Voi cum faceti ?...
Raspunsuri - Pagina 3
AlbaIulia spune:
Buna ziua fetele frumoase si obosite,
Asa cum ati propus, hai sa incercam sa facem ceva pentru noi si numai pentru noi in week end: eu ma intalnesc in oras sambata la lunch cu nasa gazei mele.
Si'acu sa va spun ce am facut aseara din cauza oboselii: am pus masina la spalat fara detergent inauntru!
nici macar cu mi-am dat seama, numai dimineata scotand marfa din masina! Ati mai auzit asa ceva?
Pupici la toate
http://community.webshots.com/user/albaiulia101
dulcetica spune:
Adela Maria tu n-ai voie sa te plingi,adica nu exista motivatie.Ma mai apuca nostalgia dupa viata de dinainte de BB.Ehe,alte vremuri...Si acum ma uit,la iubirea vietii mele si va sigur ca merita deranjul dar trebuie sa recunosc ca e greu.
Eu va inteleg....barbatii trebuiau livrati cu instructiunile de rigoare..
Cris_N spune:
De ce plang femeile?
Un baietel isi intreaba mamica:
- De ce plangi?
- Pentru ca sunt femeie! - raspunde mamica.
- Nu inteleg... - zice micutul.
Mamica il imbratiseaza si spune:
- Si n-ai sa intelegi niciodata...
Mai tarziu, copilul isi intreaba tatal:
- De ce plange mamica?
- Nu stiu nici eu! Toate femeile plang fara motiv! - a fost tot ce i-a putut spune taticul.
Devenit adult, baiatul il intreaba pe Dumnezeu:
- Doamne, de ce plang femeile asa de usor?
Si Dumnezeu raspunde:
- Cand am facut femeia, ea trebuia sa fie o fiinta deosebita. I-am facut umerii destul de puternici ca sa poarte pe ei toata greutatea acestei lumi si destul de moi ca sa fie confortabili. I-am dat forta de a da viata si cea de a accepta respingerea cu care o trateaza adesea proprii copii. I-am dat forta care-i permite sa continue cand toata lumea
abandoneaza. Forta de a avea grija de familie in pofida bolilor si oboselii. I-am dat sensibilitatea de a-si iubi copiii cu o dragoste neconditionata, chiar si atunci cand ei o ranesc cumplit. I-am dat forta de a-si suporta sotul in caderile sale si de a-i ramane alaturi cu aceeasi tarie. Si, in fine, i-am dat lacrimi sa planga atunci cand simte nevoia. Vezi, fiule, frumusetea unei femei nu sta in vesmintele pe care le poarta, nici in chipul ei, nici in coafura. Frumusetea unei femei sta in ochii ei. Aceasta e poarta catre inima ei - locul unde se adaposteste dragostea. Si adesea lacrimile ei sint cele prin care poti sa-i zaresti inima.
Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila
Cris_N spune:
SAU
Un program pentru inima
Clientul: Am o problema in sistem. Se blocheaza si trebuie mereu sa resetez.
Serviciul Tehnic: Puteti instala softul DRAGOSTE?
Clientul: Da, cred ca pot. Nu sunt un expert, dar cred ca ma pot descurca. Ce trebuie sa fac mai intai?
Serv.Tehnic: Primul lucru este sa deschideti INIMA. Ati gasit-o?
Clientul: Da, numai ca acolo ruleaza deja cateva programe chiar acum. Este bine sa instalez programe cand deja altele sunt rulate?
Serv.Tehnic: Ce programe sunt deschise?
Clientul: Sa vad... Sunt deschise programele DURERE.EXE, TRISTETE.BAT, DISPRET.EXE si RESENTIMENT.COM.
Serv.Tehnic: Nici o problema. DRAGOSTEA va sterge automat DURERE.EXE din sistemul operational curent. Va ramane in memoria dvs. permanenta, dar nu va
mai perturba niciodata alte programe. DRAGOSTEA va suprascrie TRISTETE.BAT cu un modul numit BUCURIE.EXE. Dar trebuie sa dezinstalati singur DISPRET.EXE si
RESENTIMENT.COM. Aceste programe nu permit instalarea completa a DRAGOSTEI. Puteti face asta?
Clientul: Nu stiu cum sa le dezinstalez. Au un mesaj de "eroare". Ma puteti ajuta?
Serv.Tehnic: Cu placere. Mergeti in [Start Menu] si cautati IERTARE.EXE. Faceti acest lucru ori de cite ori apar DISPRET.EXE si RESENTIMENT.COM, pana cind vor fi complet disparute din sistemul dvs.
Clientul: OK. Am terminat! DRAGOSTEA a inceput sa se instaleze automat! Asa este normal?
Serv.Tehnic: Este perfect! Trebuie sa primiti un mesaj care spune ca programul se instaleaza pentru toata viata in INIMA sistemului dvs. Aveti acest mesaj?
Clientul: Da, il am. Acum programul este complet instalat?
Serv.Tehnic: Da, numai ca aveti acum numai modulul de baza. Trebuie sa va conectati la alte INIMI ca sa puteti face upgrade-uri.
Clientul: Oh! Am deja un mesaj de eroare. Ca trebuie sa fac?
Serv.Tehnic: Ce spune acest mesaj?
Clientul: Spune: "Eroare 412 - Programul nu poate rula pe componentele interne". Ce inseamna asta?
Serv.Tehnic: Nu va ingrijorati, asta este o problema simpla. Inseamna ca DRAGOSTEA este setata sa ruleze pe o INIMA externa si nu a fost rulata inca in INIMA dvs. Este unul din cele mai dificile lucruri in programare. Trebuie sa aveti DRAGOSTE interioara pentru propriul sistem inainte de a incerca sa va conectati la DRAGOSTEA altor sisteme.
Clientul: Si ce trebuie sa fac?
Serv.Tehnic: Puteti gasi AUTOACCEPTAREA?
Clientul: Da, am gasit-o.
Serv.Tehnic: Excelent, incepe sa fie foarte bine! Acum inserati urmatoarele fisiere si copiati-le in directorul "INIMA MEA": IERTARE.DOC, AUTOACCEPTARE.TXT, BUNATATE.DOC si INCREDERE.TXT. Sistemul dvs. va rescrie toate fisierele. Apoi va trebui sa stergeti SARCASM.EXE si sa goliti cutia de gunoi astfel incat sa fiti sigur ca nu a mai ramas nimic rau si niciodata nu va mai fi rulat.
Clientul: Am reusit! Hei! INIMA mea incepe sa aiba noi fisiere: ZAMBET.MPG este pe monitor chiar acum si un mesaj imi spune ca PACEA.COM, COMPASIUNEA.EXE si MULTUMIREA.COM se instaleaza in toata INIMA mea!
Serv.Tehnic: Inseamna ca DRAGOSTEA este instalata si ruleaza. Ar trebui sa va descurcati singur de acum. Inca un lucru inainte de a termina ...
Clientul: Va ascult.
Serv.Tehnic: DRAGOSTEA este un program distribuit gratuit. Fiti sigur ca o daruiti curata la orice sistem cat timp veti fi conectat la serverul principal - MAREA DRAGOSTE! Veti primi inapoi module cu adevarat valoroase.
Clientul: Asa voi face. Multumesc pentru ajutor.
Serv.Tehnic: INIMA sa-ti fie binecuvantata cu multa DRAGOSTE!
Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila
Cris_N spune:
SI DESPRE TATI
Cand Dumnezeu I-a creat pe TATI...
Cānd Dumnezeu i-a creat pe TATI, El a īnceput printr-un contur prelung. Un īnger, ce se tot īnvārtea pe-acolo, L-a īntrebat:
- Ce fel de TATA mai e si asta, Doamne? Daca pe copii īi vei face de-o schioapa, de ce-i faci pe TATI atāt de īnalti? Nici un TATA nu va fi īn stare sa se joace cu trenuletul fara sa īngenuncheze, nici sa-l īnveleasca pe mezin cu plapumioara fara sa se aplece, ca sa nu mai vorbim ca va trebui de-a dreptul sa se īncovoaie ca sa-l sarute de "noapte buna".
Dumnezeu a zāmbit si a raspuns:
- Da, dar daca īl fac dupa masura unui copil, la cine vor mai putea privi īn sus copiii?
Si cānd Dumnezeu a modelat māinile TATALUI, le-a facut mari si late. Īngerul a dat trist din cap si a murmurat:
- Oare Te-ai gāndit bine, Doamne? Īti dai seama ce faci? Māinile mari sunt īntotdeauna aspre, si nu de putine ori stāngace, mai ales daca e vorba sa prinda scaiul de la pampers, sa īncheie nastureii de la jacheta baietelului, sa lege funditele din coditele fetitei sau - mai rau! - sa scoata aschia ce i-a intrat mezinului īn deget cānd īsi cioplea barcuta...
Dumnezeu a zāmbit din nou si a raspuns:
- Stiu, stiu, ai dreptate. Dar vezi tu, māinile acestea sunt īncapatoare, īn ele are loc aproape orice - de la toate nimicurile din buzunarul baietelului, pāna la toate figurinele de hārtie ale fetitei, plus sfori, suruburi, cuie... Īn acelasi timp, īnsa, ele sunt suficient de primitoare, ca īn causul lor sa se cuibareasca fata unui copil.
Apoi Dumnezeu a modelat picioare lungi, un bazin īngust si umeri lati si puternici. Īngerul privea aproape īngrozit la noua creatie.
- Nu, nu se poate, Doamne! Daca se aseaza si vrea sa ia copilul īn brate, o sa-i cada printre picioare, ca ai uitat sa-i faci o poala!
Zāmbind, Dumnezeu a raspuns:
- MAMA, da, ea are nevoie de poala. Īn schimb TATAL are nevoie de umeri puternici ca sa īmpinga masina la nevoie, sa-si sprijine fiul īn timp ce-l īnvata sa mearga pe bicicleta sau sa sustina un capsor adormit īn drum spre casa dupa o plimbare mai lunga īn racoarea serii.
Cānd Dumnezeu era pe punctul sa finiseze picioarele ce urmau sa intre īn cei mai mari pantofi ce au existat vreodata, īngerul nu s-a putut abtine sa nu remarce chicotind:
- Nu-i drept, Doamne! Chiar crezi ca laboacele astea se vor putea coborī din pat īn miez de noapte cānd bebelusul plānge īn leagan? Si cum crezi ca va putea pasi un TATIC cu asemenea picioare printre jucariile rasfirate pe covor, fara sa zdrobeasca una sau doua sub pasul lui greu si apasat?
Dumnezeu a zāmbit din nou si a raspuns cu aceeasi rabdare si īntelegere īn glas:
- Se va descurca, ai sa vezi... Īn plus, īl va putea duce īn spate pe Prāslea, care vrea sa calareasca prin gradina, sau, la o singura bataie de picior, va putea speria soriceii din casuta de vacanta... Si apoi, care copil nu se va bucura sa īncerce pantofii "uriasi" ai TATALUI, anticipānd nerabdator ziua cānd va fi si el la fel de mare ca TATA?
Dumnezeu a lucrat toata noaptea, dāndu-i TATALUI cuvinte putine, dar un glas ferm si plin de autoritate si doi ochi care, desi pot sa vada absolut totul, ramān blānzi si īntelegatori... Īn cele din urma, chiar īn ultima clipa a creatiei, a adaugat lacrimile. Dupa care S-a īntors īncet spre īnger si, privindu-l cu aceeasi blāndete pe care o pusese īn ochii TATALUI, l-a īntrebat:
- Ei, acum esti multumit? Un TATA iubeste la fel de mult ca o MAMA. Inima lui este la fel de sensibila, dragostea lui - la fel de nemarginita.
Īngerului nu i-a mai ramas nimic de spus.
Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila
paula2003 spune:
Simt ca ma prebusesc cate o data si ce sa fac. De aceea am spus, copii mei au sa aiba timp de joaca si am sa-i invat sa traiasca copilaria ca scurta mai este si lunga perioada de maturitate.
paula2003
& alexandra 
http://pg.photos.yahoo.com/ph/alexa13tinta/
adelamaria spune:
Da, Paula, ai dreptate!
si cand imi spuneau ai mei sa nu ma grabesc, ca o sa am tot timpul din lume sa fiu "independenta", sa ma duc la serviciu si sa am grija de casa mea!...Mi-au zis sa copilaresc inca...atat cat mai pot...Si mi se parea ca ei sunt cei care nu reuseau sa ma inteleaga!
De fapt, eu nu intelegeam!
Uneori stau si ma intreb de ce oare as face copii? Ca sa se chinuie si ei ca mine? E drept ca in viata sunt si momente frumoase, dar nici nu vreau sa ma gandesc cat de mult sufera o mama atunci cand puiului ei ii e greu!
La mine, lucrurile s-au mai linistit; sau poate am intrat eu intr-o perioada mai calma.
Am discutat cu sotul, am incercat sa-l fac sa inteleaga...nu cred ca a prins el toate ideile, dar macar acum cand ma vede rupta de oboseala, cu nasul in hartii, dupa o zi de alergatura, se duce si spala vasele...fara sa-i zic. Sau daca n-are chef, macar imi zice mie:"Lasa-le ca nu se intampla nimic pana maine!" Ce sa zic, e mai bine...
La voi cum mai stau lucrurile? Parca infiintasem un Club al femeilor obosite si stresate? Nu mai raporteaza nimeni imbunatatiri ale situatiei?
mitzura spune:
M-as putea inscrie si eu in clubul vostru. Cel putin de la anul ma pot inscrie cu acte in regula. Sa va explic: acum am un bebe mic de 4 luni si stau acasa cu el, dar de la anul din toamna ma intorc la scoala (sunt cadru didactic la facultate) si va incepe greul. Mi-aduc aminte de perioada de dinainte de bebe, cand mergeam la scoala, cum nu-mi ajungea timpul sa fac tot ce-mi doresc. Fiind la facultate, in fiecare zi trebuia sa ma pregatesc pentru ziua urmatoare, pentru ca nu te poti prezenta in fata studentilor fara sa stapanesti bine ce predai, asa ca dupa serviciu, aveam program de studiu acasa, plus o gramada de proiecte si de sarcini in afara orelor propriu-zise care si acelea imi mancau timpul. Iar seara, de-ale casei, mancare, spalat, curatenie, etc. Adesea simteam si eu ca nu mai pot. Plus ca trebuie sa-mi termin doctoratul si efectiv nu mai gaseam timp si pentru asta, desi ma presa.
Si uite ca peste toate astea, mi-am dorit foarte mult un bebe si m-am chinuit sa il am. Asa ca anul asta e mai lejer ca stau acasa cu el (mi-am propus in timpul asta sa lucrez la doctorat, dar nu prea ma lasa bebe). dar cand ma gandesc ca la anul ma intorc la scoala ma ingrozesc cateodata de ce ma asteapta.
Sotul meu lucreaza de dimineata pana seara (are unul din job-urile acelea moderne in care "acasa" e doar un loc in care dormi seara)si in plus nici el nu le are cu activitatile domestice. seamana cu multi soti despre care s-a vorbit aici. Adevarul e ca la cat vine de obosit seara e cam greu sa-l mai pun la treaba. Si in plus a fost educat sa nu faca mai nimic. Soacra-mea e genul de femeie care si acum nu-l lasa sa faca nimic (sta cu noi in bloc), daca ar putea ar si mesteca pentru el, noroc ca el ii descurajeaza inclinatia asta.
dar trecem peste toate si mergem inainte. Traim amandoi asteptand we, care trece asa de repede, si ne bucuram de copilul nostru care e lumina vietii noastre. Si ne vom descurca cumva si de la anul. oricum, nimic nu se compara cu zambetul lui, care ma face sa uit de oboseala.
mitzura cu bebe Tudor Codrin
Mia. spune:
Si eu aveam defectul asta:de a vrea sa fie totul perfect in casa si smotruiam toata ziua de parca asta era scopul meu in viata,dar mi-a trecut din fericire,pt ca trece viata pe linga tine si te ofilesti prematur fara rost,ca nu-ti ridica nimeni statuie;sotul meu chiar ma critica ca stau toata ziua cu cirpa in mina in loc sa ma relaxez ca sa fiu odihnita pt...stiti voi ce...Deci,oricum ei apreciaza mai mult stiti voi ce...decit praful de pe mobila...Iar pt asta nu tre sa fii obosita..Ce atita speteala cind viata e scurta!
www.lucavasile.go.ro" target="_blank">Poze
pika-pika spune:
Eeeee...pai si eu intru in categoria asta!Eu cred ca spun de 20 de ori pe zi"N-am timp!"Si totusi am cateva solutii care ma fac sa o iau de la capat!
1.Imi iau o zi liber si stau toata ziua pe DC.Inchid telefonul si messinger-ul sa nu ma deranjeze nimeni.
2.Daca am o ora-doua libere,dau muzica la maxim,eu incerc sa tip mai tare decat boxele si mai si dansez.(permis doar la ore rezonabile)De cele mai multe ori asa fac treaba prin casa.
3.Cand trebuie sa fac curat in toata casa dar vreau si sa simt ca e week-end imi pun tv-ul sa mearga si fac totul...lent,mai cu un ochi la tv...Trece imediat ziua,eu imi fac toata treaba si sunt multumita.(nu stiu daca merge la oricine)
4.Imi scot toate hainele din sifonier si le probez,care cu care merge...Intotdeauna descopar haine pe care nu le-am mai purtat de ceva timp.E ca si cum mi-as lua ceva nou.(daca ati luat cateva kg in plus nu e recomandat pentru ca va deprimati mai rau)
5.La cumparaturi.Cu cat mai multe cumpar cu atat mai bine ma simt.(cand avem bani)
6.Incerc sa fac schimbari.Ma tund,ma vopsesc...etc.
7.In caz de mare urgenta,iau o perna in brate si tip in perna cat pot eu de tare.Rezultat imediat!!!(sotul s-a invatat)
Ar mai fi cateva!Sper sa mearga si la voi!Va pup si sa va aud cu bine in 2005!
Andromeda