Nu-mi doresc deloc un bebe....
Raspunsuri - Pagina 9
chatonel spune:
quote:
Originally posted by Adina Iulia
iti urez sa poti sa-ti schimbi parerea in timp util...hai, ca mai ai ceva timp...si mai bine faci unul mai tarziu, dar dorit, decat unul nedorit...
Adina+ bebe Olivia Karla 04.03.2004
asa am zis si eu... insa timpul asta a cam trecut. Mai vad eu peste un an, doi. Oricum, dupa 40 de ani chiar ca nu mai e cazul sa imi pun intrebarea.
Merci
Toulouse, la ville rose
teo1970 spune:
imi cer scuze, ma bag si io ca musca-n lapte, da' nu ma pot abtzine
quote:
Originally posted by alesandra
La riscul ca poate fi un copil care sa-ti dea mai multe probleme nu se gandeste nimeni?
am auzit de tot felul de motive (medicale, materiale, emotionale etc.) pt. care unul sau altul decid sa nu aiba copii si mi se pare de inteles, in fond fiecare face ce vrea, nu e musai ca toata lumea sa faca copii; da' cred ca asta e ultimul lucru la care se gindeshte un (viitor) parinte ca un copil ar putea fi un "risc" aducator de "probleme";
sunt convinsa, draga alesandra, ca nu esti mama, altfel ai fi stiut ca un copil nu poate fi considerat o "problema" pt. parintzii lui, indiferent de traseul lui in viata ... problemele lui devin probleme tale, iar eshecul lui este eshecul tau
Chiar toti parintii sunt fericiti? Eu nu cred...
ba da, toti parintii sunt fericitzi !
parintzii nefericitzi sunt parintii care realizeaza ca, de fapt, sunt ei insisi vinovatzi pentru eshecul copiilor lor
alesandra spune:
Tot nu m-ai convins...nu pot sa cred ca un parinte continua sa fie fericit cand suna politia la usa sa-l caute pe copilul "minunat".
Si pentru esecul copilului nu cred ca este vinovat 100 % parintele pentru ca vad multe familii cu mai mult de 1 copil... 1 infractor si 1 medic... si atunci ma intreb cine a gresit aici?
Mi-am spus si eu temerile sperand ca nu sunt singura nebuna, dar cred ca m-am inselat.
Am 30 ani si n-am copii si nici nu prea cred ca o sa-i am...
A_Iulia spune:
Alesandra, tu de fapt cauti aici motive ca sa faci copii? 
Daca nu vrei sa-i faci, nu-i fa, si gata. Nu-i obligatoriu ca toata lumea sa aiba copii.
PS: Sigur ca parintele nu e fericit cand ii suna politia la usa, ca dar nu cred ca ajunge sa-i para rau ca l-a nascut. Dar asta-i alta poveste.
Adina+ bebe Olivia Karla 04.03.2004
chatonel spune:
alessandra, discutia pe care ai inceput-o (despre educatia copiilor) nu-si are rostul aici. Deschide un alt subiect daca doresti sa continui.
ps
parerea mea e ca parintii contribuie in procent de 80% in educatie, restul fiind scoala si influenta grupului de prieteni. Asa ca daca e esec (chiar fiind copil de medic) asta e esecul parintelui, pt ca nu a stiut sa vada ca, la un moment dat, copilul lui a plecat pe o cale gresita si nu l-a indrumat inapoi pe drumul cel bun....
Toulouse, la ville rose
alesandra spune:
Nu vroiam sa intru in amanunte...era doar unul din motivele pentru care eu nu vreau copil...credeam ca au importanta si alte pareri..scuze ca mi-am permis sa discut aici.
teo1970 spune:
quote:
Originally posted by alesandra
Tot nu m-ai convins...nu pot sa cred ca un parinte continua sa fie fericit cand suna politia la usa sa-l caute pe copilul "minunat".
nu, ala e un om nefericit, da' nu pt. ca a "luat-o-n bot" de la viatza, ci pt. ca nu a fost in stare de mai mult pt. copilul lui.
Si pentru esecul copilului nu cred ca este vinovat 100 % parintele pentru ca vad multe familii cu mai mult de 1 copil... 1 infractor si 1 medic... si atunci ma intreb cine a gresit aici?
nu sunt vinovatzi 100% parintzii, dar sunt, totushi, cei mai vinovatzi (poate din nepricepere, indolentza, neglijentza etc.); conteaza, e adevarat shi materialul, dar conteaza cel mai mult "modelatorul". parerea mea !
Mi-am spus si eu temerile sperand ca nu sunt singura nebuna, dar cred ca m-am inselat.
Am 30 ani si n-am copii si nici nu prea cred ca o sa-i am...
pot sa accept multe motive pt. care unii nu fac copii, e optziunea lor shi o respect, dar daca tu priveshti un copil ca pe un potentzial "risc care sa-tzi aduca mai multe probleme", atunci ... mai bine nu risca !
chatonel, scuze ca m-am bagat un pic pe linga subekt !
gianina-alina spune:
eu cred ca un om simte daca poate sau nu sa fie parinte.......
am vrut sa va intreb ceva: a vazut careva dintre voi tremurul miinilor mamei lui doroftei inaintea si in timpul meciului de simbata noaptea?a fost un reportaj cred ca pa antena....
cam asta inseamna sa fii parinte ...... cred eu sa tremuri pentru puiul tau , sa fii cu el mereu !si daca faci toate astea eu NU CRED ca vei avea probleme cu el! cum mai scria cineva: inseamna ca nu ai auzit semnalul de alarma pe care orice copil il trage cind e pe cale de a o lua razna!
ps. intr-adevar , cum am spus danelutza este de 1 milion de ori mai usor cu puiutul meu linga mine!chiar daca usorul asta e si GREU uneori!!!!!!!!
AC spune:
Ha, ha Chatonel da si miauna pre limba lui ce se vrea unica.
No zau, la treizeci si ceva de ani e numa bine sa ai o parere despre copii. Ii vrei disperat sau te intrebi ce i-or vrea altii asa de disperat.
Dupa o viata normala si frumoasa in .ro...un sir de necazuri m-au dus clar la ideea ca sansa de a ramane insarcinata e extrem de mica..si daca ar fi sa fie... tot nu ar trebui sa o pastrez dpdv medical asa ca fata nebunateca cum sunt am zis ca fericirea mea este sau sa lucrez sau sa calatoresc. M-am casatorit si eram amandoi convinsi ca vom fi singurei cuc. Asa ca am trait mereu la maxim...pe principiul daca e marti, e Belgia...
Eh.... si la un moment dat m-am trezit insarcinata si am decis sa pastram bebe-ul. Am trait un prim an pe doua continente, a fost cam greu singuri, am pupat bunica pentru ca gratie ei am ajuns si la conferinte... Ceea ce am rarit sunt mersul la party-uri sau restaurante. Facem in schimb plimbari romantice cu plasa pentru tantari peste carut, concertele le cam ascultam acasa. Si ne-am dorit un bebe doi la diferenta mica de varsta... tocmai pentru a continua sa avem o viata de cuplu. Pe principiul ca cea mai dificila parte este cand nu poti comunica cu bebe, apoi e ceva mai simplu.
Ne vom iubi ambele galuste grozav, dar nu vom trai prin ele. Sunt si vor fi membri cu drepturi egale in familie nici mai mult, nici mai putin. Adica avem o dimensiune in plus umana si ceva moderatie in rest.
Nu cred ca postul meu va fi o pledoarie pentru Chatonel... fa copii mama draga, ci pentru Chatonel... intreaba-te cate chestii care-ti plac se pot face si cu copii. Daca copii pot aduce ceva sare si piper... daca simti nevoia uneiminti tinere si vioaie alaturi...
Daca nu gasesti prea multe chestii pozitive...incearca sa vezi ce fac altii cu copii lor... asta asa pentru o decizie informata
Anne-Sarah 
si mamica sa Andreea
mara26 spune:
Fqptul cq te gandesti la asta inseamna ca mai sunt sperante.Responsabilitatea de a avea un copil e deosebita si e ;ai bine sa nu fii luata prin surprindere ,dar fericirea este indescriptibila.Fara regrete!