Cu incredere, spre Canada (7)
Raspunsuri - Pagina 12
Ira spune:
Buna, fetelor, tocmai vin de la intalnirea cu Ange. Este o scumpa.
Mi-a povestit o gramada de lucruri despre Montreal
.
Are cea mai dulce fetita din lume, Maia.
Va pup, tinem legatura, Irina
Lumy spune:
Iea te rog sa-mi trimiti si mie nr de telefon al lui Ange(CAmi) Am avut calculatorul virusat si am pierdut nr de telefon.
Sper sa ma poti ajuta! TE ROG!!!! 
http://community.webshots.com/user/luminitafeodorov
Lumy
Ira spune:
Buna tuturor!
Sunt foarte curioasa ce mananca copiii la gradinita in Canada, in special Montreal,
(daca ati putea sa-mi spuneti detaliat, ar fi excelent)
eu pana acum mi-am hranit fetita numai cu mancare foarte buna,
legume fierte la abur, carne si fructe proaspete,
dar cel mai mult lactate si cereale,
exclus sarea, dulciurile, fainoasele, condimentele, apa de la chiuveta, etc.
Cateodata a mai primit si niste biscuiti cu vitamine, dar f rar, nu sunt de acord cu fainoasele si nu am vrut sa-i dezvolt tesutul adipos sub nici o forma,
este adevarat ca Sofia este destul de slaba, dar asa e sanatos.
Oare am vreo sansa sa-si pastreze in continuare regimul sanatos de alimentatie la garderie, sau...???
La gradinita au voie copiii sa vina cu mancarea lor de acasa?
Thanks, Irina
mimitete spune:
Ira,
Raspunsul la intrebarea ta este "depinde de gradinita :-)" si acelasi raspuns l-ai avea si in Romania.
Am auzit ca ar fi si gradinite unde mincarea nu este foarte buna sau cel putin asta era parerea respectivilor. Nu stiu nici cum este la gradinitele familiale. Pot doar sa-ti spun cum este la gradinita fiului meu care tine de spitalul de copii. Meniul este alcatuit de catre dieticiana spitalului asa ca este mai proportionat ca cel de acasa :-)) si au si norocul unui bucatar bun.
Micul dejun il iau acasa, mai putin bebelusii.
La ora 9:30 se serveste "collation" cereale cu un fruct sau cu lapte.
La 12:00 maninca prinzul : salata (nenumarate feluri de care nici nu am auzit) sau cruditati sau supa, felul principal care are sau nu carne sau peste si un fruct ca si desert. Extrem de rar ceva dulce sau inghetata, in general la sarbatorirea unei ocazii. La trezirea dupa siesta se maninca din nou collation (biscuiti cu avoine, lapte, fructe...). O data pe an au pizza day si e mare eveniment. Nici vorba de cartofi prajiti sau de hot-dog. Mie mi se pare un meniu foarte echilibrat. Se incearca pe cit posibil sa se evite alimentele alergice sau se gateste separat pt copiii alergici (asta am inteles ca se practica numai la gradinita asta pt ca tine de spital, altfel parintii copiilor alergici trebuie sa aduca mincarea).
Nu stiu daca ai voie sa ii aduci mincarea, nu vad de ce nu te-ar lasa, cu siguranta nu ti-ar scade din pret pt. asta.
Eu iti doresc sa-ti gasesti mai intii o gradinita.
Numai bine,
Mihaela
Ira spune:
Multumesc, Mihaela,
informata ca de obicei
.
Mai vrei sa ne astepti pe 15 iunie la aeroport ?
Daca vrei, avionul cred ca ajunge pe la 8 seara, dar cu toate formalitatile cred ca vom mai sta vreo 2 ore. Sau nu stiu, poate imi confirma fetele cam cat se asteapta la aeroport. Sper ca nu prea mult, ca cu copilul va fi nasol
sa asteptam.
Adela, voi mai traiti ? 
? Cat a asteptat fratele tau la aeroport dupa ce a aterizat avionul si pana a iesit ?
Multumesc mult, Irina
mimitete spune:
Ira,
Eu mai vreau sa va astept la aeroport, intrebarea este daca mai pot
s-o fac caci sint sanse foarte mari sa nu fiu in Montreal pe 15 iunie si sa fiu in Texas :-)
Ti-am scris la un moment dat pe PM daca mai vrei sa te astept si
mi-ai spus ca incerci sa te aranjezi cu o Dna care ofera servicul asta noilor veniti. Nu mi-ai mai dat de stire de atunci asa ca am presupus ca s-a rezolvat si ca asta e metoda aleasa.
O sa stiu pe la inceputul lui iunie data exacta a delegatiei mele si in functie de asta pot sa vin la aeroport sau nu.
S-a rezolvat cu locuinta ?
Numai bine,
Mihaela
Ira spune:
Buna, Mihaela, ma bucur pentru tine ca vei ajunge in curand in Texas, sper sa ai o calatorie de afaceri plina de succes.
Daca esti libera atunci, pe 15 iunie, te asteptam cu drag, chiar mi-ar face mare placere sa te cunosc, dar oricum vom face asta, daca nu acum, poate cu alta ocazie. Avand mai multe oportunitati atunci, cu d-na respectiva, nu am mai vrut sa te incurc, dar avand in vedere ca am renuntat, ramasesem cu propunerea de la tine
.
Daca nu vii, vom lua un taxi pana la destinatie, nu trebuie sa-ti faci deloc probleme.
Cu locuinta nu stiu daca s-a rezolvat, am trimis banii de chirie si asteptam sa vedem ce se intampla. Ar fi fost super sa aterizam avand deja o casa.
Numai bine iti doresc, Irina
romaria spune:
Buna fetelor!
Sunt noua pe aici..va salut pe toate..
Va citesc cu mare interes.. pentru ca urmeaza peste o luna sa plec in Canada si multe informatii imi vor fi utile...
Romaria
mamamariana spune:
Hei Romaria,
Bine ai venit printre noi aici la DC. Povesteste-ne si noua de la inceput... si unde exact pleci? in ce oras??? Cum ti-ai aranjat treburile?
Numai bine,
Mamamariana
liliput spune:
Nu v-am mai scris de mult nimic dar vreau sa ma credeti ca de cand am cablu pentru net,...... stau tot timpul pe PC si imi umbla ochii numai dupa tot felul de lectii in franceza si in special alea de conversatie, fonica bineinteles, ca daca auzi cum se spune, este mai usor, cel putin mie asa mi se pare.Ce sa-i faci ma trudesc si eu sa "comprends plus vite cet langue", nu aruncati cu pietre daca nu este corect, 
.Dar una peste alta vreau sa va zic ca am cunoscut-o pe Ira si familia ei si sunt super, super de draguti, dar cred, si sa nu te superi Irina acum, ca o sa le fie greu de tot acolo sufleteste,as vrea sa ma insel, sau mai bine zis as dori sa fie intimpinata de cat mai multe fete sa nu simta durerea siguratatii, pentru ca este o sufletista.
Si acum pentru tine Irina am sa-ti arat un articol pe care mi-au picat ochii cautand cele de mai sus, dintr-o revista din Canada,
<<<TRIBUNA NOASTRA
"Spune intotdeauna adevarul si nu va mai trebui sa tii minte nimic" (Mark Twain)
Magazin pentru romanii canadieni si nu numai, editat de Federatia Asociatiilor Romanesti din Canada
De ce fug romanii de romani?
Pe vremea cand eram in Romania nu trecea zi fara sa nu ma indignez de cel putin trei ori. Si asta in cazul unei zile obisnuite. Era atat de simplu sa ai motive de indignare: ba ascultai o declaratie a vreunui politician de ramaneai mut de uimire, ba aflai ca preturile produselor de baza tocmai s-au marit in conditiile in care nici n-ai apucat sa rasufli usurat de la ultima majorare, ba cate-un evazionist de renume era numit intr-o inalta functie. Si cand limita suportabilului a fost atinsa, mi-am luat lumea in cap la fel ca multi altii, sperand ca la Montréal lista indignarilor se va diminua.
Insa ajunsa in Canada, spre surprinderea mea, tot compatriotii m-au indignat cel mai tare. La primul contact cu comunitatea romaneasca mi-a fost dat sa aud: A Draga, daca vrei sa-ti fie bine, fereste-te de romani! A Domane, iarta-ma, ce-ar putea sa-mi faca romanii tocmai la Montréal? ma intrebasem eu uimita la vremea aceea. A trebuit sa treaca ceva vreme astfel incat sa pot gasi scuze acestor categorii de romani inspaimantati de conationalii lor.
Eram intr-un magazin, intr-o zona a Montrealului unde e greu sa iesi pe strada si sa nu auzi pe nimeni vorbind romaneste. In magazin, un cuplu de romani scotoceau in galantarul cu fructe, palavragind una, alta. Eram cu sotul meu la cativa pasi, vorbind romaneste. Tocmai cand ma pregateam sa dau buna ziua, cei doi au tacut brusc. Insa n-a fost tot. Au inceput sa vorbeasca franceza cu un accent inconfundabil. Oarecum rusinati, s-au indepartat, marind in mod vizibil pasul. Trebuie sa recunsoc ca am ramas cu salutul pe buze, cu un gust teribil de amar. Mi-a fost dat sa asist inamarmurita la fuga romanilor de romani.
Asemenea reactii sunt generate de nesiguranta pe care o simtim cu totii, izbiti fiind de greutatile procesului de emigrare, de acomodare intr-o tara si cultura total diferite. Este oarecum reactia fireasca a luptei zilnice de a face fata schimbarii, de a o invinge. Vrem sa uitam de unde venim, sperand ca ne va fi mai usor unde am ajuns. Insa romanismul, oricat ar fi el de ascuns, intr-o forma sau alta, mai devreme sau mai tarziu, tot iese la iveala. Pana la urma, toti avem circumstante atenuante: cu totii suntem mai mult sau mai putin loviti de rigiditatile emigrarii, drept urmare, fiecare incearca sa se mentina pe linia de plutire intr-un fel sau altul.
Pentru ca fiecare dintre noi l-a evocat cel putin o data pe Cioran sub forma de mandrie nationala, nu ma abtin sa nu inchei fara a cita din corespondenta lui Emil Cioran, publicata de editura Humanitas in anul 1995, sub titlul Scrisori catre cei de-acasa: Pe romani evit cat pot sa-i vad: in genere sunt intriganti si raspandesc zvonuri false. In plus, nu sunt de nici un folos pe nici un plan (Paris, septembrie 1947, scrisoare catre parinti).
Cum va spuneam, oricate locuri am schimba, pe cate continente ne-am invarti, oricat ne-am spolei, ramanem aceeasi!
Anca FETEA www.tribunanoastra.freeservers.com/tn_arhiva/no43/fetea43.htm>>>
Sper sa ai intradevar noroc sa te astepte o casa acolo, ca este mult mai usor, decat sa stai cu altcineva,in acelasi ap., eu tot mai cred ca macar fetisoara aia mica si nevinovata va avea atat noroc incat sa se odihneasca direct in camera ei(Sofi).
V-am inpuiat capul acum pot pleca dar nu inainte de ai multumi Irei inca odata pentru sfaturi si sa va pup pe toti,tot de aici 
si tot cu treaba