Psihologia copilului (II)
Raspunsuri - Pagina 5
moneug spune:
Merci frumos de raspuns Karmen. Sper ca timpul le va rezolva pe toate
cristi c spune:
Buna, Karmen. te deranjez cu doua problemute pe care le am cu fetita mea, Sabina.
1. Nu-mi da pace faptul ca nici acum, la 16 luni nu spune mama. de fapt, in afara de ta-ta-ta, da-da, ada, cai nu prea mai zice nimic.am mai intilnit copii care , ca si ea, inteleg tot dar nu stiu sa vorbeasca, dar mama si tata tot spuneau. ma tot gindesc ca de vina sunt eu, pentru ca am lasat-o de la un an la parintii mei. o vad aproape in fiecare zi, ma duc acolo de la servici si-o scot la plimbare, ne jucam, cind am weekend liber o aduc si acasa. Poate e suparata pe mine, nu stiu.
2. Plinge noaptea. De la 5 luni au inceput aceste probleme.Am incercat de toate. Am schimbat alimentatia, cu lumina stinsa, cu lumina aprinsa, cu muzica sau fara, cu jucarii in patut, cu plimbat seara, pe racoare, fara agitatie si fara televizor, nimic nu ajuta. Toata noaptea, din doua in doua ore sau din ora in ora se trezeste. Uneori plinge de fiecare data, alteori doar scinceste, se foieste adoarme pentru o jumatate de ora si-o ia de la capat cu foiala. Astept sa-i mai iasa si ultimele maselute si sa vad daca se linisteste, dar in afara dintilor, crezi ca ar putea si altceva? Multumesc.
karmen spune:
Cristi c,
de obicei incerc sa fiu obiectiva raspunzand la intrebari fara a ma gandi la experienta mea personala dar cum cele 2 probleme semnalate de tine mi s-au intamplat si mie iti raspund poate un pic subiectiv.
1. Daca te consoleaza cumva si al meu (1 an si 5 luni) nu zice mama aproape deloc (si am stat si mai stau cu el pana face 2 ani). Nu cred ca are legatura cu faptul ca tu ai lasat-o pe Sabina cu parintii tai. In rest spune multe cuvinte unele mai inteligibile altele mai putin dar nu cred ca daca nu spune cuvantul "mama" copilul nu stie ce inseamna mama sau ca n-o iubeste. Fii atenta poate foloseste alt cuvant (chiar inventat de el) pentru a se adresa tie. La al meu am observat asta, ma striga prin casa ceva de genul ba-ba (si nu sunt deloc baba 
) dar asta e, pana se insoara poate va spune si el in sfarsit ma-ma.
2. Daca nu e vreo problema de sanatate (intreaba pediatrul) adica in rest mananca bine, este bine dispusa, etc. atunci eu cred ca sunt dintii de vina. Si al meu a facut la fel pana la 1 an, dupa aceea culmea doarme noaptea, desi cand e pe cale sa iasa cate vreo maseluta incepe iar agitatia noaptea.
Cu bine.
Carmen
Voichita spune:
Draga Carmen,
De-abia acum am vazut subiectul si, din pacate, nu am reusit sa-l citesc in intregime. De aceea, daca ai dat un raspuns la o problema asemenatoare, spune-mi si voi cauta cu mai multa atentie.
Stefana are 1 an si jumatate. Am observat in ultima vreme ca e cam egoista. Dar nu tot timpul. Cand ne intalnim cu copiii la plimbare si are ceva in mana (jucarie, biscuiti) ofera copilului ce are in mana. Aceste contacte cu copiii sunt destul de rare, din pacate, pentru ca stam la curte si cum e tot timpul afara, nu prea mai iesim la plimbare, din lipsa de timp. In schimb, cam cu o saptamana in urma, pisicuta noastra (pe care de altfel o iubeste) se juca cu o mingiuta de a ei. Cum a vazut-o s-a repezit la ea si, cu un sunet care exprima clar nemultumirea, i-a luat mingea pisicutei. Si faza s-a repetat ori de cate ori pisica atingea vreo jucarie a ei. Ieri am iesit un pic cu fetita in carucior si cu bunica sotului meu (care locuieste cu noi si pe care o cunoaste de cand s-a nascut). Bunica a trebuit sa se sprijine de mine de cateva ori si m-a luat de brat. Cand a observat Stefi s-a pus pe un plans ca nu o puteam linisti nicicum. Nici nu-mi dadeam seama de ce plange. Cand am realizat, si bunica a luat mana de pe mine s-a mai linistit. Si a cum punea bunica mana pe mine, Stefana incepea sa urle. Pana la urma , bunica a ajuns sa se sprijine de bara de la carucior, dar Stefana tot se mai uita in urma din cand in cand, sa verifice situatia. Precizez faptul ca nu am mai iesit niciodata la plimbare in "formatia" asta (eu, Stefi si bunica).
Sotul meu este plecat in strainatate de vreo luna, dar inainte de a pleca el nu am observat asemenea "manifestari" la Stefana. Nu era geloasa pe el, chiar ne impingea sa ne sarutam, cand avea ea chef. Ma tem sa nu reactioneze asa de urat si cand se va intoarce el (peste 2 luni). Ce pot sa fac?
Cu multumiri,
Voichita
NADIA-73 spune:
am ridicat acest sebect si pe forum dar il copiez si aici, in speranta ca vom gasi explicatii...
deci vin sa ridic o noua problema care ma macina de aproape o luna.nervii mei sunt pe bigudiuri, si asta nu e benefic pentru nimeni...mai ales ca nu inteleg cauza acestei probleme...
asadar...fetitza mea de un an si 3 luni , e un copil vesel si sociabil, cu crizele de isterie aferente varstei, pe care eu le consider normale DAR, face niste crize de plans care difera celor de isterie.plange si cate jumate de oa, tipa chiar sfasietor si neconsolabil orice as face de parca o tai.m-am gandit la oboseala, mai ales ca survin in apropierea culcarii, dar le face si cand nu e obosita.frecventa e zilnic sau la doua zile.m-am gandit si la deochi desi nu am crezut in el de cateva ori soacra mea i-a stins chibrituri si s-a calmat.eu parca as cauta explicatii mai stiintifice.
pot fi dintii?are 8 dinti, urmeaza masele,nu?dar asa acute sa fie durerile?
ce mai poate fi?ajutati-ma va rog ca ma consum cumplit, simt ca cedez nervos cateodata...
si repet nu sunt crize de isterie ptr ca acelea la ea trec in doua minute
va multumesc mult
Nadia si Daniela
karmen spune:
Nadia-73,
Fetita ta manifesta crizele de plans in urma unei situatii care o deranjeaza sau nu e de acord cu ea? Mai exact au o cauza directa (de exemplu:cand refuza sa manance sau sa doarma, sau sa vina de afara, etc) sau apar asa, aparent fara nici un motiv?
karmen spune:
Voichita,
Fetita ta se comporta asa din doua motive, care sunt firesti la aceasta varsta:
1. Incepe procesul de identificare. Copilul se descopera pe sine ca persoana si isi apara cu tarie propriile dorinte, manifestari, obiecte personale, etc. Sa te astepti la crize de negativism, de opozitie fata de adulti. Copilul la aceasta varsta (1 an jumatate) este egoist, centrat pe propriile interese, unii manifesta acest comportament mai violent, altii mai putin. Odata cu interactiunea cu alti copii, cu socializarea (pe care trebuie sa o stimulezi tu prin contactul cu cati mai multi copii)dupa 3 ani copilul incepe sa relationeze frumos cu ceilalti sa-i faca placere sa imparta diverse lucruri.
2. Este geloasa pe persoanele care iti acorda atentie, iarasi reactie firesca la aceasta varsta. Mama este acum persoana centrala din viata copilului, mai ales daca tatal in situatia ta lipseste. Este posesiva fata de tine, ii este teama ca te pierde. Sufera de fapt o teama de separare. Ai inceput serviciul? Ai lasat-o in grija altcuiva un timp? Trebuie sa ii arati ca o iubesti, sa-i spui asta dar in acelasi timp s-o obisnuiesti treptat cu plecarea ta, precum si cu alte persoane.
Carmen Ghilescu
NADIA-73 spune:
karmen, mi-e greu sa leg aceste crize de ceva anume.da, uneori cand venim de afara alteori cand o pun in pat sa faca nani la amiaza parca declansez plansul care se agraveaza repede deci poate fi si oboseala, alteori la masa dar niciodata la felmai nasol e ca erau la cateva zile acum sunt zilnic si ma consuma nervos ingrozitor pentru ca nu se linisteste o buna bucata de vreme nici in brate.
e oare ceva comportamental sau fizic?dr zicea ca pot fi dintii desi pina acum a fost ok la primii 8...dar ca maselele sau caninii pot fi mai durerosi?
karmen spune:
Nadia-73,
Daca ar fi din cauza dintilor ar trebui sa tipe si noaptea, sa nu manance bine, sa se linisteasca din criza de plans dupa ce ii dai cu gel calmant pentru gingii, sa nu te lase sa-i atingi gingia din care urmeaza sa erupa vreo maseluta,etc. Deci vezi si alte semne ca sa-ti dai seama ca sunt dintii de vina. Cauta si alte raspunsuri medicale. Daca tipa in continuu si nu-i trece atunci cand ii acorzi atentie, atunci sigur o doare ceva. N-as putea sa-ti spun eu ce anume.
In concluzie nu cred ca ar fi vreo cauza psihica (daca nu a suferit recent vreo trauma,vreo schimbare). Daca apar aceste crize in aceleasi conditii de mediu cu care ea este obisnuita atunci cauta o cauza medicala.
Carmen Ghilescu
Nora spune:
Karmen,
printre atatea intrebari despre bebelusi vin si eu cu una despre Andrei al meu, 5 ani si 3 luni.
Problemuta mea cu el e ca nu are rabdare sa termine o activitate( sa deseneze ceva, sa faca un puzzle, sa construiasca ceva, etc). Se plictiseste repede si zice ca a terminat sau ca nu mai are chef sau ca are nevoie de ajutor, etc, etc. Incerc sa-i explic ca trebuie sa aiba un pic mai multa rabdare, daca nu reuseste de la inceput sa mai incerce o data. Ori ma asculta dar degeaba, ori face pe clovnul si schimba subiectul, e greu sa ne intelegem( uneori).
Discutia asta am avut-o si cu educatorul lui de la gradinita. In general, Pierre e foarte multumit de el, spune ca vorbeste franceza(dupa 2 ani de gradi') 90% ca ceilalti, ca e bun si prietenos cu colegii lui, ca stie multe, pune intrebari interesante si e curios sa afle lucruri noi. Dar, acelasi lucru, ca nu sta locului si este, uneori, zgomotos. Atunci cand i se da ceva de facut ce presupune un pic de munca, face ceva, o mazgaleala si spune "Gata, am terminat!" Si uneori zice asta de 10 ori in 15min! Pentru ca Pierre il trimite la locul lui si-i spune ca nu a terminat si sa continue ce a inceput.
L-am intrebat pe Pierre (un tip super de treaba si care l-a ajutat mult sa se integreze la gradi') ce-i de facut, iar el mi-a zis ca mai nimic, ca fiecare copil are stilul lui si va veni si vremea sa fie mai atent.
Dar eu ma gandesc ca poate gresesc eu undeva, poate nu ma ocup destul de el? Sunt singura cu amandoi acasa( fratele lui, Victor, are 3 ani) si incerc sa ma joc cu ei cat mai mult, dar am si toate treburile casnice in sarcina mea, deci le spun adesea ca am de gatit, de spalat, etc si sa se joce singuri...
Sper ca n-am scris prea mult si va multumesc anticipat pentru raspunsuri
!
Nora, mamica lui Andrei(20aprilie 1999) si a lui Victor(12 iulie 2001)
http://community.webshots.com/user/NoraCosmin