Adolescentul meu Nu vrea sa invete!

Raspunsuri - Pagina 23

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Aqai spune:

ma rog, reiau, invatamantul romanesc, asa cum era el, cu info si cerinte destul de variate, la multe materii, iti forma un bagaj variat de abilitati de gandire, socializare, relationare, nu doar mate, nu doar programare...

modelul american NU pune accent pe aceasta formare, o lasa in grija fiecaruia

sorry, gresit. ia asta din partea unei persoane care face o pasiune din a invata - nu am avut o perioada mai lunga de 3 ani de zile - si aia fost si unica - in care sa nu mai fac cate o scoala.

nu, sistemul romanesc te invata sa inveti pe de rost. cu tonele, adica sa-ti exersezi memoria, din pacate cea de scurta durata.

cine a facut mai mult de atat, a facut din pasiune.

in america nu stiu cum o fi, dar aici in canada de ex invata lucruri f pragmatice. stiinte sociale. invata despre traditiile si obiceiurile culturale ale altor popoare. nu istoria, ci ce pretuiesc ei ca si natie, care sunt valorile lor culturale. fii-meu a facut o pasine pt china si obiceiurile lor: anul nou chinezesc, simboluri, desen - deseneaza dragoni chinezesti. eu l-am dus in plus la spectacole sa le cunoasca arta si instrumentele specifice. de la muzica la acrobatii.

invata sa citeasca harti. invata geografia canadei, in termeni de in BC sunt balene ucigase, in nord ursi polari si asa mai departe. invata despre castori, comertul cu piei.

la muzica chiar canta la instrumete, nu invata doar note si cantece de scolar mic. asa si-a gasit pasiunea pt instrumente si mi-a cerut sa-l duc la scoala de muzica.

io sunt pornita pe sistemul de invatamant - cum se preda si cum se interactioneaza in scoala - dar materia nu e asa simplista cum spui tu. e doar diferita, abordarea e foarte pragmatica.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BellaDonna spune:

eu am avut alta abordare sau sistem cu ficamea cu invatatul, din clasa intai am lasato lejera, am vrut sa percepa scoala ca ceva frumos unde mergi si ai fun inveti lucruri frumoase si folositoare, nu am presato sa aive note mari si nu am stat langa ea la teme decat foarte rar sau cand a avut nevoie,dealtfel mi se pare aiurea in primele clase sa le ceri copiilor note mari cand ei deabia invata sa citeasca,

singura data am stat cand a invatat sa citeasca, la adunari am observat ca e competitiva si i-am dezvoltat spiritul competitiv, in rest am lasat sa-si dezvolte in rtim ei lejer resposabilitatea, desi cand intram la ea in camera imi venea sa (era dezodine) desi ea nu vedea, trebuia a doua zi eu singura sa fac ordine dar preferam asa,
ei nu regret e in clasa a 6 a zece pe line nu stau dupa ea la teme , nu o controlez, lucreaza de placere, ea singura vrea sa aive 10 pe linie , stie ce vrea sa fie cand e mare , desi fie vorba intre noi are dreptul sa se razgadeasca inca de vreo 10 ori
la fel cu meseria trebuie sa-si aleaga ceva cei place alfel va fi nefericita si va merge la servici de nevoie, iar daca ai descoperit ca nuti mai lace nui nimic poti sa-ti schimbi meseria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Aqai spune:

BellaDona, de acord cu abordarea ta. Si eu merg pe principiul ca in clasele mici trebuie sa-si insuseasca niste abilitati de baza (scris citit inteles, cautat informatii) si sa aiba cat mai multa expunere pt a-si descoperi si explora pasiunile.

eu pentru asta lucrez acasa, nu pentru note. Copilul meu mare invata diferit fata de majoritatea si metoda din scoala nu-i prieste, asa ca acasa eu fac cu el ce nu prinde in scoala pana la nivelul la care sunt multumita a a inteles conceptul/ ideea si poate reproduce sau stapaneste o tehnica.

iara cu cel mic... pai el se simte neglijat asa ca il tin pe langa noi si-i dau si lui de lucru :)

nu stiu de ce am convingerea ca daca isi descopera niste pasiuni le va urma in clasele mari si se va orienta firesc inspre domeniul acela. poate gresesc, asa simt eu acum, ca trebuie lucrat la a starni interesul.

la un copil mare, cred ca metoda e de fapt tot pe acolo. sa ii afli interesele sau daca nu poti sa fii langa el sa le descopere si sa intretii cat mai mult flacara aia cu tot soiul de actiuni.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Unicorn42 spune:

Ma scuzati, n-am avut chiar timp sa citesc tot, dar scriu aici sa nu pierd ideea :)

In locul copilului, nici eu n-as fi motivata in nici un fel sa invat. Pentru ce? Cam in ce fel te motiveaza sistemul de invatamant romanesc? Si pun intrebarile astea din perspectiva unui fost elev caruia i-a placut mult scoala si a invatat de placere. Dar nu am gasit niciodata nimic motivant in scoala si invatam pentru ca _imi placea mie_. Acum, este normal ca nu toata lumea sa aiba inclinatii naturale spre invatarea teoretica, sau pentru TOATA invatarea teoretica - unii invata mai bine facand, unii au "cap pentru matematica" :)) sau "simtul limbii" si asa mai departe. Dar, revenind la idee, sistemul romanesc nu ofera nici un fel de motivare in sensul asta. Asa ca mie nu mi se pare nimic iesit din comun :)

Pe de alta parte, la 13 ani baiatul e mic :) Amintiti-va un pic, voi ce idei aveati la 13 ani? :)) Si lucrurile se pot schimba drastic la varsta asta! Eu cunosc pe cineva care pana in clasa a opta s-a tarat efectiv prin scoala, ca sa termine liceul sef de promotie. Persoana nu de o inteligenta deosebita, dar foarte muncitoare, odata ce a descoperit ceva care sa o motiveze (revin, dupa cum vezi, la motivare). Eu cred ca toata lumea are un resort interior care, odata atins, poate sa genereze entuziasm si pasiune :)

Ca sugestie pentru gasirea motivatiei, eu n-as insista pe scoala. As vrea sa faca scoala atat cat sa isi ia examenele, dar sa se concentreze in alta parte. Din experienta proprie, recomand voluntariatul. E tot munca, nu de carat in piata, dar munca :) Exista toate sansele ca baiatul sa descopere ca atunci cand vede ca face realmente ceva cu consecinte in viata reala sa ii placa :) Eu am avut senzatia asta dupa ce m-am angajat si faceam masterul in paralel - la munca faceam ceva ce avea materialitate, influentam vanzari sau oameni sau mai stiu eu ce. La facultate, discutam despre doctrina Frank Sinatra si aveam asa un sentiment de inutilitate, desi cu jumatate de an mai devreme eram in stare sa pierd noptile cu asa discutii :)

Revenind la voluntariat. Este o ocazie sa cunoasca copii din tot felul de medii. Este o ocazie sa se implice in tot felul de lucruri care pot sa ii dea o idee despre ce ar vrea sa faca mai departe in viata. Este o ocazie sa fie responsabil si muncitor. Este o ocazie sa isi insuseasca niste abilitati care ii vor folosi in viata oriunde s-ar duce - va sti sa scrie un proiect, sa obtina finantare, sa coordoneze o echipa, sa lucreze in echipa, sa dezbata, sa se certe, sa se implice, sa vorbeasca, sa scrie un comunicat de presa si sa dea un interviu, si cate si mai cate!

Daca are vreo afinitate deosebita pentru vreun subiect, poate sa isi caute un ONG potrivit pentru el, dar eu as milita pentru unul mai generalist. Imi permit sa fac si o recomandare, este vorba despre Consiliul Local al Tinerilor - exista o retea in multe orase din tara. Este un ONG serios, in care copiii invata lucruri de oameni mari, au traininguri, se distreaza si leaga super prietenii :) Eu am facut voluntariat la ei patru ani si a fost cel mai util si frumos lucru pe care l-am facut vreodata :) Daca vrea cineva mai multe detalii, sunt aici, pot sa explic multe :)

Si in aceeasi idee, giulia, ai putea sa ii sugerezi baiatului tau sa se implice in Consiliul Elevilor de la el din scoala. Este oportunitatea perfecta pentru el sa se implice in problemele scolii, sa le rezolve, sa priveasca scoala cu alti ochi - nu ca pe locul unde trebuie sa se duca zilnic de nevoie, ci ca pe un loc flexibil, la care poate sa isi aduca contributia. Pe vremea noastra, noi am introdus radio in pauze. Nu va spun ce mandra eram cand auzeam muzica imediat ce se termina ora, era o victorie personala :)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Vic spune:

Eu nu vad lipsa accesului la calculator ca o pedeapsa, ci ca o consecinta. Ti-ai terminat treaba (temele), ai timp sa te joci pe calculator. Ai stai si-ai visat la cai verzi si-ai pierdut timpul, ghinion, nu mai ai timp de calculator.

Daca nu pot sa am incredere in copil, atunci iau masuri si verific ce si cum a facut - dar il las sa faca singur daca nu cere ajutor. Renunt la verificat cand pot sa am incredere - si i-o repet, sa-i intre bine in cap.

Momentan, uneori le da tema la mate pe o foaie care la final trebuie semnata de parinti. Nu intotdeauna, dar cred ca asta e metoda profei de a responsabiliza si copiii si parintii. Asta la 12 ani.

Spunea cineva ca dupa o varsta copiii nu mai vor sa faca lectii cu parintii. Depinde de copii, si de relatia cu parintii. Cel mare ne-a cerut ajutorul mereu cand a dat de greu, norocul lui ca ne-am priceput ba unul, ba celalalt sa-l ajutam. Acum, ca-i student, e doar al lui taica-sau 100%, dar tot discuta materia pe alocuri, sau rezolvari de probleme, desi mai discuta si la scoala, la seminarii sau laboratoare. Nu vad nimic rau in asta. Cel mic prefera sa discute cu mine, ca eu ascult fara sa intrerup, ii raspund la intrebari fara sa ii povestesc si istoria si inca doua capitole mai departe, clar si la obiect.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alice12 spune:

Eu nu l-as presa pe copil sa spuna ce vrea sa faca cu viitorul lui la 13 ani deoarece este prea devreme ca sa aiba o idee clara. Sunt convinsa ca putini copii stiu ce vor la 13 ani. Am vazut destul de multi oameni in jurul meu( inclusiv eu) care au stiut ce vor sa faca in viata abia dupa ce au terminat o facultate. Si culmea, s-a intamplat sa ne placa alte domenii si a fost ok.Cand eram in generala, invatatorul era singurul care tot ne presa sa spunem ce vrem sa ne facem, imi amintesc ca i-am spus ca vreau sa devin invatatoare ca el, dar am spus-o pentru ca nimeni in clasa nu vroia sa se faca invatator si era cam suparat. : )

Din cate inteleg eu, cred ca problema este mai degraba lipsa unei vieti sociale la scoala. Copilul meu iubeste scoala dar o iubeste mai ales din cauza colegilor. : ) Asa imi amintesc ca am fost si eu. Cred ca un inceput este sa vezi ce activitati extrascolare organizeaza scoala sau orice insitutie pana la urma( sport, dans, escursii), ca sa participe si el cu alti copii de varsta lui si sa lege prietenii care-l vor ajuta sa gaseasca inspiratie in viata. Pt ca parerea mea, inspiratie gasesti experimentand diverse lucruri si intalnind cat mai multi oameni. Inteleg ca e la scoala franceza, sunt convinsa ca sunt multi copii de la care are ce invata. Presupun ca e o scoala buna.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alice12 spune:

Am uitat sa mai adaug ceva: in opinia mea, a fi in preajma copiilor de varsta lui, a invata sa relationeze cu ei, a lega prietenii, este la fel de important ca acumularea de cunostinte in scoala. Activitatile extrascolare nu sunt importante neaparat pt ceea ce fac ei acolo ci pentru relatiile pe are ei le dezvolta cu cei de seama lor. Va fi mult mai increzator in el si-l vor pregati pentru viata, pentru lumea adultilor de mai tarziu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ita2v spune:

invatamantul romanesc a ramas comunist rau de tot.adica materie cat de multa bagata cu forta in copii doar asa ca sa fie acolo.nu conteaza daca a inteles ceva in ani de scoala din acea materie ,daca a stiut sa memoreze bine a luat nota mare si toata lumea e fericita.nu sunt o persoana care aproba ue in to ce face dar la capitolul invatamant an putea invata ceva.(si eu au ce invata de la noi ca doar de asta pleaca cei buni acolo).
dar se poate gasi o cale de mijloc.speranta mea e ca macar nepotii nostri sa invete intr-un sistem educational rupt de comunism,un sistem care nu epuizeaza psihic copii ,care nu ii imparte in doua categorii(prosti si destepti) un sistem care le ofera oportunitati egale la toti(depinde de ei cum o fructifica)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana vio spune:

Citat:
citat din mesajul lui Cricor

Dar ce-i atat de grav ca a reclamat?? Nu asa ar trebui sa fim? Corecti si cu simt civic?
Sau doar in teorie sustinem asta?



Mie mi s-a parut paiul din ochiul vecinului.

Alexandra Maria
14.12.2007

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andacos spune:

Adica,un copil care nu are rezultate pe seama asteptarii parintzilor la invatzatura,nu are voie sa aiba simtz civic?

Nu are voie sa-si arate principiile(nu totul se rezuma la performantze scolare)ca 2vede paiul din ochiul altuia si nu birna dintr-a lui"?

Eu chiar as vrea sa vad motivatzia unui asemenea raspuns.

Dana

Mergi la inceput