Exista fericirea absoluta?

Ma intreb si eu ca una care are timp sa despice firul in patru si sa-si complice viata. Uneori cred ca sunt blestemata sa nu ma bucur niciodata pe deplin, sau poate este specificul zodiei, Gemenii au tendinta de a vedea tot timpul si reversul medaliei. Adica: oricat de roz ar arata viata mea sunt tot timpul constienta ca poate fi si rau, ca oricand poate veni un nor, ca echilibrul e foarte fragil.
Ba chiar in momentele de intensa bucurie chiar fericire, de ex cand am nascut, cand am venit acasa cu bebe, cand o priveam dormind si-mi crestea inima, ei, in aceste momente de fericire maxima pe mine ma apuca sa ma gandesc la cele mai sumbre nenorociri care se pot intampla, la faptul ca puiul meu se poate imbolnavi grav, ca nu o sa-l pot proteja toata viata, ca nu depinde de mine viitorul si fericirea lui...Ma uit la trupusorul crud, mic, perfect, nevinovat, si mi-l inchipui batran, cocosat, chinuit de reumatism. Cu cat sunt mai fericita cu atat sunt mai disperata ca nu va dura, ca va trece, ca va deveni amintire. De asta adun cu disperare, fotografii, filme, as vrea sa imortalizez si glasciorul, in felul asta fac eforturi sa opresc timpul in loc, Doamne, daca s-ar putea....
Credet ca as fi mai fericita daca as gandi mai putin si as lua totul asa cum e? Oare sunt mai fericiti "cei saraci cu duhul"?
Mai simte cineva ca mine? Oare e cazul sa consult un psiholog?

http://www.babiesonline.com/babies/i/ilincuta
http://community.webshots.com/user/danaf123

nicoled spune:

Dana,stai linistita,nu cred ca ecaul sa contactezi un psiholog!Si,da.ai dreptate,prea desfici firul in patru.Nu stiu daca ai citit subiectul legat de trecerea timpului,daca nu te sfatuiesc sa tragi o raita pe acolo.Parerea mea e sa speculam clipa si sa traim momentul,in functie de acestea stabilim statea noastra sufleteasca.Viata itit oferea atatea momente incat este imposibil sa fie plina numai de fercicire,dar atunci cand se intampla sa fii fercita,traieste la maxim acel moment.Si eu sunt o inraita in ceea ce priveste colectarea amintirilor,fie poze,casete video,etc si atunci cand le revad retraiesc acele momente in care le-am imortalizat.Nu-mi place sa ma repet,dar de data asta o fac,Dana:SPECULEAZA CLIPA SI MOMENTUL!

AlbaIulia spune:

Prezenta si eu!

Nu cred ca e vorba de zodie, ca eu sint Scorpioana. La fel ca tine fac zeci de mii de poze, casete, etc, etc, imi trec tot timpul prin cap cate toate, mi-e frica tot timpul ptr. bebelina, poate si din cauza ca avem doar un copil. Cu toate astea simt ca si la doi ar fi la fel, poate chiar amplificat! In ceea ce-i priveste pe cei fericiti, cred ca ai dreptate sa poata fi cei de care spui tu, eu numai pe aceia i-am vazut intr-adevar radiind de fericire. A mai fost un subiect pe forum cu fricile mamelor, eu insa n-am ajuns sa raspund. sant curioasa cum percep (si daca se intampla) mamele cu doi copii.

Pupici

http://community.webshots.com/user/albaiulia101

Elenalove27 spune:

Draga dana d ,

Ceea ce scrii tu ma face sa plang...este trist sa gindesti asa ceva.
Eu cind am avut baiatul in spital foarte bolnav si cu o mica sansa de supravietuire , niciodata nu m-am gindit la asa ceva...tot ce imi puteam inchipui era sa il vad cum creste , sa il vad cum va merge dabuselea , sa il vad cum incepe sa mearga ...si multe altele de acest fel.
Ai spus ca nu depinde de tine fericire si viitorul lui , eu cred ca depinde foarte mult de mine ca baietelul meu sa fie fericit si sa aibe un viitor plin de bucuri.

Viata este numai una si trebuie sa ne bucuram de viata...trebuie sa fim OPTIMISTI in viata si sa credem intr-un viitor bun...daca azi ne este mai putin bine decit ieri , maine sigur o sa fie mai bine decit astazi...

Nu este cazul sa consulti un psiholog...ceea ce trebuie sa consulti este pe tine insuti.
Puterea de mama rastoarna muntii.

Iar despre cei "saraci cu duhul" eu una nu cred ca sunt mai fericiti...

Te pup si iti doresc multa sanatate.

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=19603" target="_blank">Povestea lui Alvaro-Daniel
web1-www.picturetrail.com/Elenalove27" target="_blank">web2-web3-

oanaXandy spune:

Stai linistita Dana D, nu cred ca esti singura care a gandit asa, si eu am trecut prin acelasi lucru alaturi de nepotelul meu care pentru mine este cel mai mare dar pe care Dumnezeu mi l-a facut pana acum! Ma vedeam atat de fericita alaturi de micutul inocent si vedeam totul roz si in acelasi timp ma gandeam cate lucruri oribile se intampla altor copii, dorindu-mi din tot sufletul ca el sa fie evitat de toate cele rele!
Problema este ca noi, oamenii avem o gandire tare ciudata si ca de multe ori in loc sa ne facem viata frumoasa gandindu-ne la lucruri minunate ne gandim la multe "prostii" care ne fac bineinteles sa ne mohoram!
Insa chiar daca logica ne spune un lucru, noi ca fiinte nu putem intotdeauna reactiona ca niste roboti si "o mai luam pe aratura"!
Traiesti totusi clipa minunata si nu te mai gandi ce se poate intampla! Orice se poate, e adevarat! Insa mai bine adauga o nota de optimism ratiunii tale si gandeste-te ca poate o sa traiesti alaturi de puiul tau senzatii mai intense si mai fericite decat acum! Si ca totul va fi OK!
Psiholog???!!! Vezi-ti de treaba , daca tu ai nevoie atunci noi, toate femeile ar trebui sa apelam la unul! Asa suntem noi, astea despicatoare ale firului in patru, ce sa-i faci?!!

oanaXandy spune:

Referitor la raspunsul aferent titlului eu, personal, nu cred ca exista fericire absoluta, si tare as fi mirata daca cineva m-ar putea contrazice!!

ponicid spune:

Stai linistita Dana: si eu sunt la fel. Si tot geamana sunt. Noroc cu sotul meu ca este altfel si ma mai scoate din ale mele, mai ma cearta. Si-apoi am o oarecare varsta si am inceput sa ma detasez un pic de toate problemele.
Toata viata mea am admirat femeile vesele, calme, bine dispuse pe care cand le vezi parca se insenineaza cerul. Chiar cu ceva timp in urma ma gandeam ca eu cand privesc in urma in viata mea, din toate cate mi s-au intamplat, mai pregnant imi apar in minte intamplarile neplacute decat momentele fericite. Dintr-o fosta prietenie eu ma gandesc la momentul despartirii si nu la momentul cand pluteam de fericire. Cand ma gandesc la viitor ma gandesc mai mult ca voi fi batrana, ca nu o sa-mi ajunga pensia, ca copilul o sa aiba de infruntata viata asta si tara asta, in loc sa ma gandesc ca de aceea ma zbat acuma si munces pentru ca la batranete sa fiu o batranica surazatoare si incantatoare, ca fata mea va fi sanatoasa si fericita, ca poate cand va fi ea mare va putea lucra in Danemarca asa cum se lucreaza acum la Caracal si asa mai departe.
Cred ca toate aste mi se trag si din educatie. Mama mea a fost o fire mai anxioasa, vesnic ingrijorata de prezent si viitor. Pe de alta parte ma gandesc ca in familia mea am 3 exemple de matusi mult mai calme decat mama. Mereu surazatoare si cu mai putine griji, nu s-au omorat de sa le iasa sufletul pentru fiecare lucrusor din viata lor. Si iarasi daca ma uit la verisorii mei (adica copiii lor) mie mi se par superficiali, nu au izbandit profesional, social, si in general sunt mediocri de colo pana colo dar in mediocritatea lor sunt fericiti si asta mi se pare important.
Ca sa rezum, starea asta de ingrijorare vesnica are doua consecinte: iti face viata un calvar (sau ceva pe acolo) dar te si face sa actionezi permanent ca sa mai scapi de grijile care te macina si asta poate fi o forma de progres.
Oricum, am o admiratie nesfarsita pentru oamenii care sunt surazatori, calmi, calculati si mai si izbandesc in viata. Cred ca trebuie sa fii si educat pentru asta.

Daniela, mamica de Ana-Maria

adi2003 spune:

quote:

---

Initial creeata de dana d

Gemenii au tendinta de a vedea tot timpul si reversul medaliei. Adica: oricat de roz ar arata viata mea sunt tot timpul constienta ca poate fi si rau, ca oricand poate veni un nor, ca echilibrul e foarte fragil.

---

Cam asa, si eu sunt tot din aceeasi zodie si cam la fel vad si eu lucrurile uneori, cu toate ca nu prea am tinut cont de zodie, dar vad ca aici se potriveste.
Si eu adun multe fotografii, uneori as vrea sa opresc timpul in loc. Ziceam cateodata "traiesc din amintiri". Rasfoiesc albume, si parca pentru putin timp ma simt din nou "acolo", in locurile din poza, in momentele acelea placute.
Dar si cand am o bucurie mai mare, parca nu o traiesc la maxim, din cauza ca intotdeauna privesc si in viitor si imi pun o 1001 ipoteze.
Stiu ca nu e bine, dar cam asa sunt eu. Altii traiesc momentul si atat.

mami-corina spune:

Iata cateva randuri care poate ca va vor ajuta( ca si pe mine) in momentele mai dificile!

,,Ne convingem pe noi insine ca viata va fi mai frumoasa dupa ce ne vom casatori, vom avea un copil, apoi altul. Apoi suntem frustrati ca nu sunt copiii destul de mari si vom fi mai multumiti atunci cand ei vor creste. Dupa aceea, suntem frustrati ca sunt adolescenti si se poarta ca atare.
Suntem siguri ca vom fi fericiti cand ei se vor maturiza . Ne spunem ca viata noastra va fi completa cand ei se vor casatori , cand vom avea o masina noua, cand vom putea avea o vacanta placuta sau cand ne vom pensiona. Adevarul este ca nu exista un moment mai bun pentru a fi fericit, decat cel prezent. Daca nu acum, atunci cand? Viata noastra va fi intotdeauna plina de schimbari . Este cel mai bine sa admiti asta in sinea ta si sa decizi sa fii fericit oricum. Asa ca , bucura-te si pretuieste fiecare moment pe care il ai si pretuieste-l si mai mult , pentru ca te bucuri de el alaturi de cineva apropiat, cineva suficient de special ca sa-ti petreci timpul cu el...si aminteste-ti ca timpul nu asteapta pe nimeni...."

Va urma

Cu drag, Corina
mama de doua flori

Anina_n spune:

Eu sunt scorpion cu ascendent in gemeni si incerc sa ma bucur de fiecare moment frumos din viata mea. Dar cand fericirea tine prea mult, ma intreb ce va urma ? Ce nor imi va intuneca seninul de fericire ? Totusi, reusesc sa las gandul deoparte intr-un colt al mintii si sa ma bucur de acea stare de fericire, atat cat dureaza ea.
Exista momente de fericire maxima, cand ai putea sa crezi ca deti fericirea absoluta.


Nina, mami de www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina" target="_blank"> Nina-Cristina (10.01.2002) www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=19346" target="_blank">Povestea nasterii !


Paul are nevoie de noi:
http://www.ana-design.ch/paul/paul.htm

mamica dulce spune:

dana...cred ca esti absolut normala....altfel am avea nevoie cu toatele de psiholog
Tu stai inca bine,eu o luasem razna rau de tot cu puiul meu..tu-l vezi batran in carja,dar obsesia mea era un accident mortal,si ma vedeam distrusa si sinucisa.Si acum il verific cand doarme daca respira bine,il si inghiontesc sa-l vad miscand mai ales ca el doarme foarte profund macar 4 ceasuri la pranz.
deci...stai bine.
Suntem mamici normale ,si fiecare dintre noi are "drobul ei de sare",de fiecare data ma rog la Dumnezeu pentru sanatatea lui Marc si apoi pentru mintea mea proasta,sa ma linistesc odata ca poate chiar o sa am nevoie de psihiatru chiar.
Exista,intr-adevar,momente de fericire absoluta,clipe minunate..de cele mai multe ori momente simple,dar extraordinar de frumoase...dar ca orice clipa..e doar o clipa si vine piticul negru si sopteste ceva la ureche de incep sa plang singura.
Si eu am facut mii de poze in aproape 2 anisori,il strang in brate cat pot de tare pana imi da un cap in gura oftikat....si,la fel ca tine,e sursa fericirii si grijilor mele ,de cele mai multe ori absolut fara sens.
si ,ca zodie,eu sunt leoaica,dar e irelevant,fiecare mama se teme pentru puiul ei mai mult decat orice pe lumea asta.

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=mamica%20dulce

poze noi cu puisorul(1 an si 7 luni)
http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/anca20_ro/album?.dir=/5ee0