depresie

Noaptile sunt cumplite...adica de o sapt aproape nu pot sa dorm..nu stiu da e cumplit...adica totu parca sa sfarama..ce sa fac?

danna2002

oanaXandy spune:

Ai vreun motiv de neliniste sau pur si simplu nu poti sa dormi?

pfekete spune:

Draga Dana,
Da, mai da-ne amanunte, ti s-a intimplat ceva negativ? Si eu am probleme cu somnul in aceste cazuri, dar pt. mine, daca nu aveau rezolvare, doar timpul le facea tot mai "mici", pina cind ramineau doar o amintire (neplacuta, of course). Pentru mine avea efect calmant activitatea fizica (sint date stiintifice: se elibereaza niste hormoni care-ti "ridica" spiritul), ia o pauza si schimba decorul, adica iesi undeva in natura, la o apa curgatoare. Sau du-te si cumpara-ti ceva frumos...Citeste o carte inaite de a dormi...
Nu te lasa, totul e trecator, dupa ploaie vine soare!

aura 1974 spune:

Ce probleme ai?

Ce t-i s-a intimplat?Cum te putem ajuta? Avem nevoie de ceva detalii.

dyana spune:

Buna,

Eu am avut chiar si atacuri de panica in ultima perioada. Depresie de vreo 3 ani, cred si sper ca e pe duca acuma.
Pot sa-ti spun ca as avea multe sa te sfatuiesc, cu placere.
Am si gasit un psiholog, o doamna extraordinara.
De 2 saptamani iau ce mi-a recomandat ea, PASSIFLORA , 2 capsule seara, si cate o capsula ziua, cand te simti incordata si ca pierzi controlul, simti ca tristetea te ia la modul foarte serios. Si dimineata 2 capsule de CATINA. Ambele produse le iei de la orice plafar. Totul e natural.
Am probleme cu somnul tot de 3 ani, probleme de viata, care acum s-au rezolvat, dar efectul a rams. Si Passiflora ajuta enorm.
Sanatate !
Diana

mamicaluitheo spune:

buna dragele mele.

dupa fro cateva necazuri in familie am ramas cu o stare de deprimare acuta zic eu.
am tot felul de ganduri rele, ma gandesc numai la moarte si ori ce as face nu pot sa ma concentrez si totodata sa ma controlez.

ati patit?
mercic

andreea mami de theo si de florin
http://community.webshots.com/user/mamicaluitheo

anangel_lexi spune:

quote:

---

Originally posted by dyana

Buna,

Eu am avut chiar si atacuri de panica in ultima perioada. Depresie de vreo 3 ani, cred si sper ca e pe duca acuma.
Pot sa-ti spun ca as avea multe sa te sfatuiesc, cu placere.
Am si gasit un psiholog, o doamna extraordinara.
De 2 saptamani iau ce mi-a recomandat ea, PASSIFLORA , 2 capsule seara, si cate o capsula ziua, cand te simti incordata si ca pierzi controlul, simti ca tristetea te ia la modul foarte serios. Si dimineata 2 capsule de CATINA. Ambele produse le iei de la orice plafar. Totul e natural.
Am probleme cu somnul tot de 3 ani, probleme de viata, care acum s-au rezolvat, dar efectul a rams. Si Passiflora ajuta enorm.
Sanatate !
Diana

---

Poti te rog sa-mi dai si mie o adresa de contact a respectivei doctorite (daca e din Bucuresti, ca altfel tot degeaba, n-ajungem la ea:))? Multumesc mult!
Alexandra

Sometimes I still lose my mind/ when life is cruel and unkind/ but it's when I suffer that I learn/in a repenting heart love will burn/oh I'm/ thanking blessed Mary for light divine

ellaalba spune:

Vreau sa felicit initiatorul acestui topic!!!
Sa ma inscriu si io la cuvant!
Pai la mine cred ca e o stare de anxietate, de teama, de stress. Simt ca mi se strange stomacul de multe ori...
Cred ca sunt "bolnava de frica"...o frica asa ...de tot
Voiam sa va intreb daca cineva din Iasi a gasit un psiholog bun. Sunt foarte interesata.
Sanatate!

karmen spune:

Hai sa facem o diferenta:
intre depresie (ca tulburare afectiva si boala psihica)si starile depresive (insomnii, dureri de cap, sentimente negative, tristete, inapetenta, lipsa placerii, etc)ca simptome din tabloul depresiv dar care apar disparat, ocazional, cu intensitate scazuta.
Un diagnostic corect al depresiei il realizeaza un medic psihatru in colaborare cu un psiholog. Se trateaza prin medicamente antidepresive (recomandate doar de medic nu de psiholog) si psihoterapie (realizata de medic sau psiholog).
Comunicarea si patrunderea in lumea persoanei, care sufera de aceasta afectiune, este cea mai importanta. Asa ca, noi suntem aici sa va ascultam, pentru cei care pot si doresc sa-si descarce sufletul. Comunitatea Despre copii a dat dovada in multe cazuri de sustinere morala si ajutor pentru persoanele aflate in dificultate. Nu ma indoiesc ca si de data asta se va intampla la fel.

Carmen Ghilescu

viorela hoff spune:

As putea sa ma destainui si eu putin va rog.
Am vazut acum ca sunt deosebiri intre depresie si stari depresive.
Sper sa ma "caraloghez" in stare depresiva. Dureaza de 1 an si jumate, mai bine zis de cand m-am mutat in Germania.
La inceput imi era groaznic de somn, cateva luni m-am "luptat" pur si simplu cu somnul, nu vad nici o rezolvare la nimic, situatia banilor e dezastruoasa, nu mai am chef de nimic, nici macar sa citesc o carte, mi-e frica de oameni pt. ca nu ii inteleg si am impresia ca pe zi ce trece inteleg tot mai putin, parca ma prostesc de tot, am inceput sa uit si limba romana, ma simt ca intr-o inchisoare, ma gandesc tot timpul la viata mea din Ro, mi-e dor de absolut tot, pana si de perina si plapuma mea, ma macina ganduri cu pensia, batranetea si mi-e groaza de viitor, in sfarsit cred ca am f. multe probleme si asta din cauza ca nu ma pot adapta de loc si cel mai bine ar fi sa ma intorc in Ro dar nu am curajul s-o fac.
Am devenit de nesuportat, si pt. mine si cred ca si pt. cei din jurul meu, in sfarsit, crde ca am f. multe probleme si nu stiu ce sa fac, ma simt pierduta , ca niciodata in viata mea , nu mai sunt sigura pe nimic si ceea ce este mai rau e ca nu sunt sigura de mine.
Am cate 2 sau 3 coborasuri si urcusuri pe zi, parca as avea tensiune oscilanta, am impresia ca am ajuns intr-o groapa de potential din care nu mai reusewsc sa ma urc, sunt disperata!

http://community.webshots.com/user/famhoff

LindaG spune:

Pacat ca nu am vazut ieri aceasta rubrica pentru ca pe cuvint ca as fi avut nevoie.Am plins cred 2 ore la rind si sotul nu mai stia ce sa faca cu mine.
Viorela,si la mine e la fel.Sunt de aproape 5 ani in Germania,nu imi gasesc de lucru,stau intr-un nenorocit de apartament mic,pt. ca sotul spune ca nu ne permitem altul pina nu imi gasesc eu de lucru,si eu ma simt ca intr-o inchisoare.Si eu as vrea inapoi in Ro. dar ma gindesc,ca acolo am mai putine sanse decit am aici.Imi doresc foarte mult un copil,sotul mai putin,desi spune ca daca va veni va fi binevenit.Deja de 1 saptamina visez numai copii mici si ma visez gravida si mie frica sa nu o i-au razna.Si si mie mi-e frica enorma de viitor.Ce ma fac daca cumva se intimpla ceva cu el?Nu am invatat nimica si nu stiu daca as putea sa i-au viata de la zero.
Ieri nu stiu ce s-a intimplat.A venit sotul de la serviciu,i-am spus ca m-am uitat iar in ziar de un loc de munca si iar nimic si atunic am explodat.
Poate ma puteti ajuta si pe mine cu un sfat.

LindaG