glume proaste
cand ma bucuram si eu ca a venit primavara primesc o palma peste fata si va spun de ce baietelul meu de 10 ani e genetic zic eu mai grasut adica cam cu 4 kg decat ar trebui dar cum traim int-o lume axata pe infatisarea perfecta, cea ce pe mine nu ma deranjeaza foarte tare (pt ca cansider ca e in crestere si se poate inalta mai tarziu slabind astfel)se pare ca pe el il afecteaza mai mult decat ar trebui mai ales cand colegi incep sa ii spuna grase sau umflat ultima isprava a fost cand ieri ajuns acasa de la scoala imi spune asa cu ochii in lacrimi ca el nu se va casatori si nu va avea copii ca cine sa iubeasca un gras ca el .am crezut ca mi se rupe inima mai ales ca e un copil sensibil si fff ascultator acum intreb si eu ca paote ati trecut prin asta ,credeti ca ar trbui saintervin intre colegi si el sau sa il las pe el sa isi rezolve singurel problema chiar daca mie imi vine sa rup tot ?
Raspunsuri
marius spune:
Personal nu as interveni pentru ca nu cred ca se va rezova absolut nimic. Poate dimpotriva. Isi vor tine gura atunci si cam atat.
Rautacisme din astea vor exista tot timpul.
INSA:
Sunt convins ca in calitate de parinte as putea sa consult un specialist si sa urmez acele modalitati care ar avea ca si efect cresterea starii de sanatate a copilului.
Can utilizez cuvantul sanatate nu ma refer la o boala anume ci la obezitate care este la fel de nociva si de parsiva pe termen mediu si lung.
filofteia spune:
Eu cred ca trebuie invatat copilul cum sa reactioneze in astfel de cazuri. Cu cat el va fi mai afectat cu atat copiii vor fi mai rautaciosi...
Daca este slab, vor rade ca este slab, daca invata prost vor rade de asta, dar si daca invata bine vor rade de el... Si al meu avea astfel de probleme, dar acum vad ca s-au rarit, a invatat sa gestioneze situatia. Eu l-am invatat ca nu trebuie sa-i ia in seama, ca de multe ori colegii reactioneaza asa tocmai pentru ca il vad ca se enerveaza.
De obicei sunt cativa colegi care fac glume... care de obicei sunt invidiosi sau gelosi asa ca i-am scos in evidenta aceste lucruri, cu exemple concrete. Nu stiu daca a fost chiar corect, dar la noi a mers.
viviana spune:
Ai pornit discutia cu numarul de kg in plus + ca e genetic ca si cand ai cauta o scuza.
Scuza fata de cine? Fata de tine, de noi, de cei din jurul copilului, fata de baiatul tau?
Nu-i cauta scuze in felul cum arata. Invata-l sa se iubeasca si sa se respecte exact asa cum e.
Arata-i poze din copilaria ta, a sotului sau a cuiva din familie care A avut aceeeasi probema. Poveste-i ca au avut si familii si oameni care sa-i iubeasca.
Invata-l sa priveasca incidentul cu umor, nedandu-i tu mare importanta.
El are nevoia sa simta ca il sustii asa cum e, ca ii esti alaturi, nu ca te lasi doborata de cea mai mica adiere.
Este adevarat ca in clasa baiatului mai sunt inca 1-2-3 grasuti de care ceilalti copii nu se iau?
Poti sa vorbesti si cu copiii si cu parintii lor. Dar vei rezolva ceva? Nu. Va fi mai rau.
Ajuta-l pe el sa-si schimbe atitudinea fata de aceste provocari.
Faceti acasa scenarii si invata-l cum sa le ironizeze atacurile.
Cand iti povesteste de atacuri si jigniri, zambeste si ironizeaza-i:
"asa ti-a spus? cine? tocmai colegul ala care..."
Astfel ii arati ca si ceilalti au parti considerate de altii mai putin bune.
pitzinuca spune:
poti sa ii dai exemple si de personalitati "grasutze", de ex Jack Black - actorul, e demential, l-a vazut baietelul tau in Gulliver?
ralualexandrei spune:
Apropo de complexele copiilor:
Discutie in baie ieri ,intre mine si fii-mea(9 ani)
Ea: Mami toata lumea este asa paroasa ca mine?
are pilozitate mai pronuntata pe maini si picioare chiar daca este blonda ca ta-su.
Eu: Unii da ,altii nu,asa cum unii-s mai inalti altii mai scunzi,unii cu ochi verzi,altii de alta culoare,fiecare e asa cum l-a lasat Dzeu.
Ea:da' paru' asta e un defect?
Eu: Nu are cum sa fie defect atata timp cat este o insusire ,insusirea se refera la atuurile fizice,cine suntem noi sa hotaram ce e frumos sau urat,mai bine sau mai putin bine cand nu alegem sa fim asa.
Ne distingem prin calitati si astea tin de suflet,fizicul conteaza mai putin si poate fi corectat,de exemplu tu te vei putea epila si atunci nimeni nu va sti ca ai mai mult sau mai putin par pe maini decat altii.Matusa ta avea la fel ca tine,Andreea (prietena celui mai mare) are si ea mult par dar sunt mari si se epileaza asa ca nu ai de ce sa-ti faci probleme.
Acum esti copil si nu conteaza ,cand vei creste vei merge cu mine la Dna Vali(o cunoaste pe dna) si te vei epila la fel cum fac si eu.
Cam asa am tratat eu problema ,sper ca am reusit sa o linistesc.
Banuiesc ca ingrijorarea asta a pornit tot de la o gluma proasta facuta de vreo fetita la ora de sport care a fost ieri.O sa-mi spuna ea cand va fi pregatita ,daca am dreptate,n-am vrut sa o zgandar.
In rest Viviana a completat mesajul meu.
Andra ,mamica de 3+1 album no1 albumul no2
Vreau sa nu mai fiu diferit!!!!
szivarvany spune:
Sunt de acord cu ce s a scris ... DAR:
-cat de tare este afectat fiul tau de aceste rautati, incat sa ia atitudine si sa slabeasca cele 4 kg - de exemplu prin sport si alimentatie sanatoasa ?!
-cati ani de zile crezi ca poate dura tortura asta ? pt ca e o tortura, chiar daca sunt doar vorbe, care il pot darama efectiv pe el, ca persoana
-daca pui in cumpana rautatile si selfesteemul, reusesti sa-l faci pe fiul tau sa devina indiferent, sa se iubeasca asa si sa le fie superior rautatilor colegilor ?!
Intreb asta pt ca am citit ultima postare ref la blana
Ei bine, fi`mea, care se iubeste mult si accepta toate explicatiile din lume, mi a cerut imperativ sa o scap de acest cosmar cu orice pret ! Pt ca refuza sa se rada de ea pt ceva care are solutie. Pt ca stia despre alternative, le a gandit si analizat si acceptat.
Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati,
empatici, inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi
ca restul copiilor de pe Terra obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati,
nascuti natural sau prin operatie de cezariana, botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.
_
Au nevoie de noi:
Copiii Monicai Alex Luca Lorena Olivia
Urgent: Pentru ochisorii IONELEI
ra_mi_ella spune:
Fetita noastra pe baza glumelor de la scoala a dezvoltat o obsesie pt. kilogramele in plus si nici macar nu era grasa. Era normala pt. varsta ei. Povestea asta a tinut 2 ani, timp in care nici profesorilor, nici parintilor nu li s-a parut o pb foarte serioasa. Acum copilul face tratament pt. anorexie pt. ca este un copil sensibil, a afectat-o f mult.
Dupa un an de chin, la prima incercare de bataie de joc acum doua saptamani, sotul meu a vorbit cu directorul scolii si a chemat psihologul la clasa. Acum psihologul scolii face ore cu toti elevii clasei pt. problema asta si cu fetita in particular.
Lucrurile pot degenera foarte usor. Depinde si cat de sensibil este copilul. Spun lucrul asta pentru ca am trecut la un pas de moarte cu copilul din cauza unor glume proaste.
izabela88 spune:
ajuta-l sa gestioneze mai bine situatia,sa se detaseze mai usor de glumele proaste ale colegilor si,de ce nu,sa scape de acele kg in plus prin sport si o alimentatie sanatoasa(nu dieta)
Cricor spune:
Eu ca si Filofeia cred ca trebie sa invatam copiii sa ignore prostia si rautatea.
Eu ii spun copilului adesea ca numai prostii rad de altii si ca in vita va intalni oameni buni sau nu, oameni destepti sau nu, oameni si jeguri de oameni si ca el trebui e sa stie ca nu ce spune orice prost trebuie luat in seamna.
Pe de alta parte, sigur ca nu ii strica un sport, dar acum zau..pentru orice abatere de la "perfectiune" navalim sa corectam abaterea ca nu cumva un alt copil sa rada??
Natasa spune:
Eu as vorbi cu invatatoarea si i-as cere expres sa opreasca manifestarile astea. Ca e gras, ca e slab, inalt sau scund, tot timpul se vor gasi unii in jur sa il terorizeze. Fenomenul de bulism este unul foarte raspandit in scolile din toata lumea si nu trebuie tolerat. Fa tot ce poti sa il protejezi, dar incearca sa faci asta in spatele lui, sa nu le dai copiilor din clasa un motiv in plus de sicanare.