Tata...
Raspunsuri - Pagina 2
oana cretu spune:
Asa cum am spus si de mama ca este un exemplu de mama, asa spun si de tati...Am un tata cum multi si-ar dori, care ar face orice pentru noi(suntem trei fete)...Absolut orice...Orice aveam pe suflet el incerca sa ma faca sa uit...A inteles ca viata mea e alaturi de prietenul meu, aici in Franta, si, desi a platit milioane primul an de facultate(la stat, la cu taxa), iar in al doilea an reusisem prin rezultate bune sa trec la fara taxa, ceea ce pentru el a insemnat enorm, a inteles(greu) ca voi lasa aceasta facultate pentru ca sunt nefericita...A incercat sa ma faca sa uit un pic de dorul^prietenului meu, cand ma vedea plangand ma strangea in brate cu lacrimi in ochi si imi spunea: "lasa, ca o sa fiti impreuna"...
Pe de alta parte a fost foarte "dur" cu noi in ceea ce priveste scoala...Scoala era scoala, distractia era distractie...Si ma bucur, pentru ca surorile mele(gemene) sunt la doua facultati bune, cu rezultate bune, cu bursa...Iar eu, desi am lasat facultatea in anul II pt a venit aici, eram bursiera...am retinut multe din scoala pe care am facut-o si stiu ca mult i se datoreaza lui...
Iar in privinta distractiei la fel...nu ne-a interzis sa nu mergem la petreceri, in discoteca, ne tocmeam la ora de intrare cu el, dar respectam, si asa ne-am castigat increderea lor...
Iar in ceea ce priveste relatia lui cu mama, doresc sa vad toti parintii ca sunt ca ei, la varsta de aproape 50 ani sa se tina de mana si sa se sarute pe strada...sa se iubeasca in adevaratul sens al cuvantului...Tot timpul au fost asa...si sunt mandra de ei...Sa va povestesc ci ceva hazliu legat de asta...Cand eram mica, la gradinita, ma lovisem la unul din ochisori(aveam 5 ani) si m-au intrebat educatoarele ce am patit, iar eu(nu stiu nici acum de unde am putut sa scot asta) i-am spus ca m-a batut tata si ca o bate si pe mama(ceea ce va jur ca niciodata nu l-am auzit sa ridice nici macar tonul la ea)...Iar educatoarele l-au chemat si i-au zis: "cum, d-nul cretu, nu va credeam asa, ca am vazut ce familie frumoasa aveti..." Si ii spune ca eu le-am zis ca l-am vazut dandu-i un picior in fund mamei mele...Iar tata rade si ii zice: "da ce, nu mai am voie sa ma joc cu nevasta, ca vine copilul si spune repede la gradinita ce facem noi doi..." Eu am crezut ca o bate, dar ei de fapt se jucau ca indragostitii...Cand am crescut mai mare si mi-au povestit am ras...
Asa spun eu ca parintii mei sunt cei mai buni din lume si pentru nimic in lume nu i-as schimba...Va doresc si voua parinti ca ai mei! Va pup si va multumesc ca m-ati ascultat iar, cu povestile mele...
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."
Anina_n spune:
Recent, s-au implinit 6 ani de cand tatal meu nu mai este printre noi. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace ! 
Desi, comportamentul lui(din cauza bauturii!) a lasat mult de dorit in ultimii ani, a lasat un gol imens in sufletul nostru, copiii si sotia lui. Pana sa apuce pe calea gresita(o pensionare venita mult prea curand l-a dat peste cap!), era cel mai bun tata din lume. Era modelul meu de barbat ! Avea intotdeauna o vorba buna, o vorba de incurajare, te asculta cand aveai ceva de spus, ii placea sa-si petreaca timpul cu noi, copiii, iti era alaturi la greu, incercand sa gaseasca o solutie buna pentru a te ajuta, se implica in ceea ce faceam, se bucura alaturi de noi la orice reusita, puteai sa discuti orice cu el, gasea raspuns la orice intrebare. Asa a ramas in sufletele noastre ! Si inca ceva, micuta mea este nascuta(inainte de termen!) in aceeasi zi cu tatal meu. 
Nina & 
Nina-Cristina (2 ani in ianuarie)
http://www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina
acina spune:
Tata e un om f bun.Imi aduc aminte ca ma lua cu
el cand eram mica la intalnirile cu prietenii, la raliuri, fotbal etc.
Saracul si-a dorit un baiat si a avut parte de doua fete.
Dar ne iubeste f mult suntem "fetele lui" .
Acum are si el o problema.
Ca nu este bunic.
E un dragut si ne-a ajutat mereu cand am avut nevoie.
Anca
azumi spune:
Chiar asa..cand am vazut subiectul mama, m-am gandit ca ar fi frumos sa avem unu si despre tati .....si uite-l!
Io am un tatic super! Pentru ca mama era si ea copil atunci cand m-a nascut ( avea 19 ani), tata mi-a fost a doua mama; el mi-a facut prima baitza ca mamei ii era frica sa nu-mi faca ceva, imi dadea sa pap si-mi cumpara jucarii si hainutele cele mai frumoase.A stiut si a avut rabdare sa ne creasca si pe mine ....si pe mama!D-aia acuma zice ca el are doua fete: io si mamy, si e tare mandru de noi.Nu a ridicat niciodata mana nici la mine nici la mama, sau sa tipe sau sa ne jigneasca.NU e genul de om care sa iti spuna din 5 in 5 minute ca teiubeste, dar iti arata cum poate el mai bine ca esti in inima lui.
Este si a fost , pe langa mama, prietenul meu, mi-a dat libertatea sa fac ce cred eu ca e bine si-ntotdeauna mi-a spus:`` pana nu dai tu cu capu de pragu de sus...oricum n-ai sa-l vezi pe ala de jos!``.El a fost cu mine si cu sotul meu cand am pierdut sarcina, pe la spital, la doctori , a fost tot timpul langa mine.Mama sta mai prost la capitolul inima si cand s-a intamplat nenorocirea ...a clacat pe moment, asa e ea mai sensibila mai ales ca suferintza ei atunci a fost enorma ( stia cat de mult ne doream bebelu).
Tata e cel care ii da putere mamei si mie, el e cel care o face sa se simta in siguranta, el e cel care stie cel mai bine ce vrea cand vrea si cum sa se poarte cu mama, ...iar ea e fericita!
Pentru asta ii multumesc din toata inima: ca e alaturi de mama!
Iar mamei si tatalui meu le multumesc ca au avut puterea sa tina copilul din ei in viatza si ca au inca puterea sa zambeasca..sa rada ....sa fie fericitzi!
Io ii iubesc pe amandoi la fel de tare, si sunt mandra de amandoi ca sunt parinti de nota 20!
pupe
ana
isabela spune:
Ce fericite sunteti voi cele care aveti amintiri atat de frumoase legate de tatal vostru. Mi-as fi dorit sa pot scrie si eu astfel despre tatal meu.
sorana spune:
Si eu am un tata super care acum tine loc de mama pentru mine si sotul meu. Din pacate mama a murit acum 4 ani. Noi locuim cu tata, care ne gateste, ne face piata si uneori are grija si de Monica mica.
Este un tata super si asa a fost si cand eram mici (eu si sora mea). Tata m-a invatat sa merg pe bicileta (stiu ca sufla greu dupa 2 ture de bloc, el tinandu-ma de sea 
), sa patinez, etc.
Mama era cu "scoala" adica ne ajuta la lectii, etc.
Oricum am avut o copilarie fericita si niste parinti minunati.
Pacat ca nu mai e mama si ca nu a apucat sa o cunoasca pe Monica si Monica pe ea.
Monica si Sorana
louisea spune:
din pacate nu mai e printre noi de 2 saptamani. a fost cel mai greu moment prin care am trecut. sa fiu sunata intr-o dimineata si sa mi se spuna ca a plecat...fara a a avea nimic.. apoi drumul din Danemarca in Romania niciodata nu mi s-a parut mai lung..
aveam atatea planuri impreuna...
el a fost preferatul meu desi pe mama o iubesc la fel de mult.
nu-mi mai pot gasi linistea de atunci. ma trezesc plangand din senin. il vad cum statea in acea "cutie" nemiscat. ma intreb daca acolo unde e ii e mai bine..
as da orice sa-l aduc inapoi. sa-i mai spun cat de mult il iubesc si sa-i cer iertare pentru tot ce i-am gresit.
sa mai am un moment cu el.
a fost si va fi cel mai bun tata din lume....
oana cretu spune:
Imi pare tare rau pentru tine louisea, si pentru toate fetele care si-au pierdut taticii...Mi se rupe sufletul, pentru ca incerc sa-mi imaginez ce inseamna sa-ti pierzi unul dintre parinti...
Apropos de invatatul de pe mers pe bicicleta de catre tatal tau, sorana, eu imi aduc aminte ca, pana la varsta de 14 ani tata ne tragea pe mine si pe surorile mele(mai mici cu 3 ani) in fiecare iarna cu sania pe zapada...Imi aduc aminte ca ele stateau amandoua pe sanie din lemn(din aia normala), iar eu, in cealalta din plastic, legata in spate...Si ne plimba taticul nostru asa cateva statii bune de troleibuz...Cine cunoaste Bucurestiul, ne plimba de la gara Obor pana la Universitate asa...Si ce ne mai placea...Si el ce mai gafaia...Ce amintiri placute imi revin aici, datorita voua...!Va pup!
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."
craluca spune:
Acum multi ani, pe data de 13 iulie am aflat ca tatal meu a murit intr-un accident de masina. Peste numai o luna aveam sa implinesc 15 ani. A fost cel mai greu moment din viata mea si am trecut cu foarte mare greutate peste asta.
Astazi inca ma mai intreb cum ar fi fost viata mea daca el ar fi trait. A fost cel mai bun prieten al meu, un om deosebit, de care eram ingrozitor de mandra. Si-a iubit familia, prietenii, meseria si toata lumea il admira pentru felul lui de a fi. Vreau sa va povestesc ceva ce nu am sa uit niciodata: desi aveam 12-13 ani obisnuiam sa ma indragostesc repede de orisice baiat care se uita mai frumos la mine. Plangeam cateva zile dupa el, apoi imi trecea. tatal meu era mereu alaturi de mine cand sufeream si intr-o zi mi-a spus ca sufletul omului este ca o camaruta plina de multe sertare in care se afla bunatatea, priceperea, mandria, orgoliul, prietenia, generozitatea, etc. Intr-unul din aceste setarase se afla si dragostea. Si daca eu incep sa iau de acolo dragoste desi am doar 12 ani o sa ajung la 20 de ani cand chiar va trebui sa iubesc pe cineva dar nu o sa mai gasesc nimic in sertaras. Tatal meu, Neiut, nu a ridicat niciodata mana sau glasul la noi, imi explica pe indelete ce am gresit si ma lasa sa trag singura concluziile. Mereu a avut o vorba buna pentru mine, chiar daca greseam sau faceam ceva bine.
Imi este atat de dor de el cum nici nu va puteti imagina. Dar stiu ca este undeva acolo, sus, si ma vegheaza.
Mama Raluca, baiat Alex si bebita mica Ioana
http://community.webshots.com/user/craluca100
oana cretu spune:
craluca...
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."