In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 4-a)
Raspunsuri - Pagina 5
alinamoro spune:
"Dumnezeu este mult mai interesat să ne facă ceea ce am putea fi, decât să ne dea ceea ce am putea avea."
"Dacă ai grijă de lucrurile care îi sunt dragi lui Dumnezeu şi El va avea grijă de lucrurile care îţi sunt dragi ţie."
- Howard Taylor
"Oamenii nu neagă existenţa lui Dumnezeu cu buzele, dar o fac în inimile şi vieţile lor."
alina
rachel owen spune:
Luati lumina din lumina
Pamantu-n trupuri ne e greu,
Dar e usor cand se inchina.
Cu noi,cu noi e Dumnezeu!
Am ostenit de-atata noapte,
Dar vom iesi din defileu.
Pentru lumina sfintei soapte
Cu noi,cu noi e Dumnezeu!
Nu suntem niste animale
Cu suflet amanat mereu,
In noi e mila si e jale.
Cu noi,cu noi e Dumnezeu!
Luati lumina din lumina
Ca aur pur din minereu.
Credinta noastra e crestina
Cu noi,cu noi e Dumnezeu!
Veniti sub turla cu fereastra
Si credincios,dar si ateu.
Iubirea e puterea noastra!
Cu noi,cu noi e Dumnezeu!
In lumea plina de minciuna
Ne trebuie un panaceu,
Dar legea sfanta ne aduna
Cu noi,cu noi e Dumnezeu!
oanaruth spune:
Dragele mele,
8 Martie nu e sarbatoare crestina, dar putem s-o facem un prilej de meditatie... Azi, pentru prietenele mele nevazute, am simtit dorinta sa postez o poezie scrisa de un poet drag sufletului meu: Traian Dorz. Iata versurile:
Când spui “Femeia”
Când spui “Femeia”, ai spus Mama,
ai spus Sotia, Fiica, Sora,
si-ai spus fiinta cea mai scumpă si mai iubită tuturora,
si-ai spus Iubirea si Căldura, si Frumusetea, - fără care
ar fi-un pustiu, si-ar fi-o durere, si-ar fi-o tristete tot, sub soare.
Ce gol si ce singurătate era în cele sase zile
când nu era în Rai femeia, pe toate luminându-i-le;
iar când a fost făcută, dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o rană,
ce minunată întregire le-a dat fiinta diafană!
E-adevărat că prin Femeie a mai venit si întristarea,
dar fără ea n-ar fi nici viata si n-ar fi binecuvântarea,
n-ar fi cântarea, nici sărutul, nici dor, nici lacrimă sub stele;
si ce-ar fi lumea fără-acestea si ce-ar fi viata fără ele?
Să-L binecuvântezi pe Domnul si multumeste-I c-a făcut-o,
iar fata mamei si-a sotiei adie-o dulce si sărut-o!
Pe fruntea sorei si-a fetitei fă semnul binecuvântării,
cu mângâierea cea mai sfântă a bucuriei si-a cântării!
N-o întristati, ci mângâiati-o si ajutati-o cu iubire
să-si ducă sarcina si crucea frumos, si ea, spre mântuire!
Căci când ea plânge, toate-toate sunt chinuite si-ntristate,
iar, când zâmbeste ea, ce cântec si ce lumină vine-n toate!
…Fii binecuvântată, dulce si scumpă mamă si sotie,
si sora, si fetita noastră – fiti fericite pe vecie!
Cu lacrimi sărutăm obrajii si ochii vostri-n sărbătoare,
si-ntreagă dragostea ne-o punem pe-al vostru suflet, ca o floare.
Dana si Iubirea ei, Oana-Ruth
oanaruth spune:
quote:
Originally posted by alina morostes
Oanaruth din ce carte ne scrii aici,daca nu te superi?Te intreb pentru ca imi place si mie foarte mult ceea ce scrii si citesc in fiecare zi cu mare placere.
alina
Alina,
Nu scriu din nici o carte; primesc zilnic, de la niste prieteni dragi, cate un citat din Biblie, cu meditatiile aferente... ca sa-mi incep ziua cu Dumnezeu! Iar mie imi face placere sa impartasesc cu voi aceste ganduri.
Dana si Iubirea ei, Oana-Ruth
oanaruth spune:
quote:
Originally posted by rachel owen
Luati lumina din lumina
Pamantu-n trupuri ne e greu,
[....]Dar legea sfanta ne aduna
Cu noi,cu noi e Dumnezeu!
Multumim, Rachel!
Am copiat deja (fara sa-ti cer voie!) poezia ta, dar am scris in dreptul ei "autor necunoscut". Tu il cunosti, cumva?
Dana si Iubirea ei, Oana-Ruth
rachel owen spune:
Faptele Apostolilor 19:15
„Pe Isus Il cunosc si pe Pavel il stiu;dar voi cine sunteti?”
Cine se vrea un urmas al cuiva trebuie sa semene cu inaintasul sau. Ca sa ne recomandam oamenilor, facem adesea referiri la apostoli, la valdenzi, la Miller, umblam, cum s-ar zice, la genealogia noastra spirituala. Nu e rau, dar semanam cu ei pentru a face recomandarea noastra credibila? Daca facem referire la ei sau vorbim in numele lor, trebuie ca numele noastre sa poata sta in rand cu ale lor. Luati pentru o proba numele amintite mai sus: Isus, Pavel, Luther, Miller, …………….. si iata ca v-am lasat spatiu pentru numele dumneavoastra-scrieti-l. Foarte bine, l-ati scris; acum uitati-va si vedeti daca sta bine acolo, daca face sens. Nu-l stergeti! El trebuie sa ramana acolo. Faceti sa merite sa ramana acolo! Ar fi nefericit sa se spuna: „Pe toti ii cunoastem, dar acesta din urma, cine e?”
alinamoro spune:
Multumesc Dana pentru raspuns si asteptam sa ne scrii in fiecare zi.
Multumesc si tie Rachel ca ne-ai scris asa frumos,poezia este scrisa cumva de Adrian Paunescu?
Va scriu si eu o poezie despre mama,care a fost scrisa in ziarul Observatorul din Arad,cu ocazia zilei de 8 martie,chiar daca nu e la subiectul nostru(am mai postat-o la Discutii generale,la Mama):
Nichita Stănescu
Cea mai scumpă
Spune-mi, care mamă – anume
Cea mai scumpă e pe lume?
Puii toti au zis de păsări,
Zarzării au zis de zarzări,
Pestisorii de pestioaice
Ursuletii de ursoaică,
Tigrisorii de tigroaică
Mânjii toti au zis de iepe,
Firul cepei a zis de cepe,
Nucii toti au zis de nucă
Cucii toti au zis de cucă,
Toti pisoii de pisică,
Iară eu de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
Cea mai scumpă de pe lume.
Sper ca v-a placut!
alina
rachel owen spune:
Ezechiel 34:16
„Voi cauta pe cea piarduta,voi aduce inapoi pe cea ratacita…”
Asa ai facut, Doamne! Ne-ai cautat pe noi, cei pierduti, ne-ai adus inapoi pe noi, cei rataciti, ne-ai pus din nou laolalta cu cei ce n-au fost niciodata pierduti sau rataciti, cu lumile cerurilor Tale. Iata-ne acasa ca la inceput, mai frumos ca la inceput, mai apropiati de Tine decat in Eden, fara riscul de a ne pierde din nou, fara temerea ca vom mai rataci vreodata, caci Tu ne-ai facut mantuirea noastra cu un pret pe care nu-l vom uita niciodata. Aleluia! Cuvinte din prima zi a vesniciilor.
Elena spune:
Dragele mele Dana, Alina, Rachel, Lily, Mihaela, Conchita si tuturor fetelor care citesc acest subiect, va urez si eu din toata inima LA MULTI ANI si sa aveti o primavara senina, cu multe binecuvantari de la Domnul nostru bun !
" Nu este bine ca omul să fie singur... " (Genesa 2:18)
Când Dumnezeu a decretat ,,nu este bine", să fim siguri că un rău etern, cosmic ar fi amenintat creatia dacă omul rămânea singur. Ceea ce mâinile Sale au creat, ceea ce purta amprenta chipului Său tainic avea nevoie nu numai să definească sau să se autodefinească, ci să si determine. ,,Atunci ... Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui Adam si a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luasc din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie si a adus-o la om. Si omul a zis: Iată în sfârsit aceea care este os din oasele mele si carne din carnea mea ! Ea se va numi " femeie " (ebr., isa') pentru că a fost luată din " bărbat " (ebr. "is")"(Gen. 2:21-24). Astfel, Dumnezeu a colaborat cu omul la întocmirea lumii, la desăvârsirea personalitătii edenice a acestuia: prin întregirea fiintei sale alături de femeie, bărbatul devenea ,,una" din doi.
Dar cum s-a putut ca prin această fiintă fragilă să se obtină echilibrul universului? Ce lipsă anume înlatura Eva din economia creatiei? Care era ingredientul ce desăvârsea opera lui Dumnezeu? Cum suna rima care făcea ca nemaiauzita Sa simfonie să răsune în armonie? Constituia Eva acel ceva cosmic, etern, a cărui absentă L-a făcut pe Dumnezeu să exclame: ,,Nu este bine !" Avem cărti ale Bibliei care înfatiseaza caracteristicile unor femei, caracteristici pe care Dumnezeu a găsit cu cale să ni le prezinte în mod pregnant. Estera si Rut, ca de altfel toate personajele biblice, nu apar întâmplator pe paginile sfinte. Ele ne descoperă laturi ale personalitătii Evei care se trag din acel ceva care, la porunca si prin dedicarea expresă a lui Dumnezeu a desăvârsit ideea de uman. Mai mult ca orice însa, aparent nepotrivindu-se cu celelalte cărti ale Bibliei, interpretată în fel si chip de-a lungul vremii, dar unanim recunoscută ca una din cele mai frumoase cărti de poezie scrise vreodată, ,,Cântarea cântărilor" dezleagă în mod deslusit taina despre care vorbim. De la început si până la sfârsit, această carte ne vorbeste despre DRAGOSTE! Ea a fost adăugată de Dumnezeu revelatiei Sale din Sfânta Scriptură, asa cum Eva a fost adăugată lui Adam sau cum Biserica - Mireasa lui Hristos - va fi adăugată Mirelui la zidirea din nou a tuturor lucrurilor. Femeia aducea în lumea lui Dumnezeu, prin însasi existenta ei, o calitate care bărbatului trebuia să-i fie poruncită (Efes. 5:25). Ea era, în planul lui Dumnezeu, dragostea, singurul ,,ajutor potrivit". Asadar, nu întâmplator cultura umană a tuturor timpurilor are în personalitatea femeii un inepuizabil izvor de inspiratie. Si tot cultura umană - care, ca toate celelalte domenii ale activitătii omenesti, a fost pervertită de Satan (poate chiar mai mult decât celelalte, întrucât presupune, mai mult ca orice, creativitate) - cultura umană, deci, este aceea care atacă si degradează permanent chipul tainic al femeii, statutul ei de ajutor potrivit, acel sine qua non " ETERN FEMININ ".
Femeia însasi îsi părăseste adesea tronul ei de regină a dragostei... Atunci, ea trebuie recreată de Dumnezeu. Nu din Adam, căzut si el, ci direct din Dumnezeu: din dragostea Sa... Aceasta e adevărata substantă si ratiune a existentei ei!
Ionatan Pirosca
Cu mult drag,
Elena&Laura