despre soacre

rocsy spune:

Ai perfecta dreptate draga Maruta, in aceeasi situatie sunt si eu dar sincera sa fiu nici nu ne-am pus problema sa aducem frigiderul de la parintii mei de-acasa aici numai pt ca n-au reusit sa-l schimbe ei de-atatia ani , sincera sa fiu eu nici nu prea-l deschid, stau aici de 2 ani si am slabit 6kg, am o gramada de probleme de sanatate si soacra spune ca din cauza varstei, oare 25 de ani este o varsta critica?

Sobo spune:

Pe soacra mea nici macar nu o pot caracteriza. Are suflet bun, insa nu stie sa-si exprime sentimentele. Si este si total imprevizibila si schimbatoare. Norocul nostru ca nu stam impreuna. Atat de multe ar fi de spus de rau dar si de bine ca nici nu are sens. Insa ea are urmatoare credinta ( marturisita de ea dupa ce am devenit si eu mama ): copilului nu trebuie sa-i arati ca-l iubesti. Ei bine asta spune multe despre modul cum se poarta ea (cu sotul meu in primul rand ca in privinta mea poate fi oarecum explicabil) Norocul meu este ca sotul meu a fost crescut de bunici pana la 6 ani. Spun norocul meu, deoarece este un om minunat, ceea ce nu cred ca ar fi devenit daca ar fi fost crescut de parinti.
Deasemenea, soacra mea este mult prea materialista( ca sa nu spun exagerat de materialista) si are senzatia ca dragostea si respectul se cumpara cu bani. Nu intelege ca un om poate ajuta pe cineva ( mai ales pe propria familie) doar cu o vorba buna. Altfel nu am ce comenta. Ne ajuta, dar nu cand avem nevoie, ci numai cand vrea ea. Fereasca sfantul sa simta ca ai nevoie de ajutor, ca nici o sansa sa-l primesti atunci. Poate suntem si noi prea orgoliosi si am preferat sa ne descurcam singuri de cand ne stim.
Problema mea este alta, si nu cred ca ma abat prea mult de la topic.
Ce fel de soacre o sa devenim noi?
Eu am baiat. Am vazut ca baietii se comporta fata de mame intr-un alt fel decat fetele ( dupa cum reiesi si din postarea Marutei). Ce vreau sa spun este ca desi o sa vreau ca Dragos sa tina la noi, nu vreau ca dupa ce se insoara sa nu fie familiuta lui pe primul plan. Sunt sigura ca nu o sa fiu o soacra "buna" deoarece sunt destul de rea de gura si chiar si acum ma surprind uneori uitandu-ma la fete mai marisoare si incercand sa-mi imaginez ce sotie o sa aiba Dragos peste cativa ani, si parca nici una nu-mi convine, deja!!!!!
Nu-mi doresc sa fiu o soacra perfecta, insa vreau sa-mi ajut/iubesc fiul si asta implica sa-mi iubesc si nora si sa nu le creea stari conflictuale in familie din cauza mea. Sunt ferm convinsa ca o sa am impresia ca biata nora greseste cu ceva, ca nu tine destul de mult la fiu-meu. Insa nu o sa ma bag (cel putin asa imi propun) si ma rog la Dumnezeu ca de fapt sa fie doar impresia mea. Sunt ferm convinsa ca asa cum eu l-am luat pe sotul meu din dragoste si il iubesc in continuare se poate si asa.
Concluzia este ca nu exista soacre neaparat bune sau rele. Sunt oameni, pur si simplu, insa sunt perceputi diferit de cei din jur.
Sa ne ajute Dumnezeu sa fim niste soacre/socrii bune/buni ca peste cativa ani cand copiii nostri intra pe acest forum sa nu se mai justifice astfel de subiecte.
Hai ca m-am ambalat si nu ma mai termin.

A_Iulia spune:

Daca va linisteste cu ceva: si pe mine mama mea ne-a ajutat muuult mai mult financiar (apartamentul+toate dotarile in care locuim e luat cu banii de la ea). De la soacra-mea am primit doar cadouri simbolice (atat cat a putut si ea). Niciodata asta nu a fost subiect de discutie in casa.
Intrucat soacra-mea nu avea bani, am pus noi o suma substantiala (pe apartamentul unde locuia ea a reusit sa stranga doar jumatate din valoare) si i-am cumparat un apartament aproape de noi. Cu banii nostri. Sigur ca puteam face altceva cu ei, dar am preferat sa ajut un om. Si implicit pe mine :))
Nu va mai ganditi fetelor la astea. Astea vin si se duc. Nenorocitii astia de bani mereu vor fi subiect de discutie, daca nu stiti sa priviti partea pozitiva. Viata e frumoasa, daca stii cum sa ti-o faci tu frumoasa. Altfel, poate fi un calvar.

Adina + Olivia Karla 04.03.2004
pozele noastre

nicodoh spune:

si eu am o soacra asemanatoare cu multe dintre voi, in plus a mea concureaza cu mine. Il intreaba pe fiul ei cel drag (sotul meu) daca este mai frumoasa decat mine, daca e mai slaba decat mine si il cearta de fiecare data cand vede ca ma strange in brate(Urla la el de ce nu o strange si pe ea in brate). La inceput am crezut ca e o gluma dar de ziua mea de nastere a facut o adevarata criza de nervi cand sotul meu m-a luat in brate. In afara de asta e obsedata pur si simplu sa faca curatenie la noi acasa(nu e chiar casa noastra, e tot a lor prin acte). Curatenie insemnand sa cotrobaiasca prin toate colturile, sa vada tot ce avem. Daca ar fi atat de harnica as mai spune dar la ea acasa nu face nimic. Are 60 de ani si nu a facut in viata ei mancare(ii face masa o alta scorpie de 88 ani). Acum stie ca nu mai are voie sa intre in casa dar vine de la ea de acasa pana in parcare si face curatenie in masina.noi mai lasam cate ceva in masina iar babaciunea vine si arunca tot ce gaseste sau isi insuseste. Im familia lor ea e barbatul, ea taie si spanzura. Prostalaul de barbata- su Face tot ce ii canta ea. Daca vede ca nu reuseste ea nimic cu noi il trimite pe el sa faca scandalul.Am uitat sa spun ca ma simt ca o prizoniera in casa aia. Toata ziua suna sa vada ce facem, daca plecam undeva trebuie neaparat sa-i spunem ei scopul si durata vizitei. De cele mai multe ori nu luam telef la noi, cand ajungem acasa gasim pe putin 50 de apeluri de la ea. Cate as avea de povestit dar concluzia mea e ca sotul meu e vinovat. Daca ar pune piciorul in prag totul s-ar schimba.

ruprich spune:

Ce aveti mai fetelor, de unde gasiti voi soacre bune? Nu ati auzit de " soacra, soacra, poama acra?"
Soacra mea e o scorpie, o prefacuta care o sa traisca 100 de ani, de atata menajat.Nu as vrea sa mai existe soacre ca a mea.

A_Iulia spune:

quote:

---

Originally posted by nicodoh
Are 60 de ani si nu a facut in viata ei mancare(ii face masa o alta scorpie de 88 ani).

---

rocsy spune:

Asa este , nu exista soacre bune, toate sunt niste prefacute,a mea a concurat cu mine la propria mea nunta, si-a cumparat pantofi ca ai mei , iar cu o zi inainte de nunta ea se plangea ca nu se poate duce singura la coafor , eu stateam si alergam prin oras dupa diverse chestii si sotul mea se tinea dupa ea la coafor, nu ne-a ajutat cu absolut nimic , din contra ne-a ingreunat cu o gramada de alte chestii care n-aveau legatura cu nunta noastra, a tinut mortis sa-mi strice cea mai frumoasa zi din viata mea, dar din fericire n-a reusit.

dadi_t spune:

Din tot ce s-a scris aici am tras o concluzie: mamelor care aveti fete, faceti pe dracu' in patru si luati-le case. Se pare ca asta e panaceul la boala....soacrelor. Eu sunt in situatia Iuliei( am casa) si tot bine o duc cu socrii, desi dupa ce am nascut-o pe Anduta socrii ne-au dat apartamentul lor si l-am vandut, ei mutandu-se la tara. De fapt ne-am luat masina (Costin era bolnav dupa masini si restul...s-a dus ca doar nu era muncit de noi...)Deci ce pot sa le reprosez socrilor?///Nimic!

Tania cuAnduta(14sept'96)+ Bibi(14febr'04)

...si fam.Bugy

Maruta spune:

Nicodoh draga ce mai ... ne-ai dat gata cu soacra-ta. Pana acum a ta e cea mai sarita de pe fix !!! Si ai perfecta dreptate cand spui ca sotii nostrii sunt de vina. A te face respectat de cei din jur nu inseamna a fi nepoliticos sau nerecunoscator! Caci trebuie sa recunoastem ca relatia PARINTE - COPIL nu trebuie sa decurga toata viata ca si cum avem tot 3 ani. Copii cresc si trebuie lasati sa-si traiasca la randul lor viata.
Stiti ce-mi doresc eu cel mai mult de la socrii mei ???? Sa stea deoparte. Sa ne lase in pace. Lucrul asta degeaba il povestesti trebuie sa-l traiesti ca sa vezi intr-adevar cum e sa nu ai liniste si pace. Eu in familia mea am avut si poate de aceea plang atat dupa ea.
Sobo - ce fel de soacra o sa fiu ? Ei bine eu sunt una dintre persoanele care invata din tot ceea ce i se intampla. Niciodata nu le-am facut nimic socrilor mei ... si cu toate astea 5 ani de zile ne-au facut zile fripte.

O sa-i spun baiatului meu (sau fetei - eu nu am copii): Dragul mamii CUM ITI ASTERNI ASA DORMI !

Tu spui: " Nu-mi doresc sa fiu o soacra perfecta, insa vreau sa-mi ajut/iubesc fiul si asta implica sa-mi iubesc si nora si sa nu le creea stari conflictuale in familie din cauza mea."

Dupa parerea mea nu stiu daca trebuie sa-ti iubesti nora ! Pentru mine este indeajuns faptul ca baiatul sau fata mea A DECIS sa-si uneasca viata cu a respectivului. Eu o sa-mi respect copilul si respectiv deciziile lui. Chiar daca sunt sau nu bune. Nu pot trai eu in locul lui. Datoria mea de mama este de a-mi spune punctul de vedere (daca am vreunul) si sa-mi las copilul sa decida mai departe ca doar eu o sa-l cresc, de la mine o sa capete "cei 7 ani de-acasa"!

Va pupic pe toate si sa le tinem piept soacrelor!


" Cind trupul iti patimeste alearga la doctor, iar cind sufletul iti patimeste cheama un prieten, caci dulcele glas al prietenii este cel mai bun leac al durerii."
I. Golescu

alexa00 spune:

Buna fetelor,
sunt si eu mamica de baietel si sper din toata inima sa nu ajung ca soacra mea(de fapt stiu sigur ca nu voi fi asa).
Nu doresc la nimeni o soacra care din momentul in care v-a vazut impreuna(in cazul nostru acum vreo 5 ani) sa faca tot posibilul sa va desparata.

prima faza: nu a venit la nunta

faza2:1 an de zile nu a vorbit cu mine(cu sotul a mai vorbit dar dupa ce i-a zis sa isi ia hainele si sa plece ca nu mai e copilul ei)

faza3:dupa ce am nascut si m-am intors la lucru a venit ea sa stea cu copilul pentru a ne ajuta(mare greseala am facut ca am acceptat!!!).Urmarile:a incercat sa se impuna si sa puna stapanire pe propia mea casa si pe copilul meu(ea considera:ca nu stiu sa gatesc, ca nu stiu sa cresc copilul ca nu sunt buna de nimic).Efectiv ajunsesem sa imi fie groaza sa vin acasa de la lucru!SE bosumfla rapid ca nu ii gatesc zilnic sotului si alte nimicuri care pus si simplu ma disperau.Faza cea mai dura:nu mi-a acceptat cadoul de 8 martie!(justificarea:ei nu ii trebuie nimic si ea e om dintr-o bucata)Rezultatul :si eu si sotul cu nervii franjuri si cand in final am zis amandoi ca nu mai rezistam ne-a blestemat casa si familia si a jurat ca ne desparte.


Asa ca de acum inainte am decis ca pentru mine nu mai exista.Sotul si copilul pot merge la ea cand vor, dar eu una nu o mai cunosc.La noi in casa nici nu se pune problema sa mai calce.
Sincer nu pricep de unde atata ura impotriva mea.Am inteles ca o deranjaza faptul ca muncesc mult pentru a avea o cariera si ca nu stau doar la coada cratitei(asa cum si-ar dori ea).

Cam asta e cu scumpa mea soacra.

Fetelor noi ne-am casatorit cu sotii nostri nu cu ele.Asa ca ar trebui sa nu le bagam in seama(desi stiu ca nu e posibil tot timpul)

Sunt intru totul de acord cu Maruta :trebuie sa ne sprijinim copii in deciziile luate, sa fim fanga ei cand au nevoie dar sa nu ne bagamin familia lor.

Numai bine si o zi buna,
Alexa00