Imi doresc tare mult un bebe!!!!

Bine v-am gasit, dragii mei!!! Deja imi sunteti dragi, pt ca va urmaresc de 2 luni, si mi-ati placut asa de mult incat m-am inscris si eu aici la voi!!!
Nu sunt nici sotioara, nici mamica, dar imi doresc mult sa se implineasca ambele, si am nevoie de sfaturi.
Am 21 de ani, sunt inca studenta dar si lucrez.Sunt cu iubirea vietii mele de 3 ani si ne iubim fffff mult!!!!.........si imi doresc un mult de tot.
De o luna stau si ma gandesc in fiecare zi si noapte ce ar fi bine sa fac.
Asa cum intr-o relatie e musai sa existe sclipirea aceea de inceput, asa simt si eu acum: ca exista o sclipire in interiorul meu, o forta care-mi spune ca acum e momentul meu sa fac un bebe.
Iubitul e de acord,isi doreste un baietel frumos si smecher, dar totusi nu acum......poate la anul,( probleme de ordin financiar) zice el.Dar eu simt ca nu mai trebuie sa astept.

Ma zvarcolesc noaptea in pat si numai asta am in cap. Cateodata zic ca e mai bine sa astept, sa termin facultatea, etc, alta data zic ca nu mai astept.
Nu vreau sa nasc un bebe caruia sa nu-i pot oferi tot confortul necesar, dar consider ca nu stam asa de prost. Nu e nici perfect dpdv financiar, dar cand vreodata va fi perfect?????
Intrebarea mea la care cer un sfat este: sa-mi ascult inima si corpul sau sa actionez rational si sa ma astept???

P.S:Fiecare om are parte de o minune in viata sa!!!!


pupici multi de la o viitoare mamica

prettysunshine spune:

daii,eu zic sa termini facultatea mai intai,ca si eu am avut bebi in facultate si a fost destul de greu.Si am avut ajutoare,ca singura nu se putea.Dar baietelul meu s-a imbolnavit la 8 luni si a trebuit sa stau in spital cu el o luna,in conditiile in care eu aveam licenta peste 2 luni.Un copil reprezinta o responsabiblitate imensa,mai ales pentru mama(nu zic ca nu si pentru tata,dar,cel putin in primele luni,mama e cea mai implicata)de care nu-ti dai seama intr-adevar pana nu ai un copil.Un alt aspect ar fi si faptul ca n-am putut sta cu el pe cat as fi vrut eu in primul lui an de viata,pentru ca a trebuit sa merg la cursuri si eu zic ca am pierdut multe,in primul rand faptul ca nu l-am alaptat decat pana la 3 luni.Ma bucur foarte mult ca-l am si-l iubesc enorm,dar trebuie sa recunosc ca a fost destul de greu.Si nici nu cred ca mai ai mult de asteptat,nu,probabil vreo doi ani?Oricum hotararea iti apartine,sper s-o iei pe cea mai buna pentru tine.


• Nu-i suficient sa-i iubim pe cei buni, trebuie sa-i iubim si pe cei rai, caci numai prin dragoste poate fi alungata rautatea din ei.(Henryk Sienkiewicz)

elara spune:

Fa ce simti. Oricum bebe se va naste anul viitor.
Sau iubitul s-a gandit si la asta?

"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni."
Seneca

elara spune:

Ahhhhhhhh, daaaaa.
Rosa are dreptate. Cu facultatea va fi foarte greu si cu copilul. Mie mi-a fost ingrozitor de greu cu pregatirea pentru licenta (desi am luat-o cu nota mai mult decat onorabila) si nu am copii.
Gandeste-te foarte bine.
Succes sa iei decizia cea mai buna.

"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni."
Seneca

mamica dulce spune:

asteapta sa termini fac..in ce an esti?

eu am dat licenta graviduta in luna a cincea..nu mi.a fost greu ca am avut o sarcina super usoara,dar stiu si alte cazuri...mai ales cand bebe se naste deja si tu ai examene..e foarte,foarte greu.Plus ca,oricat de mamoasa ai fi,n.o sa.ti fie prea usor sa schimbi numai pampersi doi ani,la 21 de ani..si daca ar fi numai atat..ohooo!!

Timp ai destul sa faci un bebe...sau vreti nunta si botez impreuna??

quote:

---

Ma zvarcolesc noaptea in pat si numai asta am in cap.

---

..eu zic sa-ti scoti din cap ideea asta pe moment,cu cat de gandesti mai mult cu atata te consumi si chiar ca nu.-ti mai sta capul la altceva ca la 21 de ani cu siguranta iti poti gasi si alte preocupari...ce zici de.-un master periculos,de un job super,un CV beton care or sa te ajute enorm cand revii in campul muncii dupa vreo doi ani de stat acasa,cand ai sa ai bebele mult dorit?-itit vorbesc din suflet acum..dupa ce stai cu puiul acasa-ca banuiesc ca asta vrei sa faci,din moment ce vrei cu atata ardoare un pui)daca nu chiar uiti,macar ai senzatia ca ai uitat tot ce.-ai invatat si o sa fie destul de greu la vreo 25-26 de ani sa te angajezi undeva "doar" cu diploma de absolvire.
eu am trecut prin ce treci tu acum..dar tu inca nu prin ce am trecut eu sau fetele care itit dau acelasi sfat
numai bine!!si putina intelepciune nu strica niciodata,chiar daca inima e mare!
cu drag,Anca si bebe scump Marc

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=mamica%20dulce

poze noi cu puisorul(1 an si 7 luni)
http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/anca20_ro/album?.dir=/5ee0

Andra_ spune:

Draga Daii,

sa nu te superi, dar: esti foarte tinara si ai vazut prea multe filme! O prietena de-a mea spunea ca cel mai bun anticonceptional e sa stai o saptamina cu cineva (sore, prietena, colega) care are un copil mic. Incearca sa faci asta si dupa aia iti vei reconsidera ideile. Nu definitiv (sper ), dar vei vedea ca e mai bine sa amini momentul, sa iti mai traiesti tineretea (crede-ma nu e doar o vorba in vint), sa iti faci un rost in viata si dupa aia va veni si momentul sa iti intregesti viata cu un bebe. Dar nu acum! Eu am deja 28 de ani si un bb de un an si tot imi e greu, desi am ajutor din partea socrilor care stau ziua cu el, desi am o slujba stabila si buna, desi cistigam amindoi bine, viata e mult mai solicitanta si grea cu un copil. Daca esti amatoare, fara gluma ca ma ofer sa te invit pe la noi in week-end, sa vezi ce inseamna un bb (mare deja cum e Luca la 1 an), si discutam dup-aia. Acum sa nu crezi ca-mi pare rau ca l-am facut, si eu l-am dorit mai devreme dar am asteptat pina ne-am copt si noi, si mai vreau inca 2, asa ca si satisfactiile sint pe masura, dar ... mai asteapta!

pup,
Andra

http://www.geocities.com/luca_obejdeanu

infofun spune:

Impartasesc aceiasi dorinta si simtiri cu tine, si deci te inteleg forte bine, cu diferenta ca eu nu mai sunt studenta si sunt casatorita!
Eu zic asa: FA EXACT CUM SIMTI! Insa incearca sa pui in balanta ceea ce ai, cu ceea ce ai avea alaturi de un copil, cu tot cu avantaje si dezavantaje, si vezi in ce parte se inclina balanta!
Eu am facut ceea ce am simtit pana acum si nu am regretat niciodata si sper sa nu am astfel de ocazii, in care sa regret!
Fete sunt multe care au si bb si sunt si studente...e greu, poate chiar f greu, insa sunt convinsa ca sunt fericite ca sunt mamici, si nu le pare rau ca au un bb!
Deci numai tu stii ce sa faci!

GabrielaHope
"Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!"

bibi spune:

Eu intru in categoria mamicilor mature, in sensul ca l-am nascut pe David cand avem 29 de ani. Pana atunci am facut de toate. mi-am terminat facultatea, mi-am facut stagiatura, am terminat cu toate examenele care se puteau da, m-am distrat cat am putut de mult, am calatorit, mi-am cumparat o casa si o masina, am facut niscaiva economii, cu alte cuvinte mi-am trait tineretea si mi-am asigurat batranetea.
Am avut si eu un moment pe la 23 de ani cand mi se azarise ca trebuie sa fac un copil si tot necesatorita eram si eu atunci. Am facut zeci de drumuri la ginecoloc, am urmat tratamente de stimulare ovariana, dar timpul a trecut, eu n-am ramas insarcinata si mi-a si pierit cheful de copii.
Nu regret nimic din ce am facut pana acum. Am atatea amintiri frumoase cat pentru 10 vieti. A existat totusi si un inconvenient. david a insemnat pentru mine, ca am al muncii, un recul. Practic acum castig o treime din veniturile pe care le realizam chiar si cand eram insarcinata, iar cei din jurul meu nu uita niciodata ca sunt mama. As putea spune ca noul statut mi-a stirbit din credibilitate si de fiecare data cand sunt ocolita cu problemele de srviciu stau si ma gandesc daca nu era mai bine ca David sa fi crescut odata cu maine si deci sa-l fi conceput cand eram studenta.

Ceea ce mi se pare mie insa demna de luat in seama este pozitia partenerului tau. Probabil ca el este contabilul casei si cel responsabil dintre voi doi. Cred ca ar trebui sa-i respecti dorinta de a mai amana putin momentul aducerii pe lume a unui copil. E adevarat ca greul il vei duce tu indiferent de momentul la acre se va naste copilul vostru, dar finantele vor ramane in sarcina lui. Si ca tot venii vorba de finante ar trebui sa sti ca un copil e al naibii de expensiv. Incepand de la acareturi( carucior, patutz, leganutz, scaun de masa, tarc, premergator, scaun de masina...), pampersi, cosmeticale, lapte praf, fructe si alte alimente, medicamente, vaccinuri, consultatii medicale, mai apoi bona, cresa, gradinita, imbracaminte...toate astea sunt al naibii de scumpe.
Probabil ca iubitul tau nu asteapta perfectiunea financiara, caci asa ceva nu exista, ci doar o stabilitate. Apoi s-ar putea ca finantele sa fie doar o scuza. Poate nu e pregatit, asa cum cred ca nici tu nu esti foarte pregatita.
Andra spunea ca aveti o imagine cliseu a vietzii cu un copil si inclin sa-i dau dreptate.
In concluzie, mai ganditi-va! Nu costa nimic sa gandesti de doua ori si sa faci o data!

sinzi_ana spune:

ce sa spun...eu nu cred ca e asa usor sa faci un bebe...adica nu spui in seara asta am sa raman insarcinata...si de maine sunt gravida...e nevoie de talent si munca!!! hehe!
noi nu ne-am dorit in mod expres un bebe, nu a fost deloc planificat, dar s-a intamplat si a fost cea mai frumoasa surpriza din viata mea! Nu stiu daca m-ar fi bucurat tot atat de mult daca l-as fi planificat. Asa ca parerea mea e sa lasi lucrurile sa curga de la sine...daca va fi sa aveti un bebe...se va intampla!
Sinzi si David
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana

mamica dulce spune:

hei,info scumpa...vad ca te cheama HOPE
ce kestie..si eu sunt.. HOPPE
sau poate la tine e ceva pseudonim..gabriela speranta

daii..sa ne tii la curent,ok??
pupici multi de tot!!si ia aminte,daca tot ne.ai intrebat!

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=mamica%20dulce

poze noi cu puisorul(1 an si 7 luni)
http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/anca20_ro/album?.dir=/5ee0

daii spune:

Va multumesc pentru sfaturi!!!
Am nevoie in continuare de ele pt ca sunt tanara si imi prinde bine sa ascult de cineva cu experienta.
Stiu ca un bebe e o responsabilitate mare! Eu zic ca ma simt pregatita dar nu stiu daca intr-adevar sunt!!!!
Andra multumesc pt invitatie, esti foarte amabila si draguta, multumesc si pt sfat.
Incep sa "gandesc" rational, si nu numai cu inima.
pupicei multi

pupici multi de la o viitoare mamica