Când ai tot și nu-ți ajunge
Raspunsuri - Pagina 2
mate spune:
Draga mea,imi pare rau ca treci prin aceste momente grele,dar sa stii ca puterea de a trece mai departe se afla numai in tine.Sigur ca noi te putem ajuta cu o vorba buna,un sfat dar tu trebuie sa invingi prin propriile tale forte si sa reusesti sa treci peste perioada asta dificila.Ceea ce este in sufletul tau acum numai tu stii.Este in firea omului sa-si doreasca cu ardoare ceea ce nu poate avea si sa se considere cel mai nenorocit daca dorinta nu i se concretizeaza.Si eu trec printr-un moment mai mult decat dificil acum,putin diferit de cazul tau,adica eu astept un copil dar sint complet singura si intr-o tara straina si crede-ma ca imi este cumplit de greu.Copilul asta este pentru mine raza mea de soare.Ma agat de el cu disperarea inecatului care sta sa se scufunde.In cazul tau tu ai alaturi un sot care te iubeste,si care trebuie sa fie sprijinul tau.Nu il indeparta de tine,impartaseste-i durerea si zbuciumul prin care treci,este pana la urma omul cel mai apropiat de tine in aceste momente.Si nu-ti pierde speranta(stiu ca este foarte greu) dar incearca sa mai ai putina incredere ca intr-o zi,cand te vei astepta mai putin,minunea se va intampla.Caci asa este viata,lucrurile minunate si nenorocirile se intampla atunci cand te astepti mai putin.Deci curaj draga mea si poate te consoleaza gandul ca exista nenorociri mult mai mari pe lumea asta.Sa auzim numai de bine.Oana
maryam spune:
Cum nu ai prietene?Da` noi ce suntem?Stiu cum e, desi situatia nu se compara.Dar uneori trebuie sa cauti in tine taria sa accepti destinul asa cum e el, cu bune si rele, in religia mea se spune ca tot raul din viata sunt incercari prin care omul trece, ca un fel de "testare"...poate ca ti-e greu sa intelegi si sa accepti asta, dar uneori, chiar asa e, "cu rabdarea treci marea".Poate ca peste o perioada, vei privi in urma si-ti vei aminti asta ca pe ceva neansemnat,asa ca nu te lasa invinsa, ai sa vezi ca lucrurile vor evolua in bine pentru tine, roaga-te sa-ti fie bine si nu vei fi dezamagita.Si chiar daca lupta cu timpul e uneori imposibil de castigat, vei vedea ca va fi bine in final.Te imbratisez cu drag si concentraza-te asupra altor lucruri, uite casa, e un prilej extraordinar de a uita, eu asa am facut si a dat rezultate, acum ca e gata, mai rau e ca n-am ce sa mai fac, deci am inceput sa le "descos" iar...da` toate trec.Asta stiu sigur!Iti doresc mult bine si pace in suflet.Fii tare!
"ZAMBESTE, MAINE VA FI MAI RAU"
maryam
Andrada34 spune:
Draga mea,
Fruntea sus!!
Am sa iti spun un singur lucru, pe care si tu il stii foarte bine: lipa trecuta nu o mai aduci inapoi."ieri" ramane ieri indiferent cate rugi fierbinti ar merge catre el sa se intoarca..
Ai langa tine un barbat care te iubeste si pe care il iubesti, nu pierde asta.
Ai o viata inainte!
Dca ma intrebi pe mine ce mai ai, iti spun: ai intotdeauna o noua zi!un alt maine, in care totul va fi mai bun, mai aproape, mai frumos,mai cald, mai al tau.
Ai un viitor si NIMIC nu are dreptul sa il taie inainte de a incepe.Ridica fruntea si priveste inainte, spre lumina, nu te lasa prada durerii si tristetii, draga mea.Nu va fi usor,cum sa fie?Insa fiecare zi e un nou inceput si este dreptul nostru, al tuturor, sa primim acest dar si sa ne bucuram de el.
Fii tu si cauta puterea de care ai nevoie inlauntrul tau si in omul de langa tine, care fii sigura ca si el, la randu-i, are nevoie de putere de la tine, pentru a merge mai departe.
Ai sa vezi, intr-o zi ai sa vii aici si ai sa aduci vesti-lumina si noua au sa ne cante sufletele de bucurie.
Traieste-ti clipele si bucura-te ca esti, ca existi, Rachel!
cu drag,
Tinabeve spune:
Rachel Owen, nu-mi vine sa cred! Ce-i cu tine?! Pai nu avea nici un rost sa dispari de la aspirante, chiar daca cineva (cred ca Ancawish, daca ma insel, scuze) s-a exprimat un pic mai dur la adresa numarului de mesaje postate. Asa i s-a parut ei, cu totii avem dreptul la o opinie.
Si eu am un sot ocupat, nu mai ocupat decit mine, dar mai mult plecat de acasa. Asta este unii ne putem face treaba si fara sa trebuiasca sa iesim din casa in fiecare zi dimineta si sa ne intoarcem seara. Personal, ma consider norocoasa. Si mie im este ciuda uneori ca sta prea putin cu mine, dar nu rezolv nimic daca nu fac totul ca acel timp, atit cit de putin este, sa ni-l petrecem cit mai placut.
Faptul ca ai o casa de amenajat este bine, vei avea o preocupare. Dar ar fi cazul sa te apuci cit mai repede din doua motive:
1. o casa goala este deprimanta. Stiu din proprie experienta, sunt doctoranda si de patru ani m-am mutat in fiecare an cu toate celea dupa mine, si nimic nu era mai rau decit sa vad camera de camin goala in prima zi cind ne mutam...
2. Sa amenajezi nu e deloc un lucru simplu, iti va consuma timpul si energia intr-o chestie pe care ai sa o poti vedea la sfirsit! Adica vei putea spune ca ai facut ceva.
Pupici, si daca ai nevoie, trimite-mi un PM. Tina
Speranta moare ultima.
lorelei_19 spune:
Rici, ai nevoie de ajutor, starile astea depresive nu sunt bune la nimic. Ori incerci sa vorbesti cu un psiholog care sa te-ajute sa vezi din nou sensul vietzii, ori vorbesti cu un preot cu har. Oricare dintre noi are la un moment dat nevoie de ajutor, sa stii! sa nu-ti fie rushine sau teama sa spui ce te doare, dupa cum scrie in Biblie: "cere si ti se va da". Imi pare rau ca te-a cuprins starea asta pesimista si crede-ma, nu-i de joaca, fa ceva! Si roaga-te, in rugaciuni vei gasi multa alinare!
Dumnezeu sa te ajute sa potzi zambi din nou, sa iubesti din nou viata.
Lorelei
Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm
elara spune:
Boala de care vorbesti e cea care te impiedica sa ai un copil?
Daca nu e asa permite-mi, te rog frumos desi nu am inca copii, sa iti dau si eu un mic sfat: gandeste-te cat este de important pentru a ramane iarcSA NU FII STRESATA!
Chiar stresul poate sa fie marea problema. Asa ca gaseste-ti o preocupare si repeta-ti mereu ca daca nu et vei mai gandi asa mult la sata nu inseamna ca abandonezi l;upta ci doara ca LUPTI CU ALTE ARME.
Incerca sa-ti scoti din mionte grija asta, macar o vreme, alunga acest gand. Eu cunosc persoane care si-au vazut visul impinit abia cand au renuntat sa mai lupte. Si nu fiindca soarta a vrut sa-si bata joc de ei ci fiindca abia atunci corpul s-a curatat toxinele produse de stresul de a avea un copil. Ai citit articolul din pagina home de la "desprecopii", care se referea tot la cand e cazul sa renunte la tratamentele de fertilizare? S-ar putea sa iti fie de ajutor.
Sotul tau nu stie cat suferi? De ce crezi ca abia cand te vei imbolnavi grav va afla? Aveti probleme de comunicare? Daca e asa, cauta sa ti-l apropii din nou, asa cum erati cand ati decis sa va casatoriti. ESTE ESENTIAL SA AI SPRIJINUL, DRAGOSTEA SI INTELEGEREA LUI. 
Sa stii ca si lipsa afectiunii e cauzatoare de stres. Iti reconamd sa citesti despre bolile generate de "lipsa afectiunii" (exacta sa se numeste articolul) in "Formula as - PE 10-17 mai 2004" daca mai gasesti revista, daca nu cauta pe internet la site-ul lor.
Numai bine iti doresc.
"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni."
Seneca
preda_vicky spune:
Rachel. Intre cei doi fii ai mei este o diferenta de 12 ani. In 12 ani, un an am luat pastile anti, deoarece am urmat un tratament cu Prednison. Iar 11 ani...am asteptat, deoarece mi-am dorit foarte mult inca un copil. Verisoara mea a ramas gravida la 48 de ani, dupa ani de tratamente. Ce e sigur, stress-ul nu-ti face nici un bine. Gandeste pozitiv, incearca sa te rogi, biserica "Sf.Anton" face minuni, o spun din experienta. O sa vezi ca vei depasi aceasta stare. Suntem alaturi de tine.
Vicky
Emilia B. spune:
Draga Rachel, eu sunt nou nouta, m-am inscris tocmai pentru ca am vazut cateva mesaje de ale tale foarte bine organizate despre creatie. Mi-ai placut foarte mult. Scriai de parca credeai ce spuneai!
Ce se intampla? Daca crezi intr-un Dumnezeu care a creat asemenea minunatii, noi incluse, oare sa nu aiba El un scop si pentru tine?
As avea 5 zile de spus despre Dumnezeul acesta care e atat de adevarat si... bun, prietenos.
N-am citit tot ce ti-au raspuns celelalte prietene, un lucru e sigur: daca vrei o schimbare, nu incepe din afara, sa faci si sa dregi, poate uiti sau gasesti sensul. Incepe cu Inceputul!
rachel owen spune:
Vreau să mulțumesc fetelor care au răspuns la subiect:
Cassandra, Ina(Country girl), Crina(Descîntec), Dana p, Conchita, M34 (care nu e fată, dar e prietenul meu bun), Oana Crețu, Salmida, Mate, Maryam, Andrada34, Tinabeve, Lorelei19, Elera, Vicky Preda, Emilia B; și de asemenea fetelor care mi-au trimis mesaje: Nati, Infofun, Nicole74, ElenaLove, Anca Wish
Vă mulțumesc pentru că mi-ați arătat că am într-adevăr prieteni aici, pe forum, și că
nimeni nu e singur.
Vă promit că am să mă ridic și să continui să merg și să lupt. Asta nu e o garanție că nu am să mă mai împiedic vreodată pe cărare, dar e o garanție că am să merg mai departe, spre drumul cel bun. Durerea rămâne, dorința rămâne, dar trebuie să găsesc în mine curajul să lupt mai departe pentru ea. E greu, acum am început tratamentul acela cu produse GNLD și trebuie să cred că mă poate ajuta. Asta rămâne singura mea speranță și singura mea opțiune. Despre adopție, soțul meu cel minunat, părtaș al vieții mele, nici nu vrea să audă. Am încercat să port o dicuție destul de elegantă cu el (Liliana Csaki știe, fiindcă ea m-a ajutat), dar mi-a spus că dacă vreau adopție, să divorțez și să-mi găsesc unul care vrea așa ceva. E pentru prima dată când pronunță cuvântul acela oribil, care nu-și are locul în relația noastră:divorț. Operație? La subiectul despre miomectomie nu a răspuns nimeni? De ce ?Fiindcă nu a mai făcut nimeni. Cine are fibrom, ori e înscrisă la clubul nostru și trăiește cu el, ori s-a operat și a făcut histerectomie. Chiar Mihai mi-a povestit despre un caz, în care i-au spus că îi fac miomectomie, și i-au făcut histerectomie. Așa că nu mă voi opera niciodată. Vom trăi amândoi așa, ca un Kinder cu surpize, fiindcă dacă îmi asum acest risc, și pierd, nu voi mai avea timp nici să vin aici să plâng pe umărul vostru. E într-adevar o situație fără ieșire, în care rămâne doar speranța în minuni. E șocant să ți se spună la un cabinet medical să crezi în minuni. Te aștepți să ți se spună la biserică lucrul acesta, dar dacă și doctorul crede că doar o minune mă poate ajuta, nu-mi rămâne nimic, decât să cred și eu.
Am început să merg iarăși la lucru cu soțul meu (avem firma nostra și suntem tot timpul pe teren), aseară am venit obosită, și poate că oboseala o să mă ajute să nu văd trecerea timpului peste mine.
Și vă am pe voi, care mi-ați întins umărul vostru să plâng. Vă multumesc ! Vă am doar pe voi, fiindcă, așa cum am mai spus, în afară de soțul meu și de voi, nimeni nu știe problema mea, nici familia, nici prietenii.
Vă muțumesc și vă doresc o zi bună !
Cu mulțumiri pentru ceea ce am primit fără să cer, cu speranțe pentru ceea ce o să fie ...
Rici
Dumnezeu să te țină în palma mâinii Sale, iar îngerii să te îndrume mereu.
country girl spune:
Rici scumpa, nu deznadajdui. In starea asta de tulburare in care te gasesti e greu de multe ori sa vezi lucrurile limpede. Dar ai sa vezi ca vei birui greutatile si viata ta se va insenina.
E pentru prima oara cand recunosc asta cu glas tare (cred ca pot spune asa din moment ce postez pe forum un lucru atat de intim): si eu imi fac griji ca nu pot avea copii. La varsta mea si fara nici un fel de mijloace contraceptive nu am ramas niciodata insarcinata in 14 ani!
De vreo 2-3 ani am inceput sa fac examene medicale si in ciuda unor pareri medicale nu intotdeauna convergente aparent nu ar exista motive morfologice sa nu raman insarcinata. Si totusi nu raman.
Aceasta temere, alimentata si de trecutul similar al mamei mele, care m-a facut si pe mine tarziu si dupa multe greutati, ma face sa am rezerve in a-mi intemeia o familie. Mi-e teama ca n-am sa-i pot darui barbatului iubit un copil si mi s-ar parea nedrept fata de el.
Dar despre asta vorbim altadata. Acum ai tu grija de tine si nu te gandi la rau. gandeste-te la bine, fa bine celor din jur, binele atrage dupa sine bine.