Eroii sunt printre noi!

Va rog sa cititi pana la sfarsit, este impresionant! Credeam ca numai in filmele americane se pot intampla asemenea minuni!
Dalina


Subject: din jurnalul Cristinei Bazavan - Europa FM
>
> NU STIM SA NE UITAM LA CEEA CE SE PETRECE ÎN JURUL NOSTRU!
>
> E pentru prima data cînd eroul filei mele de jurnal stie în avans ca am sa
> scriu despre el. E tot pentru prima data cînd mi-am sunat personajul si am
> vorbit cu el înainte de a ma apuca de scris. Nu am întâlnit niciodata fata
> în fata personajul de astazi, am vorbit o ora si ceva la telefon, timp în
> care mi-au dat lacrimile de cîteva ori si m-am întrebat de ce jurnalele de
> stiri au ocolit acest unghi de abordare în cel mai spectaculos subiect al
> saptamînii.
>
> Povestea de mai jos e un exemplu de subiect de film / documentar /
> reportaj care i-ar emotiona pe români si i-ar pune un pic pe gînduri. Stiu
> sigur ca dupa ce veti citi rîndurile urmatoare, va veti pune aceeasi
> întrebare ca si mine: Daca eu as fi fost în locul personajului de astazi
> as fi avut puterea, determinarea, ambitia, vointa si sufletul urias sa fac
> un asemenea gest?!
>
> E cea mai lunga dintre filele mele de jurnal si sper, din tot sufletul, ca
> veti avea rabdare sa o cititi pîna la sfîrsit.
>
> ****
>
> Erin Brockovich e ecranizarea povestii unei femei simple care, fara a avea
> pregatire juridica, cu perseverenta, ambitie si inteligenta reuseste sa
> rezolve unul dintre cele mai celebre cazuri din istoria proceselor din
> America.
>
> Erin n-are o viata usoara, a divortat, are de crescut 3 copii, dar si-a
> luat munca în serios si pentru ca are credinta ca-i poate ajuta pe
> locuitorii unui oras sa opreasca activitatea unei companii care le-a
> poluat apa, începe sa investigheze în amanunt ca sa-si duca obiectivul la
> îndeplinire.
>
> Filmul e inteligent, are umor, pe alocuri e emotionant, fara sa stoarca
> lacrimi si, daca nu l-ati vazut înca, vi-l recomand cu caldura.
>
> ****
>
> Aeroportul Otopeni. Duminica, 18 ianuarie. Un grup de ziaristi asteapta
> sosirea echipei celebrului medic Mc Kay Mc Kinnon care o va opera pe
> Lucica Bunghez încercînd sa-i înlature tumoarea uriasa. Între ei, o tînara
> miniona. Ea e singura care l-ar recunoaste într-o clipa pe medic. A vorbit
> de multe ori cu el la telefon, au schimbat zeci de e-mailuri, i-a vazut
> operatiile înregistrate. N-au timp sa-si vorbeasca prea mult pe aeroport,
> dar se reîntîlnesc cîteva minute mai tîrziu în holul hotelului
> Intercontinental. Ea îi spune ca se numeste Camelia, el îi strînge mîna cu
> emotie si îi multumeste pentru ca n-ar fi ajuns aici fara sprijinul,
> perseverenta si efortul ei.
>
> Camelia e singura jurnalista din România care a obtinut un interviu în
> exclusivitate cu medicul Mc Kinnon. Nici Discovery - care detine
> exclusivitatea asupra subiectului - n-a protestat cînd ea a solicitat
> interviul. Si ei au fost mîndri ca au întîlnit-o pe tînara românca.
>
> Nu stiu ce si-au spus cei doi înaintea interviului publicat vineri în
> Evenimentul Zilei, dar stiu ca în zilele de dinaintea operatiei si de dupa
> interventia reusita, cei doi si-au multumit reciproc de multe ori. Fiecare
> crede ca celalalt e cel care i-a salvat viata Lucicai Bunghez.
>
> De ce nu stiti cine e Camelia? Pentru ca buletinele de stiri au fost mai
> preocupate de senzationalul operatiei decît de povestea emotionanta din
> spatele ei.
>
> Camelia e o Erin Brockovich. A întîlnit-o pe Lucica acum doi ani, dupa ce
> s-a straduit sa o convinga sa o lase sa faca un reportaj despre ea. "Daca
> ma lasati sa scriu despre dvs, promit ca am sa încerc va ajut" a spus
> jurnalista si dupa o vreme Lucica s-a lasat convinsa. A mers cu
> fotoreporterul acasa la Lucica si dupa ce au întîlnit-o, nici Camelia,
> nici reporterul n-au mai putut vorbi pret de cîteva ore. Nu vazusera
> niciodata asa ceva, desi erau jurnalisti de teren "Am vazut multe la viata
> mea, am cautat capete prin tufisuri, am vazut raniti si morti, dar nimic
> nu m-a socat astfel", mi-a spus Camelia la telefon.
>
> Asa a început în Monitorul Expres, un ziar local din Brasov, o campanie
> care s-a numit Ajutati-o pe Lucica. Iar Camelia si-a început lupta ei cu
> autoritatile, legile si prejudecatile oamenilor ca si Erin Brockovich.
>
> La momentul acela n-avea nici cea mai mica pregatire medicala, nu stia ce
> înseamna neurofibromatoza. De atunci si pîna astazi a facut atît de multe
> dosare pentru aprobari în comisii medicale, a cautat pe net atît de multe
> lucruri despre maladia aceasta, încît ar putea da explicatii stiintifice.
> "Mi-as putea da licenta în acest subiect", glumeste ea. Si toate acestea
> pentru ca a dorit sa-si respecte o promisiune facuta în fata unei femei
> care i-ar fi putut fi mama.
>
> La 1 octombrie 2002 a început campania Ajutati-o pe Lucica si brasovenii
> au fost emotionati de rîndurile în care Camelia spunea ca femeia, care
> atunci avea 45 de ani, n-a mai respirat aerul strazilor sau n-a mai vazut
> verdele ierbii de foarte multi ani. Au început sa-i trimita iconite,
> bilete de loterie, mici daruri si atentii care au facut-o pe Lucica sa se
> simta iubita.
>
> Ca si Erin Brockovich, Camelia are un program aglomerat. N-are copiii lui
> Erin (sau nu stiu eu sa-i aiba) dar are doua slujbe, una la un ziar local,
> alta la un ziar central, asa ca munceste de dimineata pîna seara. Dar în
> programul acesta încarcat a trebuit sa-si gaseasca timp sa caute pe net
> informatii despre boala Lucicai si despre medicii care ar fi putut-o
> ajuta. "Începeam documentarea pe la 9 seara si încheiam dincolo de ora 1,
> pentru ca nu aveam alt timp la dispozitie".
>
> Asa a ajuns la cîteva clinici din Anglia, Germania si Austria. Norocul i-a
> scos în cale o brasoveanca stabilita la Londra care a început sa o ajute.
> Klementina Balint Egan a gasit o clinica lînga Oxford si, dupa lungi
> tratative, medicii de acolo au spus ca pot opera tumoarea. Costurile
> operatiei s-ar fi ridicat la 12 mii de lire sterline.
>
> A început o noua campanie, de data aceasta de strîngere de fonduri. 12 mii
> de lire sterline adunate de Camelia de la cititorii ziarului brasovean sau
> de la oamenii de afaceri din oras. Directorul ziarului i-a dat 10.000 de
> dolari, Consiliul Judetean Brasov a aprobat într-o sedinta extraordinara
> la solicitarea minionei jurnaliste, o donatie de 50 de milioane de lei.
> Bolnavii dintr-un salon al spitalului judetean au strîns banut cu banut si
> au donat 68.000 lei... "E poate cea mai emotionanta donatie, m-a miscat
> mult gestul lor", a recunoscut Camelia.
>
> Odata banii strînsi a început calvarul vizei pentru Marea Britanie. Lucica
> avea nevoie de o aprobare de la Ministerul Sanatatii în care sa i se scrie
> ca poate fi scoasa din tara în vederea unui tratament. Un oficial a spus
> însa ca femeia nu mai are nici o sansa asa ca n-ar trebui transportata.
> Pentru ca sa fie scrise pe o bucata de hîrtie cuvintele "suntem de acord
> sa mearga la tratament în strainatate" a fost nevoie de o comisie de 3
> medici, de o analiza de doua saptamîni, în conditiile în care Ministerul
> nu suporta nici o cheltuiala.
> În cele din urma, orgoliosii medici au scris în documentatia pentru viza
> "Suntem de acord cu TENTATIVA de tratament în strainatate". (Astazi
> medicii români jubileaza si considera operatia un succes al lor!!!!)
>
> Dar viza n-a fost singurul obstacol care a trebuit învins pe ultima suta
> de metri, înainte de plecarea în Anglia. Din cauza tumorii uriase, Lucica
> nu putea fi transportata pentru ca nu se putea aseza pe nici un scaun în
> avion. Camelia a început o serie de negocieri cu Tarom ca sa sponsorizeze
> deplasarea, dar care sa si scoata din avion 10 scaune si sa monteze o
> targa speciala. Aceasta tânara jurnalista, perseverenta si ambitioasa (e o
> Erin Brockovich, v-am spus eu) a facut dosare peste dosare, a negociat cu
> oameni importanti si i-a convins pe toti.
>
> Au ajuns în Anglia, dar cum Lucica era slabita si analizele nu o
> avantajau, medicii n-au riscat sa o opereze si au trimis-o acasa. Nu
> înainte de a-i face un tratament de fortificare.
>
> "Ce ne facem?" a întrebat Camelia disperata la întoarcerea Lucicai din
> Anglia. "L-am visat pe Dumnezeu care mi-a spus ca daca ai sa continui sa
> cauti, o sa gasim o vindecare", i-a spus Lucica tinerei fete care de acum
> era parte din familia ei.
>
> Cercetînd în continuare, întrebînd si trimitînd mesaje tuturor celor care
> ar fi putut sa o ajute, Camelia a primit într-o zi un e-mail de la un
> medic român stabilit la New York, Dinu Gangure. El i-a spus de un caz
> similar din America si a mentionat ca respectivul caz a fost subiect pe
> Discovery. A întrebat acolo si a gasit pentru prima data numele Mc May Mc
> Kinnon.
>
> I-a scris în martie 2003 si în aprilie, dupa ce i-a trimis toata
> documentatia, toate analizele Lucicai, Mc Kinnon a spus ca ar putea sa o
> opereze. "Tratamentul post operatoriu costa 600.000 de dolari, eu o operez
> pe gratis", a spus medicul.
>
> "E prea mult" a spus Camelia care stia cît de greu strînsese cele 12.000
> de lire sterline, iar medicul cu o bunavointa supraomeneasca a cautat o
> alta solutie. A mers la Universitatea din Chicago si le-a promis decanilor
> ca le va da cazul spre studiu în facultate, cu conditia sa acopere ei o
> parte din cheltuieli. A obtinut o reducere la jumatate. Dar si 300.000 de
> dolari era foarte mult pentru România.
>
> Un nou dosar la ministrul sanatatii, Bartos atunci, pentru finantare.
> Bartos demisa, Beuran instalat în functie. Dar cei 300.000 de dolari nu
> sunt aprobati de la buget.
>
> "Întreab-o pe pacienta ce ar zice daca as veni eu în România" a spus
> medicul într-o zi. "N-am nevoie decât de aparatura care costa cam 10.000
> de dolari si de un spital din România în care sa pot opera". Alte dosare,
> audiente, întâlniri si negocieri si ministrul Beuran aproba cumpararea
> aparaturii si stabileste ca operatia sa aiba loc la Fundeni, dar o
> saptamîna mai tîrziu e demis si el. Asa ca banii nu mai ajung niciodata la
> Lucica sau spital.
>
> Medicul român stabilit la New York, Dinu Gangure, o ajuta pe Camelia tot
> timpul "Nu puteam suna mereu la Mc Kinnon, chiar si de la redactie, iar
> Dinu pastra legatura cu el."
> "Ce stii despre Dinu?" o întreb eu.
> "Nu l-am vazut niciodata, am vorbit o vreme cu pronumele de politete, dar
> pe parcurs, pe nesimtite, am trecut la per tu. Nu stiu cîti ani are, stiu
> ca e casatorit pentru ca si sotia lui m-a sunat sa-mi transmita mesaje de
> la Mc Kinnon. De la Mc Kinnon am aflat ca e psihiatru, pentru ca Dinu e
> foarte modest si nici n-am vorbit prea multe despre noi."
>
> În decembrie 2003, Mc Kinnon stabileste ca vine la începutul lui 2004 în
> Bucuresti si dupa ce îsi cumpara biletele de avion pentru 18 ianuarie, o
> roaga pe Camelia: "Sa nu-i spui pacientei cînd venim, sa nu fie
> emotionata, sa nu-i facem rau."
>
> Restul e deja stiut de toata lumea caci a fost subiectul principal al
> stirilor acestei saptamîni.
>
> Cum a fost cînd s-au întîlnit prima data, dupa ce vorbisera aproape un an
> la telefon sau corespondasera pe e-mail?
>
> "Era obosit, dar e foarte modest si foarte sensibil. Ne-am vazut o clipa
> în aeroport pentru ca era toata presa care vroia sa-l filmeze /
> fotografieze, apoi ne-am vazut în holul hotelului Intercontinental. Ne-am
> strîns mîinile si mi-a multumit pentru tot ceea ce am facut pentru Lucica.
> Dar eu i-am spus ca nu are de ce sa-mi multumeasca pentru ca tot greul e
> pe umerii lui."
>
> Pe Erin Brockovich a mea, pe miniona jurnalista care s-a luptat cu
> ministere, autoritati, a scos scaune din avioane, a adunat zeci de mii de
> dolari pentru o femeie careia îi facuse o promisiune si a convins medici
> sa traverseze oceanul o cheama Camelia Csiki. Ar putea fi oricînd o
> superba eroina de film sau de roman si mi-ar fi placut sa o vad la stiri.
>
> Era un subiect despre un gest aproape supraomenesc, respectarea unei
> promisiuni aproape imposibila, dar si un subiect despre cum trei români
> care nu s-au întâlnit niciodata fata în fata - unul din America, altul din
> Anglia si altul din Brasov - au ajutat o femeie sa se reîntoarca la viata.
>
> N-am vazut asta la stiri, în schimb l-am vazut pe un domn cu barba
> declarînd ca "acum nu e doar un medic care a operat o tumoare uriasa, sunt
> doi, iar unul e român", adica el, cel care se vedea la televizor. Nu l-am
> vazut pe Mc Kinnon declarînd ceva pe ton de lauda personala si nici pe
> Camelia Csiki spunînd ceva despre drumul infernal pîna la aceasta
> operatie.
>
> Si dupa ce v-am spus povestea celei pe care am numit-o "Erin Brochovick a
> mea", probabil ca va gînditi ca în fiecare dintre noi exista astfel de
> resurse. Asa mi-am spus si eu, însa n-am înteles de ce ne este atît de
> greu sa le aratam, cînd e vorba sa trecem la fapte. Si, mai ales, de ce ne
> e greu sa ramînem în umbra, la final, cînd se culeg laudele.
>
> Puteti sa faceti cunoscut efortul supraomenesc al Cameliei trimitînd
> adresa la care se afla aceste rînduri tuturor prietenilor vostri. E atît
> de special tot ce a facut ea, încît merita sa fie cunoscuta de cît mai
> multa lume, în ciuda faptului ca nici televiziunile si nici ziarele nu
> i-au acordat atentie.

bibi spune:

IMPRESIONANT
dar s-a mai postat odata.

Dalina spune:

Imi cer scuze. Eu l-am primit acum si m-am gandit sa vi-l impartasesc si voua.
Dalina

aquariusrpro spune:

IMPRESIONANT!

Eu nu l-am mai vazut... mesajul. Oricum.. m-a lasat fara glas!

Roxana&Ruxandra

http://community.webshots.com/user/aquariusrpro

si un nepotel super
http://community.webshots.com/user/lucaandrei

bia spune:

Este extraordinar!Nici eu nu aflasem despre asta,acum citesc pentru prima data si m-a impresionat foarte tare,mai exista OAMENI si in timpurile noastre,din fericire.

lorelei_19 spune:

Fantastic! Asta da incapatzanare, daca pana si cadrele medicale din Romania n-au putut-o dobora! Bravo ei!

Lorelei & Family

Tink spune:

salut
am ramas fara grai!
pe camelia nu o cunosc personal dar stiu ca este corespondentul EvZ de la brasov. am fost aproape 10 ani ziarista si m-am luptat si eu pentru cazuri sociale despre care am scris. nici un caz nu a fost atat de grav si nici eu nu am fost niciodata atat de perseverenta cand am ajutat pe cineva. nu am fost niciodata frustrata ca nu am primit multumiri si sunt convinsa ca nici camelia nu este. pentru ca ea este un ziarist bun!
si pentru ca sunt convinsa ca micuta ziarista din brasov nu asteapta laude (multumirea ei este mai presus de capacitatea de intelegere a multora), am sa contribui si eu la raspandirea acestei povesti.
BRAVO CAMELIA CSIKI! AI SALVAT O VIATA!!

ad_risnov spune:

Felicitari,Camelia! O asemenea poveste te cutremura intr-adevar!
Dumnezeu sa te aiba in paza lui!!!

Adriana

Veve spune:

Pentru ca mai exista o discutie pe marginea acestui subiect,o sa va rog sa continuati postarile acolo:
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=20397
Multumesc!


Irina,Vevica-mica & margicu'din burtica