Meditatii zilnice .

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Morning Glory spune:

A lucra cu sau impotriva Imparatiei

Fapte9:5.
"Cine esti Tu , Doamne?",a raspuns el.Si Domnul a zis:"Eu sunt Isus pe care-L prigonesti.Ti-ar fi greu sa arunci inapoi cu piciorul intr-un tepus."

Ioan 3:13
Nimeni nu s-a suit in cer,afara de cel ce s-a pogorat din cer, adica Fiul omului, care este in cer.

Romani 6:20-23.
Caci, atunci cand erati robi ai pacatului,erati slobozi fata de neprihanire.Si ce roade aduceati atunci?Roade de care acum va este rusine:pentru ca sfarsitul acestor lucruri este moartea.Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfarsit:viata vesnica.Fiindca plata pacatului este moartea:dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in in Isus Hristos, Domnul nostru.

Am vazut ca legile fiintei noastre sunt legile lui Dumnezeu, voia lui Dumnezeu exprimata sub forma de nervi, de tesuturi si de fiinta structurala totala.Trebuie atunci sa ajungem la aceasta concluzie care ne taie respiratia:Noi nu putem sa ne revoltam impotriva lui Dumnezeu,fara a ne revolta impotriva noastra insine. O spun cu toata evlavia: Dumnezeu ne-a prins in carlig si nu putem fugi de El fara sa fugim de noi insine.
Un pacatos este un om care literalmente constituie o problema pentru sine insusi.Iadul pe care omul modern l-a exclus din univers, dandu-l politicos pe usa afara,a reintrat acum pe fereastra sub forma de nevroze, temeri, inhibitii,conflicte launtrice, sentimente de vinovatie.El si-a mutat resedinta in centrul fiintei noastre.Asa ca opusul lui"Imparatia lui Dumnezeu este in voi" este "Imparatia iadului este in voi".Asculta de imparatia lui Dumnezeu din tine si atunci ai raiul;refuza sa asculti si in mod automat ai acolo iadul - il ai chiar acum,ca o stare a mintii.
Iadul si raiul nu sunt niste lucruri pe care ti le da Dumnezeu la sfarsitul caii tale pe pamant.Ele sunt lucruri pe care tu insuti ti le alegi aici si acum.. Cand asculti de Imparatia lui Dumnezeu, descopei ca cerul aici si acum,caci celalalt nume al acestei Imparatii este"Imparatia cerurilor".Daca la sfarsitul acestei vieti, ai cerul in tine, vei primi cerul prin insusi faptul ca il duci cu tine, in tine.Pe alta parte, daca ai iadul in tine,vei primi iadul, caci il vei fi dus cu tine, in tine.
Nu stiu unde se afla cerul si iadul ca locuri, dar stiu unde incepe ele.Pacatul este iadul incipient - el este destramare, dezintegrare, boala.Tu duci cu tine din viata aceasta starea ta si acolo primesti locul potrivit pentru toata aceasta stare.
Imparatia lui Dumnezeu va lucra cu tine sau impotriva ta , dupa cum vei asculta sau nu vei asculta de legile ei.

O, Dumnezeul meu, pot sa-Ti spun acum "Dumnezeul meu", caci daca Te recunosc sau nu, Tu tot esti Dumnezeul meu,eu nu pot fugi de Tine.Si nici nu vreau sa o fac.As putea eu sa fug de viata?Eu fug la Tine.Primeste-ma. Amin!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Morning Glory spune:

Legile Imparatiei actioneaza automat

Evrei 1: 9.
Tu ai iubit neprihanirea si ai urat nelegiuirea:de aceea, Dumnezeule,Dumnezeul Tau Te-a uns cu untdelemn de bucurie mai presus decat pe tovarasii Tai.

Evrei 11.
Ele vor pieri, dar Tu ramai;toate se vor invechi ca o haina;

Evrei 13.
Si caruia din ingeri i-a zis El vreodata:"Sezi la dreapta Mea,pana voi pune pe vrajmasii Tai sub asternut al picioarelor Tale?"

Proverbele 29-6.
In pacatul omului rau este o cursa, dar cel bun biruie si se bucura.

Proverbele 28:16.
Un voievod fara pricepere isi imulteste faptele de asuprire, dar cel ce uraste lacomia isi lungeste zilele.

Faptul acesta , ca Imparatia lui Dumnezeu este in noi,este atat de important incat este necesar sa mai staruim asupra lui. Legile care sunt inscrise in noi actioneaza de la sine.Actiunea si rezultatul ei sunt unul si acelasi lucru. Rezultaul nu este ceva impus de Dumnezeu din afara, ci este ceva inerent.Pacatul si pedeapsa Lui sunt unul si acelasi lucru.Literalmente, pacatul este "gresirea tintei", a tintei pentru care am fost noi structurati launtric - si a ne gresi tinta inseamna, prin insasi esenta acestui fapt, a pacatui impotriva noastra insine.(In originalul Vechiului Testament scris in limba greaca sunt folosite cinci cuvinte pentru ceea ce s-a tradus in limba romana ca pacat.Acestea sunt"hamartia,parabasis,paraptoma,anomia,si ofeilema.Dintre acestea, cuvantul hamartia este cel mai des intalnit.El era folosit mai ales la vanatoare si inseamna a nu atinge tinta sau a gresi tinta.Celelalte au urmatoarele sensuri:parabasis inseamna a calca pe alaturi;paraptoma inseamna lunecare fara voie;anomia inseamna calcare voita a legii;ofeilema inseamna datorie.)
Iata faptul care a indus in eroare generatia noastra.Noi am crezut ca Dumnezeu ne va pedepsi pentru pacatele noastre din afara.Dar, fiindca nici un traznet nu a cazut peste noi atunci cand am pacatuit, am inceput sa credem ca nu se intampla nimic.Asa cum spunea o fetita:"Noi nu zicem nici o rugaciune la masa si nu ne rugam defel, si inca nu s-a intamplat nimic." Nu, nu s-a intamplat nimic din afara dar deteriorarea launtrica,decaderea care a intervenit acolo de cand Dumnezeu a fost scos afara,aceasta este pedeapsa!"Eu predic tot atat de bine ca si inainte de a fi comis adulterul!"spunea, nedumerit, un pastor.Probabil ca asa o fi, dar haosul si comflictul launtric, lipsa de respect de sine,deteriorarea caracterului - aceasta a fost pedeapsa.
"Cel lacom de castig isi tulbura casa", spun Proverbele 15:27;pedeapsa este cuprinsa inevitabil in actiune."Raul de la cei rai vine",- zice vechea zicala."De aceea eu nu voi pune mana pe tine" (1 Samuel 24:13). Raul pe care il fac,si-l fac lor insisi.Vechiul Testament vorbeste despre placa de aur,semnul lacomiei lui Acan,ca despre un lucru dar spre nimicire.Raul este comandat la nimicire,nu pentru ca Dumnezeu pronunta o judecata asupra lui, ci prin insasi natura lui - el contine in el samanta nimicirii.
Cand faci binele,actul acesta este inscris in Cartea Vietii.El are in sine samanta permanentei.Cand faci raul, actul acesta este inscris in Cartea Mortii. El are in sine samanta propriei sale dezintegrari si a mortii.


O, Dumnezeul meu, incep sa vad. Universul moral incepe sa se contureze in mine.Trebuie sa ajung la o intelegere, la un acord cu el.Dar legile lui sunt oare ceva uscat, fara viata? Unde esti Tu? Esti Tu in ele? Cand sunt in acord cu ele, sunt oare in acord cu Tine? Eu te vreau pe Tine,caci nu sunt un lucru care cere o lege, ci un fiu care cere un Tata.Ajuta-ma. Amin!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Morning Glory spune:

Tine seama de luminile semaforului!

Proverbele 22:8.
Cine samana nelegiuire,nelegiuire va secera,si nuiaua nelegiuirii lui este gata.

Proverbele 20:17.

Painea minciunii este buna omului, dar numai pe urma gura ii este plina de pietris.

Proverbele 10:2.
Comorile castigate pe nedrept nu folosesc,dar neprihanirea izbaveste de la moarte.


Proverbele 9.
Cine umbla fara prihana, umbla fara teama,dar cine apuca pe cai strambe se da singur de gol.

Inversul a ceea ce am discutat este, de asemenea,adevarat.Daca natura realitatii garanteaza lipsa de stabilitate a raului, ea garanteaza de asemenea stabilitatea binelui. Raul prin insasi natura lui, este instabil;binele,prin insasi natura lui,este stabil.Raul n-ar putea sa existe daca n-ar exista suficient bine imprejurul lui ca sa-l faca sa pluteasca la suprafata.De aici rezultatul ca in fiecare rau care persista, exista suficient bine ca sa-l tina in fiinta. Daca ar fi rau pur,s-ar prabusi imediat.
Exista o "onoare a hotilor" - daca n-ar exista aceasta, ei nu s-ar putea organiza ca sa fure. Onoarea aceasta este liantul care-i tine pentru o vreme uniti - si apoi intra in actiune zicala" cand se cearta hotii" - caci mai devreme sau mai tarziu ei se cearta, iar onoarea lor se destrama.
Dr. Richard Cabot, de la universitatea Harvard, scrie:" Cand spui adevarul, intregul univers este la spatele tau si te sprijina - cand minti, universul este impotriva ta." Da, caci universul nu este structutat pentru victoria unei minciuni.Poti incerca sa tii minciuna sus cu toata inteligenta si dibacia posibila, dar , in cele din urma, se va prabusi. Cineva a spus astfel:"Trebuie sa ai vointa de a te sprijini pe natura morala a universului, care garanteaza nestatornicia raului."
Aceasta discutie poate fi rezumatata in cuvintele unui istoric:"Faptul acesta ni-l demonstreaza istoria - ca legea morala este inscrisa in toate."Ea este"calea" inscrisa innscrisa in natura lucrurilor - calea in care universul este facut sa actioneze si cine incearca sa actioneze altfel, lucreaza la propria lui distrugere.
Un prieten al meu era gata sa treaca strada cand lumina semaforului era rosie, dar un om mai in varsta l-a prins de bratsi i-a spus:"Prietene, daca vrei sa traiesti mult, tine seama de luminile semaforului." Eceasta este lectia vietii! Daca vrei sa traiesti bine, umbla in lumina vie pe care a imprimat-o Dumnezeu in structura lucrurilor.Daca nu vrei, paseste nesocotind lumina rosie prin care te avertizeaza Dumnezeu si vei suferi consecintele.

O, Dumnezeule, Lumina mea, Te-am cautat in ceruri.Esti acolo, dar vad acum ca esti si aici, in insasi structura lucrurilor.Ajuta-ma sa pot citi semafoarele Tale si sa umblu pe lumina verde.Iarta-ma ca de multe ori am trecut pe lumina Ta rosie.Credeam ca aceasta te raneste doar pe Tine, dar eu ma raneam si pe mine insumi. Amin!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cami1974 spune:

Incearca sa iti expui parerea fara a face atacuri la persoana.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Morning Glory spune:

Imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul vostru

Luca 10:27-37.
El a raspuns:"Sa iubesti pe Domnul,Dumnezeul,cu toata inima ta,cu tot sufletul tau,cu toata puterea ta,si cu tot cugetul tau;si pe aproapele tau ca pe tine insuti."
"Bine ai raspuns",i-a zis Isus;Dar el,care vroia sa se indreptateasca, I-a zis lui Isus:"Si cine este aproapele meu?"Isus a luat din nou cuvantul, si a zis"Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon.A cazut intre niste talhari, care l-au dezbracat, l-au jefuit de tot, l-au batut zdravan, au plecat, si l-au lasat aproape mort.Din intamplare, se cobora pe acelasi drum un preot;si,cand a vazut pe omul acesta,a trecut inainte pe alaturi.Un levit trecea si el prin locul acela;si cand l-a vazut, a trecut inainte pe alaturi. Dar un Samaritean,care era in calatorie, a venit in locul unde era el, si cand l-a vauzt, i s-a facut mila de el.S-a apropiat de i-a legat ranile, si a turnat peste ele untdelemn si vin;apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, si a ingrijit de el. A doua zi, cand a pornit la drum,a scos doi lei, i-a dat hangiului, si i-a zis: 'Ai grija de el,si orice vei mai cheltui, iti voi da inapoi la intoarcere.'Care dintre acesti trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele celui ce cazuse intre talhari?"Cel ce si-a facut mila cu el",a raspuns Invatatorul Legii."Du-te de fa si tu la fel!", i-a zis Isus.

Ne-am ocupat de faptul ca :"Imparatia lui Dumnezeu este in voi." In alta traducere a bibliei acest fapt este redat astfel:"Imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul vostru." Care traducere este corecta? Este probabil ca Isus a folosit ambele formulari,caci ambele sunt profund adevarate.Daca Imparatia lui Dumnezeu este imprimata in structura fiintei noastre, ea este imprimata de asemenea si in relatiile noastre cu altii. Exista o cale de a ne apropia de noi insine si exista o cale de a ne apropia de alti oameni. Calea aceasta este calea lui Dumnezeu - Imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul vostru.
Daca vrei sa-i tratezi pe altii pe o alta baza decat pe cea a lui Dumnezeu, vei ajunge la faliment.Relatiile tale se vor destrama in cele din urma. Incearca sa-ti tratezi familia pe baza dominatiei asupra celorlalti.Care va fi rezultatul? Se va produce o revolta furibunda si vei fi frustrat si nefericit. Prin incercarea ta de a domina ai incalcat legea inscrisa in structura relatiilor umane. Nu, n-ai calcat legea, te-ai calcat pe tine insuti, te-ai frant pe tine insuti fata de legea aceea.
Legea centrala a relatiilor umane este scoasa in evidenta de Isus:"Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti." Acum , tu nu trebuie sa fii obligat sa asculti de aceasta lege, nu esti obligat sa-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.Daca nu o faci, insa, nu vei fi in stare sa o scoti la capat cu el, sa ai relatii bune cu el. Cand nu-l iubesti pe aproapele tau, nu inseamna ca ai scapat de el - el va deveni pentru tine o problema si un chin. iubirea aproapelui este obligatorie,intocmai ca si mancatul - nu esti obligat sa mananci, dar daca nu o faci, nu poti trai.De asemenea, nu esti obligat sa-l iubesti pe aproapele tau, dar daca nu o faci , nu o poti scoate la capat cu el.Imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul vostru - ea este calea de a trai cu altii in societate in mod nobil.
Dr. Alfred Adler , cel care a formulat prima data expresia " complex de inferioritate",a atribuit toate esecurile omenesti incapacitatii de a intelege ca: " este mai ferice sa dai decat sa primesti." De ce ajungi la faliment in viata daca nu-ti iubesti aproapele? Din cauza ca ai fost construit in felul acesta.

Tatal meu, vad acum ca Tu esti Tata al familiei Tale.Tu m-ai facut in asa fel incat nu pot sa traiesc in pace cu mine insumi daca nu pot sa traiec in pace cu restul familiei. Vad ca trebuie sa traiesc prin iubire sau pierdere. Ajuta-ma , astazi, sa traiesc prin iubire. Amin!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gina M spune:

Draga, cami1974 -

Datorita unor probleme de logare si al timpului foarte incaracat, nu am avut posibilitatea de a-ti raspunde mesajului la timp.Imi cer scuze pentru intarzierea asa de mare. Niciodata insa nu este prea tarziu ,atata timp cat mai suntem inca in viata aceasta.
Diferenta este acum ca ma pot loga sub forma: Gina M

1.Cami, este imposibil ca un om sa nu aive nervi.Daca nu ai avea nervi ,nu ai putea simti.O carte de anatomie iti poate confirma aceasta.

2. Daca nu ai timp , intelept ar fi sa-ti rezervi totusi , macar cateva clipe de liniste pentru sufletul tau. Acest pas este de o foarte mare importanta pentru tine,pentru noi oamenii. Este pentru sanatatea si armonia intregului nostru corp.
Suntem oameni, si fiecare din noi are si se confrunta cu anumite slabiciuni. In aceste meditatii putem descoperi puterea ce a eliberat milioane de oameni de dusmanii care ne inrobesc viata - lipsa de credinta, dorinte necontrolate, egoismul, teama, mania, nelinistea, negativismul, vinovatia si sentimente de inferioritate.
In ele putem gasi ganduri surprinzatoare care ne calauzesc spre o viata noua caracterizata prin pace, implinire si tarie interioara.

3. Referinta ta, la faptul ca unii sunt atat de singuri incat tot ce le-a mai ramas este doar sa scrie/posteze anumite mesaje , nu este doar o probabilitate.Eu cred este o realitate/adevar.Insa eu nu fac parte din categoria acestora.
Am o familie sanatoasa,prieteni deosebiti, iubesc si sunt iubita.

4. Daca ai sa urmaresti cu ceva mai mare atentie mesajele, vei observa ca exista persoane care citesc, cu placere,care au raspuns si care au intervenit atunci cand a fost nevoie.

5. Rau nu are de ce sa-ti para pentru mine , deoarece, eu sunt bine si fericita in mijlocul tuturor incercarilor vietii.
Doresc ca, Dumnezeu sa te binecuvanteze cu toate binecuvantarile Sale.
Va doresc Craciun fericit tuturor celor de la :
Morning Glory (Gina M).

Nu va ingrijorati de nimic,ci in orice lucru,aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri cu multumiri.Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gina M spune:

Meditatia noastra de Craciun

Ioan 1:14.
Si Cuvantul S-a facut trup, si a locuit printre noi, plin de har, si de adevar.Si noi am primit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal.


Ioan 1:18.
Nimeni nu a vazut vreodata pe Dumnezeu;singurul Lui Fiu, care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut."

Ioan 14:8-9.
" Doamne",i-a zis Filip, "arata-ne pe Tatal, si ne este de ajuns." Isus i-a zis:"De atata vreme sunt cu voi si nu m-ai cunoscut, Filipe?Cine m-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal.Cum zici tu, dar:"Arata-ne pe Tatal?"

Matei 1:18-25.
Iar nasterea lui Isus Hristos a fost asa:Maria, mama Lui, era logodita cu Iosif;si inainte ca sa locuiasca ei impreuna, ea s-a aflat insarcinata de la Duhul Sfant.Iosif, barbatul ei, era un om neprihanit, si nu vroia s-o faca de rusine inaintea lumii;de aceea si-a pus in gand s-o lase pe ascuns.Dar pe cand se gandea el la aceste lucruri,i s-a aratat in vis un inger al Domnului, si i-a zis:"Iosife,fiul lui David, nu te teme sa iei la tine pe Maria, nevasta-ta, caci ce s-a zamislit in ea, este de la Duhul Sfant.
Ea va naste un fiu, si-i vei pune numele Isus, pentru ca el va mantui pe poporul Lui de pacatele sale." Toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:
" Iata, fecioara va fi insarcinata, va naste un fiu, si-i vor pune numele Emanuel",care, talmacit, inseamna:"Dumnezeu este cu noi".Cand s-a trezit Iosif din somn, a facut cum ii poruncise ingerul Domnului;si a luat la el pe nevastasa.Dar na cunoscut-o pana ce ea a nascut un fiu.Si el i-a pus numele Isus.

Un baietel statea in fata fotografiei tatalui sau care lipsea si apoi s-a intors spre mama lui spunandu-i ganditor:"As vrea ca tata sa coboare din poza".
Acel baietel a dat glas celui mai adanc dor din inima omului. Noi, care am admirat imaginea lui Dumnezeu reflectata in natura suntem recunoscatori, dar nu satisfacut. Am vrea ca Tatal nostru sa iasa din acest tablou impersonal si sa se intalneasca cu noi, in persoana. " Impersonalul nu a pus stapanire pe inima mea",spunea Tulsi Das, marele poet indian.El nu poate face acest lucru niciodata, fiindca inima omeneasca este personala si doreste un raspuns personal.
" Oare de ce nu sunt de ajuns principiile?De ce avem nevoie de un Dumnezeu personal?" intreaba cineva. Sa zicem ca va duce-ti la un copilas care plange dupa mamica lui si spuneti:"Nu mai plange copilasule;iti voi da principiul maternitatii!"Crede-ti cumva ca i i-ar usca lacrimile, si ca fata i s-ar insenina?Nicidecum.Copilul ar refuza principiul maternitatii si ar plange in continuare dupa mama lui. Cu totii vrem nu un principiu sau o imagine, ci o Persoana.
Tatal a iesit din imagine.Cuvantul S-a facut trup.
Aceasta este semnificatia Craciunului.Isus este Emanuel - Dumnezeu cu noi.El este abordarea Personala din partea Nevazutului. Aproape ca ni se taie rasuflarea cand Imaginea iese afara din cadru . N-am indraznit sa visam ca Dumnezeu este ca Hristos.Dar este! Dupa cum in compozitia chimica a micutei raze de soare descopar o frantura din imensul soare, tot astfel privesc la caracterul lui Dumnezeu.El este asemenea lui Hristos.
" Voi aveti un avantaj:",spunea dr. Hu Shih,parintele miscarii de renastere din China."In crestinism toate conceptele s-au intrupat intr-o Persoana."Adevarat!
Iar celalalt avantaj al credintei noastre este acesta:Cuvantul Craciunului trebuie sa se intrupeze in mine.Si eu trebuie sa devin Cuvantul facut trup.Eu trebuie sa fiu un Craciun in miniatura.
Spiritul crestin este spiritul Craciunului, extins asupra intregului an.Este atitudinea fata de fiecare persoana, atmosfera fiecarei fapte.

Tata milostiv, asa cum ai coborat din imagine si ai pasit in lumea noastra, ajuta-ma azi sa cobor si eu si oamenii sa vada in mine ce inseamna sa fii crestin. Ajuta-ma sa fiu mesajul Tau de Craciun Amin!

Nu va ingrijorati de nimic,ci in orice lucru,aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri cu multumiri.Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gina M spune:

Imparatia actioneaza ca o frustrare de sine

Iacov 3:16-18

Caci acolo unde este pizma si duh de cearta,este tulburare si tot felul de fapte rele.Intelepciunea care vine de sus este intai,curata, apoi pasnica, blanda, usor de induplecat, plina de indurare si de roduri bune,fara partinire, nefatarnica.Si roada neprihanirii este semanata in pace pentru cei ce fac pace.

Iacov 4:1-3.

De unde vin luptele si certurile intre voi?Nu vin oare din poftele voastre, care se lupta in madularele voastre? Voi poftiti, si nu aveti;ucideti, pizmuiti;si nu izbutiti sa capatati;va certati,si va luptati;si nu aveti,pentru ca nu cereti.Sau cereti si nu capatati, pentru ca cereti rau, cu gand sa risipiti in placerile voastre.

Filipeni 3:19.

Sfarsitul lor va fi pierzarea.Dumnezeul lor este pantecele si salvarea lor este rusinea lor, si se gandesc la lucrurile de pe pamant.

Am vazut ca Imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul nostru - este calea de a trai in armonie unii cu altii. Uitati-va la falimentul relatiilor internationale.De ce au ajuns ele la faliment? Pentru simplul motiv ca am incercat sa tratam alte popoare pe principii pur egoiste. Acest fapt este impotriva legii Imparatiei care este in mijlocul nostru. Din aceasta cauza a aparut esecul.Din aceasta cauza a aparut razboiul. Asa cum nu putem calca legea gravitatiei fara sa fim raniti,tot asa nu putem incalca legea dragostei fara sa suferim aceeasi consecinta. Legea gravitatiei nu va afecta cladirile daca le cladim drept pe verticala, dar daca le cladim strambe, legea gravitatiei ni le va prabusi.
Multi intreaba:" Unde este Imparatia lui Dumnezeu in razboiul acesta?" Unde este imparatia lui Dumnezeu? Ea este aici, in insasi frustrarile care apar - ea actioneaza ca o frustrare . Si cum? De vreme ce n-am acceptat Imparatia lui Dumnezeu drept calea noastra de realizare colectiva,suntem acum obligati sa o realizam drept frustrare colectiva. Nu se poate sa fi trait viata pe care am trait-o fara sa avem drept consecinta lumea pe care o avem. Cand ne aflam in razboi cu Imparatia lui Dumnezeu ,ajungem in mod firesc la razboiul cu noi insine.
Sa presupunem ca ar fi existat situatia opusa . Sa presupunem ca revolta impotriva lui Dumnezeu ar fi avut drept consecinta prosperitatea, pacea, progresul, ajutorul reciproc.Atunci am fi avut dreptate sa intrebam:" Unde este imparatia lui Dumnezeu?"De vreme ce opusul ei ar fi avut un final atat de fericit. Succesul revoltei noastre ar fi dat intradevar o lovitura fatala credintei noastre.Dar lumea aceasta rasturnata pe dos in care traim azi, comfirma pe deplin ideile pentru care lupta crestinul.Revolta impotriva lui Dumnezeu si haosul care a rezultat din ea apar ca profetie si implinire, ca samanta si fruct.Noi nu putem trai pe o baza de egoism colectiv, fara sa ajungem la o inclestare colectiva. Si inclestarea colectiva este razboiul.
Crestinul are, deci, cheia situatiei - Imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul vostru. Sa traim in colectiv in conformitate cu ea si vom trai cu adevarat. daca nu, vom pieri in colectiv , asa cum se intampla acum.

O, Dumnezeule, incep sa simt un sentiment de viata personala si colectiva. Noi am incercat sa traim impotriva universului si nu cu el, iar acum ne lovim de impotrivirea lui.Ridic acum maini rugatoare catre Tine, sa ma ajuti sa ma salvezi. Amin!

Nu va ingrijorati de nimic,ci in orice lucru,aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri cu multumiri.Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dyana spune:

Casa sufletului:

http://www.geocities.com/ghedani/vascauti/humor.htm

Di

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gina M spune:

Alegerea unei ipoteze

Matei 6:24

Nimeni nu poate sluji la doi stapani.Caci sau va ura pe unul si va iubi pe celalalt; sau va tine la unul, si va nesocoti pe celalalt:Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona.

Iosua 24:15.

Si daca nu gasiti cu cale sa slujiti Domnului,alegeti astazi cui vreti sa slujiti:sau dumnezeilor carora le slujeau parintii vostri dincolo de Rau, sau dumnezeilor Amoritilor in a caror tara locuiti. Cat despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului.

Deuteronomul 30:15-20.

Iata, iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul.Caci iti poruncesc azi sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, sa umbli pe caile Lui, si sa pazesti poruncile Lui, legile Lui si randuielile Lui, ca sa traiesti si sa te inmultesti, si ca Domnul, Dumnezeul tau sa te binecuvanteze in tara pe care o vei lua in stapanire.Dar daca inima ta se va abate, daca nu vei asculta, si te vei lasa amagit sa te inchini inaintea altor dumnezei si sa slujesti, va spun astazi ca veti pieri, si nu veti avea zile multe in tara pe care o veti lua in stapanire, dupa ce veti trece Iordanul.Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul.Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui, si lipindu-te de El:caci de aceasta atarna viata ta si lungimea zilelor tale,si numai asa vei putea locui in tara pe care a jurat Domnul ca o va da parintilor tai, lui Avraam, Isaac si Iacov.

Am ajuns acum la sfarsitul discutiei noastre despre primul dintre cei cinci pasi ai metodei stiintifice si anume: "punerea problemei".Problema era cum sa traiesti, si sa traiesti bine, intr-un univers al legii morale, inscrisa in noi si inscrisa in structura relatiilor noastre.Noi n-am trait bine in acest univers moral.Am alergat impotriva lui si consecinta este ca purtam rani adanci in launtrul nostru - sentimente de vinovatie, temeri, inhibitii, frustrari, complexe. Si daca nu le avem pe acestea, avem totusi un sentiment de neimplinire, de gol launtric.
Trebuie acum sa ajungem la cel de-al doilea pas, la "alegerea unei ipoteze de lucru pentru rezolvarea problemei". Depinde oare totul de alegerea mea? "oare nu alege Dumnezeu pentru mine si apoi ma determina sa accept alegerea Lui? As dori ca El sa o faca." Acesta ar fi insa cel mai mare dezastru, lucrul cel mai fatal pe care ar putea sa-l faca. El ar zdrobi astfel citadela personalitatii noastre. Si cand s-a terminat cu vointa, s-a terminat cu noi - ne-am transformat din persoane in lucruri. " Nu exista alt lucru mai bun decat bunavointa - nu exista nimic mai rau decat rea - vointa."
Cand Dumnezeu a creat o alta persoana , El a trebuit sa Se limiteze pe Sine, sa Se retraga, ca sa faca loc acestei vointe sa actioneze. Caci esenta personalitatii este libertatea. Aceasta a fost un pas primejdios - teribil de primejdios - caci vointa aceea libera poate actiona spre rau si poate sa zdrobeasca inima ta si inimile celor din jur si pe cea a lui Dumnezeu Insusi. Dumnezeu Si-a asumat riscul intocmai cum un parinte isi asuma riscul sa-i dea drumul copilului sau in lume, caci copilul poate sa-si zdrobeasca atat propria sa inima, cat si pe cea a tatalui sau. Dar Dumnezeu si omul lucreaza tocmai prin acest risc, caci ei isi zic:"Eu Ma aventurez aici si-Mi asum raspunderea consecintelor: pacatele acestor persoane create de Mine vor fi ale Mele, esecurile lor vor fi si ele ale Mele.Noi le vom realiza impreuna." Doar dragostea a fost in stare sa-L determine pe Dumnezeu sa-Si asume acest risc.daca El n-ar fi prevazut un sfarsit glorios, n-ar fi avut curajul sa creeze.Caci pentru a-ti asuma un asemenea risc este nevoie de curaj.

O, Dumnezeule, vad acum ce trebuie sa aleg.As fi vrut sa evit acest lucru si sa-l las in seama Ta, dar nu se poate. Trebuie sa ma scol in picioare si sa aleg. Ajuta-ma sa fac alegerea cea buna, caci viitorul - viitorul Tau si al meu - sta in acest ceas al alegerii. Ajuta-ma sa o fac. Amin!

Nu va ingrijorati de nimic,ci in orice lucru,aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri cu multumiri.Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus.

Mergi la inceput