Deceptie din partea celei mai bune prietene
Am suferit una din cele mai mari deceptii din partea celei pe care o consideram cea mai buna prietena a mea.
Suntem colege de serviciu si ne-am imprietenit relativ usor, inca de acum 7 ani. Ea este mai mare ca varsta decat mine (diferenta de 15 ani intre noi), dar are o fire tinereasca si asta mi-a placut foarte mult si ne-am apropiat enorm. Ea are 2 copii mari, iar eu acum sunt in concediu de ingrijire a copilului, caci fetita mea are abia 6 luni.
Anul trecut prietena mea a suferit o mare pierdere, i-a murit sotul, foarte tanar, din cauza unei boli nemiloase. Ea a fost tot timpul alaturi de el, dar tragedia s-a produs !
Pe tot parcursul perioadei in care a stat cu sotul ei in spital (a fost vorba de multe luni intregi), am fost alaturi de ea, o sunam cat se putea de des (ea era in spital la Bucuresti, iar eu in provincie), i-am urmarit pe cei 2 copii ai ei, care ramasesera singuri acasa, am avut grija de a-i strange incasarile de la Avon (ea este reprezentat Avon), intotdeauna i-am luat salariul si aveam grija sa-i respect indrumarile: cat sa le dau copiilor, cand si altele, am sustinut-o mereu in fata sefilor la serviciu, ce pot sa va spun am incercat sa-i fiu o buna prietena, pentru ca am considerat ca asa trebuie.
I-am fost alaturi si atunci cand sotul ei a disparut, incercand in primul rand sa o sustin moral.
Diferentele in comportamentul fata de mine le-am simtit inca din momentul in care eu am nascut. Desi a aflat repede ca evenimentul s-a produs, iar eu am stat in maternitate 4 zile, n-a trecut sa ma vada. Multa lume ma intreba atunci de ce nu vine. Am trecut insa de perioada aceea si am sperat ca va veni cat mai repede.
Insa abia atunci cand fetita mea avea 3 luni a venit pentru prima data la mine, cu diverse cadouri din partea colegilor de serviciu si.. atat.
Am incercat mereu s-o inteleg: ca era ocupata, ca avea si ea problemele ei, ca nu-i era usor sa plece de acasa dupa orele de serviciu...
Si a mai fost un lucru care m-a deranjat: acela ca se purta foarte rece cu sotul meu, ca tot timpul incerca sa-l repeada, sa nu-l bage in seama, cu toate ca el s-a comportat foarte bine intotdeauna cu ea. Am pus acest aspect pe seama faptului ca ea a ramas singura, fara sotul ei si ii este greu sa-l vada pe el, care este alaturi de mine.
Dar am avut o noua lovitura. Poate parea ceva minor, dar cred ca adaugate la toti ceilalti "ghimpi" din sufletul meu, s-a transformat intr-o mare deceptie.
Iata ce s-a intamplat:
Luni era zi de salariu la noi la serviciu. De obicei, sotul meu era cel care imi lua banii, pentru ca lucreaza intr-o cladire alaturata celei in care lucrez eu. Dar luni, am trecut eu sa iau salariul, fiindca aveam nevoie de bani. Am ajuns la serviciu si cand am intrat la casierie am fost incantata sa vad ca nu era coada. Chiar i-am spus casierului ca ma bucur de faptul ca nu-i aglomerat, iar el mi-a raspuns ca nu-i aglomerat fiindca salariile s-au dat inca de vineri. Am ramas muta ! Pe mine nu ma anuntase nimeni. Cel mai mult m-a durut faptul ca ea, prietena mea, nu m-a anuntat. Si as fi avut atata nevoie de bani inca de vineri. Chiar am fost cu sotul meu vineri si am scos bani de pe cardul de credit, fiindca ramasesem fara si ne trebuiau atat de multe...!
M-a durut foarte mult, mai ales ca vineri seara m-am intalnit cu ea intr-un supermarket, unde-si facea cumparaturile, dar nu mi-a spus nici macar atunci.
Nu trebuia decat sa-i dea sotului meu un telefon de la birou, ca sa-i spuna, fiindca nu aveam pretentia sa ia ea salariul meu si sa mi-l aduca. De fapt, n-a facut-o niciodata.
Simteam nevoia sa ma descarc in primul rand, si, sincer, nu stiu ce reactie sa am fata de ea. Nu pot s-o mai tratez ca pe prietena mea, nu-mi plac nici certurile, dar nici sa trec cu vederea nu mai pot...
Daniela si puiul Oana Maria
http://community.webshots.com/user/oana_maria100
http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro
Raspunsuri
iren spune:
Ai incercat sa vorbesti cu ea, sa vezi care sint motivele purtarii ei negative fata de tine? Eu as zice sa nu iei nici o decizie pina cind nu vorbesti cu ea. De-abia dupa aceea iti poti forma o parere si vei sti ce sa faci.
Iren&Bogdanelu nazdravanu
petra spune:
In primul rand incearca sa nu te mai afecteza atat de mult raceala ei. Dupa ce te detasezi de acest lucru ve-i putea sa stai de vorba cu ea ce s-a intamplat.
Daca zici ca se poarta urat cu sotul tau, nu uita ca asta nu se face si mai ales daca stii ca-ti este prietena.
Exact asa, am patit si eu cu o colega de serviciu care am ajutat-o cand i-a fost greu si cum a scapat un pic gata mi-a intors spatele, incepand prin a-i retza vorba sotului meu si a se purta urat cu el!!!
Nu mi-a convenit deloc, mi-am pus si eu tot felul de intrebari si pana la urma am reusit sa ma detasez de ea, si abia atunci colga mea de serviciu a inteles cat a gresit. Dar cam tarziu pentru ca eu stiu ca daca esti prieten esti si la bine si la rau, nu numai cand iti convine !
Oana_B spune:
Parerea mea este ca inca sufera dupa decesul sotului ei dar nu isi da seama, de aceea se poarta urat cu sotul tau, poate ca o doare sa vada ca tu ai o familie pe care ea nu o mai are, sot decedat, copii mari. Zic si eu, cum sa explici altfel o schimbare de comportament asa brusca.
Oana_B
lena spune:
As inclina sa-i dau dreptate Oanei B dar totusi poate sa ti-o spuna ca ii e greu de exmplu sa va vada pe voi impreuna ca-i trezeste amintiri, etc, etc, dar nu sa-ti intoarca spatele...asta nu, prietenii sunt cei care te ajuta la greu si se bucura la bine!!
Numai bine, Lena
tcelen spune:
intai incearca sa stai de vorba cu ea pentru ca ai spus tu ati fost prietene foarte bune,poate inca mai sufera,poate e geloasa pe familia ta dar fara sa-si dea seama sau poate,ceea ce ar fi foarte grav doar sa folosit de tine atunci cand a avut nevoie iar acum tu avand un copil mic in viata ta ,crede ca nu prea o sa mai ai timp de ea.daca ea nu vrea sa stea de vorba cu tine,despre ce o deranjeaza poate ca totusi nu ti-a fost o prietena atat de buna.imi pare rau pentru tine ,dar acum trebuie sa fii fericita ca ai o mica bucurie in viata ta!tcelen
tcris
Laura _Oprescu spune:
Eu personal as incerca sa vorbesc cu ea deschis.Daca ti-e prietena si a trecut prin asa momente grele, e posibil sa fii ramas urme adanci, mai adanci decat ai crede.Poate e singura, are doi copii de crescutsi coplesita de situatie in sine.E firesc sa te simti rau, tu la randul tau ai trecut prin momente in care aifi vrut-o aproape..Insa in numele in ceea ce a fost, ai putea sa mai ai o discutie cu ea undeva la o cafea si sa ii spui ce te doare si sa afli de ce se comporta rece si indiferent...Pentru tine, ar fi un fel de lamurire si usurare ca i-ai acordat o sansa....Asta as face eu...
tlaura spune:
Cum au spus si fetele; cel mai bine e sa vorbesti cu ea si sa-i spui tot ce te deranjeaza. Totodata o poti intreba daca tu i-ai facut ceva ei care a deranjat-o. Poate o vorba sau un gest de-al tau a suparat-o vreodata, si nu uita ca trece printr-o perioada dificila. Oricum, o discutie se impune, nu poti trece asa peste o prietenie.
Laura, mama lui Andrei
http://community.webshots.com/user/tcatlaura
tunad spune:
Nu stiu de ce dar intotdeauna cand esti bun "cazi" de prost. Gata ai pierdut, chiar daca ai vrut numai binele, vezi ce faci de acum inainte cu ea, ai grija de sotul tau daca tii la el, poate fi un motiv de a te evita. Cea mai buna "prietena"? Dupa 3 luni la unul din cele mai importante evenimente din viata ta! De atunci trebuia sa-i scoti ochii. Mila mi-e de tine, dar mai mila mi-e de mine! Apropo, eu tot asa sunt, dar...dau si eu sfaturi altora, nu ma invat minte niciodata, pe moment sunt cel mai dur, apoi.... iar o iau de la capat.
ruxij spune:
Cel mai probabil ii vine greu sa vada ca tie iti merge bine, ai o familie si un bebelus in viata ta si este invidioasa, avand in vedere si situatia ei.
Am mai spus undeva ca adevarata prietena este aceea care se poate bucura pentru tine si este alaturi de tine si cand iti merge bine, indiferent dc. ei ii merge sau nu la fel de bine in momentul respectiv. Cati pot face asta? Eu cred ca putini. Cand iti merge rau, toata lumea e gata sa te ajute si inconstient se bucura ca lor nu le merge la fel de rau ca tie. Dc. insa pari a avea ceva in plus...s-a cam terminat. Eu spun sa uiti de aceasta prietenie, nu cred sa se mai refaca. Poti sa ai o explicatie cu ea, poate ca are si ea ceva sa iti reproseze, dar inclin sa cred ca orice ar deranja-o, tot din aceasta gelozie provine. Cu siguranta ea nu iti va spune "sunt geloasa, invidioasa pe tine", poate ca nici nu recunoaste lucrul asta fata de ea insasi, dar pur si simplu nu mai are chef de tine.
In general e mai bine sa nu ai prietene la servici, relatii bune, dar nu f. apropiate.
Numai bine si ai grija de bebelusul si familia ta,
Lia
ruxij
craluca spune:
dana, acum 4 ani am avut probleme in familie, cu sotul meu. Imi doream la nebunie un copil dar el sustinea ca la momentul acela nu aveam cu ce sa il crestem. Uram toate femeile insarcinate! verisoara mea si cea mai buna prietena in acelasi timp avea deja un bebe tare scump si ne intelegeam cu totii extrem de bine. La un moment dat m-a sunat si mi-a spus ca este insarcinata. Am rupt intr-un fel relatiile, ma duceam foarte rar la ea iar la botezul copilului nu am vrut sa ma duc. Aveam o reactie ingrozitoare dar pe care nu mi-o puteam controla. Mi-au trebuit multe luni ca sa depasesc momentul si acum mi-e tare rusine de felul in care m-am purtat.
Mai da-i timp prietenei tale sa treaca peste pierderea suferita. Incearca sa fii in continuare alaturi de ea, incearca sa stati de vorba, daca simti ca poate vorbi despre asta.
Mama Raluca, baiat Alex si bebita mica Ioana
http://community.webshots.com/user/craluca100