Pastele 2005? plizzz help me

Va rog din suflet sa ma ajutati.

cine are idee cum cade Pastele anul viitor??

imi trebe urgentissimo sa aflu.

va multumesc

andreea si baietii
http://community.webshots.com/user/mamicaluitheo

georgianab spune:

1 mai
http://kanga.coliadinae.com/~credo/data-pastilor.php

Nora spune:

1 Mai!!!

"PASCALIA Data Sfintelor Pasti
2004 - 11 Aprilie, 2005 - 1 Mai, 2006 - 23 Aprilie, 2007 - 8 Aprilie, 2008 - 27 Aprilie, 2009 - 19 Aprilie"

Pupici,

Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
aici suntem noi

lavi02 spune:

La ortodocsi. La catolici stie cineva?

mamicaluitheo spune:

sarumana fetele mele dragi.
m-ati salvat.

andreea mami lui theo si florin

Nora spune:

Paste Catolic 27 martie!

http://www.apropo.ro/index.php?channelID=254&art=62658

Pupici,

Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
aici suntem noi

narcisa spune:

la ortodocsi 1 Mai? La catolici da este pe 27 martie, oare de ce este diferenta asa de mare intre cel de la catolici si cel de la ortodocsi? Erau cel mult doua saptamani intre. Scuze, ca am deviat de la subiect.

narcisa

mamicaluitheo spune:

Narcisa good job..chiar asa .mai stit si de ce??

andreea

Nora spune:

Uitati ce-am gasit:

"Biserica Ortodoxã continuã sã foloseascã în cultul liturgic vechiul calendar Iulian, numit asa dupã împãratul roman Iulius Cezar, cel care a elaborat calendarul, în anul 45 d.C. Calcularea timpului dupã acest calendar era inexactã, motiv pentru care, în anul 1582 Papa Grigore XIII a adus modificãri vechiului calendar Iulian. Noul calendar, Gregorian a fost adoptat initial în occident, pentru ca mai apoi sã fie adpotat în întreaga lume. Biserica Latinã foloseste în cultul liturgic calendarul gregorian."

sau:

"Sfintele Pasti, sarbatorite in acelasi timp de ortodocsi si greco-catolici Sambata 10 Aprilie 2004


Anul acesta, catolicii si ortodocsii sarbatoresc Sfintele Pasti la aceeasi data. Acest lucru se intampla o data la cativa ani, atunci cand calculul datei Pastelui coincide atat in calendarul iulian, cat si in cel gregorian. Diferenta dintre datele in care se sarbatoreste Pastele catolic si cel ortodox provine dintr-o evolutie istorica. De altfel, nici la inceputul crestinismului nu a existat o unitate in ceea ce priveste data Pastelui. Primii crestini serbau Pastele Crucii, exact in momentul rastignirii lui Iisus, in Vinerea Mare, ca apoi sa serbeze Pastele Invierii - duminica, adica in prima zi a saptamanii, asa cum este considerata in calendarul iudaic. Situatia a fost lamurita de primul Sinod ecumenic de la Niceea 325, cand s-a luat ca baza de calcul pentru data Pastelui o formula aproape matematica. De atunci, Pastele trebuie sa cada intotdeauna duminica, iar data se calculeaza in functie de echinoctiul de primavara. La Niceea s-a stabilit ca Pastile trebuie sa fie serbate in prima duminica dupa prima noapte cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Asa se face ca stabilirea datei Pastelui depinde de doua fenomene astronomice: miscarea soarelui si a lunii. Numai ca acest calcul a fost facut dupa calendarul iulian, aflat in vigoare la acea data, calendar care, din cauza imperfectiunii sale, a trebuit reformat. In 1582, Papa Grigore al 13-lea, impreuna cu astronomul Luigi Lillio au refacut calendarul, care a si primit numele de calendar gregorian. Acesta difera cu 13 zile fata de cel iulian. Ultima data, catolicii si ortodocsii au sarbatori impreuna Invierea Domnului in 2001, urmand ca, dupa anul acesta, si in 2007, 2010, 2011 si 2014, Pastele catolic si ortodox sa cada in aceeasi zi a anului.
Comunitatea religioasa din intreaga lume a mai incercat unificarea definita a celor doua traditii, insa, deocamdata, fara succes. "In 1997, la Alep, in Siria, a avut loc o intrunire a reprezentantilor mai multor comunitati religioase, care au luat in discutie serbarea comuna a Pastelui, ca o baza liturgica a unitatii crestinilor", a spus purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, diaconul Bogdan Ivanov. De alfel, in istoria BOR au existat doi ani in care Pastele ortodox a fost serbat dupa calendarul gregorian, la jumatatea anilor '20. De data in care cade Pastele depind si alte sarbatori crestine, strans legate de calendarul pascal. De exemplu, Inaltarea Domnului trebuie sa cada fara exceptie intr-o zi de joi, la 40 de zile dupa Invierea Domnului, iar Rusaliile cad intotdeauna duminica, la 50 de zile dupa Paste. Totodata, traditia spune ca, daca Pastele crestin se tine in aceeasi zi cu cel evreiesc, atunci sarbatoarea crestina este mutata in urmatoarea duminica, pentru a se evita confuziile, dar mai ales pentru ca fiecare confesiune sa sarbatoreasca dupa propriile obiceiuri. "

sau:

http://www.plasticsusa.com/ortho/anbis.html




Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
aici suntem noi

Nora spune:

sau:

Calendar astronomic
PASTELE - CEA MAI MARE SARBATOARE CRESTINA


Faptul ca din cand in cand, ca si anul acesta, toti crestinii praznuiesc la aceeasi data Sfintele Pasti este pura coincidenta

Pastele, cea mai mare sarbatoare crestina, se serbeaza in amintirea Invierii lui Iisus Hristos, dar patimile si Invierea lui Hristos sunt legate de inceputul primaverii. Patimile Mantuitorului au avut loc intr-o vineri, in ziua a 14-a a lunii Nissan, data de la care Pastele crestin a luat locul Pastelui evreiesc. Cuvantul Paste vine de la sarbatoarea evreiasca Pessah, in amintirea iesirii evreilor din Egipt - Exodul - cand acestia, sub conducerea lui Moise, au trecut prin Marea Rosie, in anul 1250 i.Ch.. Masa din Cana Galilea a fost o cina Pessah.
O unire a tuturor crestinilor, care sa serbeze Pastele in acelasi timp, era de mult dorita. In acest scop, cat si pentru a pune capat ereziilor lui Arie, imparatul Constantin cel Mare convoaca in anul 325 un Sinod Ecumenic la Niceea, o localitate din Anatolia, Asia Mica, la care iau parte 318 prelati. Se stie ca in anul 324 imparatul Constantin cel Mare recunoscuse crestinismul ca religie oficiala. Sinodul adopta o regula fixa pentru a se stabili in fiecare an data Pastelui. Conform acestei reguli, urma ca toti crestinii sa serbeze Pastele in aceeasi zi, respectiv in prima duminica dupa momentul de Luna plina ce urmeaza echinoctiului de primavara sau coincide cu acesta. Luna plina care hotaraste data Pastelui se numeste Luna Pascala.
Biserica crestina s-a despartit in Catolica si Ortodoxa in anul 1054. Totusi, pana in anul 1582 cele doua biserici, de Apus si de Rasarit, au serbat Pastele in aceeasi zi. In general, sarbatoarea Pastelui la ortodocsi nu coincide cu cea de la catolici si protestanti, in primul rand datorita diferentei de 13 zile intervenita la un moment dat intre cele doua calendare, Iulian si Gregorian, iar in al doilea rand, datorita modului cum se calculeaza fazele Lunii de catre Biserica orientala.
Astfel, Biserica Ortodoxa, desi a introdus Calendarul Gregorian, ”stilul nou” (in tara noastra la 1 octombrie 1924, (dupa ce in viata civila reforma calendarului avusese loc la 1 aprilie 1919), a hotarat sa pastreze datele determinate de vechiul calendar, ”stilul vechi”, in ceea ce priveste Pastele si celelalte sarbatori cu data variabila. Se stie ca vechiul calendar, Calendarul Iulian, introdus de Iulius Cezar in anul 45 i.Ch., s-a bazat pe concluziile astronomului Sosigene din Alexandria, care a considerat durata anului tropic de 365,25 zile. Fata de durata reala a anului tropic de 365,2422 zile, Calendarul Iulian, ”stilul vechi”, introduce o eroare de o zi la fiecare 128 de ani, ceea ce face ca echinoctiul de primavara sa se departeze constant de ziua de 21 martie. Biserica Catolica a acceptat reforma calendarului in anul 1582, cand Papa Grigore al XIII-lea a adoptat Calendarul Gregorian, ”stilul nou”, pe baza regulii stabilite de astronomii Lilius, Clavius si Dante si cand diferenta fata de data reala a echinoctiului de primavara ajunsese la 10 zile. In plus, prin impunerea la Sinodul de la Niceea a zilei de 21 martie ca moment al echinoctiului de primavara (pe baza cunostintelor astronomice din acea vreme), Luna Pascala se socoteste incepand de la aceasta data fixa, iar nu de la momentul fizic al echinoctiului, care poate fi chiar anterior acestei date, fapt ce poate conduce la un decalaj de 29,5 zile (intervalul dintre doua Luni pline consecutive).
De asemenea, in privinta fazelor Lunii, acestea nu sunt luate din Anuarele astronomice, ci se calculeaza folosind un ciclu de 19 ani, numit ciclul lui Meton, dupa care aceeasi faza lunara revine la aceeasi data a anului. Dar el difera de momentul fazei cu 1 ora si 28 de minute la fiecare 19 ani, ceea ce inseamna 1 zi la fiecare 308 ani. Aceste diferente au ajuns in prezent pana la 5 zile intre momentele Lunii pline adevarate si cele ale Lunii pline calculate de Biserica. Din aceasta cauza, in unii ani apar diferente intre calculul efectuat prin metode astronomice al datei Pastelui si datele calculate de Bisericile Crestine.
Cu toate aceste diferente, sarbatoarea Pastelui are loc permanent in aceeasi perioada a anului, Invierea Domnului fiind legata de sosirea primaverii, de invierea naturii dupa iesirea din iarna. Anul acesta Sarbatoarea Invierii Domnului - Sfintele Pasti - are loc la data de 11 aprilie, conform algoritmului clasic, pentru intreaga lume crestina. Faptul ca din cand in cand, ca si anul acesta, toti crestinii praznuiesc la aceeasi data Sfintele Pasti este pura coincidenta. Astronomic, in anul 2004, momentul echinoctiului a avut loc la data de 20 martie (ora 8,00 si 49 de minute), iar Luna Pascala - la data de 5 aprilie (ora 14,00 si 3 minute).

Dr. astronom
Harald Alexandrescu




Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
aici suntem noi