voi plescaiti cand mancati??
Raspunsuri - Pagina 2
Elle_seb spune:
Este deranjant, da, nici mie nu imi place, cum nu imi plac nici sunetele scoase de mancatul unui mar.
Macarie, alternativa e sa-l hranesti IV 
daca nu isi va schimba obiceiul.
anda141 spune:
Este foarte urat, eu nu pot sa mananc daca cineva plascane, mi se pare scarbos, imi vine sa vomit. Stiu ca am fost intr-o tabara odata in liceu si era o fata care plecanea ingrozitor cand manca ciorba. Ei bine, toti din jur s-au uitat cu subinteles si a fost pricina multor discurii ulterior. E foarte nepoliticos ,e un gest de badaran, cum spunea cineva si lipsit de respect fata de ceilalti . Si nu exista ca nu se poate manca fara acest zgomot dizgratios.
CorinaDani spune:
macarie, incearca sa-l filmezi (eventual fara sa stie) cand mananca plescaind, pe urma ii arati imaginile, cu sonorul dat la maxim. pur si simplu cred ca sotul tau nu realizeaza cat de tare plescaie sau cat de dizgratios este.
stiu, suna copilareste 
, dar s-ar putea sa aiba efect...
szivarvany spune:
nu suport ; iar daca se intampla sa aud vociferez inainte sa mi dau seama sa nu mai plecaie ca e oribil, indiferent cine e persoana
Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati,
empatici, inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi
ca restul copiilor de pe Terra obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati,
nascuti natural sau prin operatie de cezariana, botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.
_
Au nevoie de noi:
Copiii Monicai
Alex
Luca
Lorena Olivia
Urgent: Pentru ochisorii IONELEI
Bedrosmart spune:
Nu cred ca se pune problema ca e ok sa plescai la tine acasa, cata vreme n-o faci in public. Adica poti sa plescai cand esti singur-singurel, dar nu la masa cu altii. Pur si simplu in zona noastra de cultura se considera o badaranie. La fel cum nu sorbi zgomotos ciorba sau nu tragi vanturi in public.
In general, se considera badaranie orice zgomot din asta "trupesc". Chiar si cand tusesti, stranuti sau iti sufli nasul, se considera politicos s-o faci cat mai "silentios". La fel nu mancam cu mana, nu ne scobim in nas sau in urechi (cu atat mai putin nu me admiram mucii in public), nu ne lingem pe degete, nu ne scarpinam in fund, nu ragaim zgomotos etc. etc. etc. Sunt chestiile pe care fiecare dintre noi ne straduim zi de zi sa le insuflam copiilor, cred ca nu e parinte care sa nu se fi confruntat cu tot felul de gesturi din astea.
E o chestiune de educatie elementara, 7 ani de acasa, cum se zice...
Spune-i-o asa, mai dur, poate va intelege ca problema nu e ca te deranjeaza pe tine, ci ca e semn de proasta crestere in general...
B.
PS: Realitatea e ca e mai usor sa mananci plescaind, mi-aduc aminte ca in copilarie am facut multe eforturi pana m-am obisnuit sa mananc fara sa plescai.
inbox spune:
Nici eu nu suport sa aud plescaituri la persoana de langa mine, am doua cunostinte care mananca asa si evit sa stau la masa cu ele, oricum imi piere pofta de mancare ( si mie imi piere foarte greu pofta de mancare ).
Pe de alta parte, una din metodele mele de relaxare, este sa-mi pregatesc ceva de mancare, ce-mi place mie personal, ma asez ( singura la masa...asta nu inseamna ca restul familiei flamanzeste si saliveaza pe langa mine, ci pur si simplu e o bucatica de timp, dedicata mie, cand restul familiei are altceva de facut), ma asez pe scaun cu genunchii la gura, sau cu picioarele pe sub mine si mananc cu mana, "inting" in mancare, ma ling pe "dejte" ... - dar tot nu plescan :) sau molfai, insa nici "civilizata" nu sunt. Nu m-as putea manifesta asa cu altcineva la masa, indiferent cine ar fi.
Bine, eu banuiesc si de unde mi se trage chestia asta, cred ca este metoda mea de razvratire, acuma mare, pe regulile de la masa din copilarie, cand trebuia sa stau musai drepti, cu coatele pe langa corp si sa mananc "frumos"- dar asta-i alta poveste.
valentinag spune:
Nu stiu daca va uitati la Regele Cofetarilor, cu Buddy Valastro! Nu inceteaza sa ma uimeasca omuletul ala cat de mult plescane cand gusta dintr-o mancare pe care o face! Se aude tare urat!
witeflower spune:
Daca "normal" inseamna FRECVENT, DES INTALNIT - atunci plescaitul s-ar putea sa nu fie chiar o anormalitate... cel putin nu in toate mediile familiale, sociale, culturale, profesionale...
Pentru ca sunt multe familii care "ingaduie" proastele obiceiuri la masa ale copiilor pana cand acestia sunt mari - fie din cauza ca si parintii (sau unul dintre ei) au respectivul obicei, fie pentru ca orice ar face copilul le pare "dragut" sau macar suportabil... Nu intotdeauna parintii isi pun problema ca ceilalti nu sunt datori sa suporte aceste proaste obiceiuri.
Astfel, se intampla copiilor mari si chiar adultilor, sa nu se jeneze de obiceiurile proaste de la masa, sa le considere ca fiind "normale" (fiindca au crescut cu ele si parintii, prin atitudinea lor, le-au intarit ideea ca nu fac ceva gresit si ca ceilalti ar trebui sa ... nu mai fie asa simandicosi, sensibili etc).
In acest caz, nu stiu cat ajuta ca persoana sa afle ca niste oameni necunoscuti detesta plescaitul - va spune probabil ca suntem la fel de simandicosi ca si tine. Poate un cod al bunelor maniere ar fi mai convingator... Sau poate sa discute deschis cu o persoana in care are incredere (de preferinta cu cineva care nu are acest obicei...).
ingridnen spune:
La noi plescaie doar cainele la masa (sau ma rog, sub masa ).
Nu, nu e normal si manierat sa plescai.
Ingrid si Cristi 10 ani
Mickyyy spune:
La noi la masa mai plescaie ocazional copiii, si barbata-meu e primul care le atrage atentie. Nu m-am confruntat cu problema asta pana acum (eu nu pleoscai, si nici barbata-meu, din fericire), dar sincer, nu dati cu pietre, nu cred ca m-ar deranja atat de mult incat sa nu pot manca . Eu una nu le aud nici macar pe fete cand plescaie, dupa cum spuneam, barbatul e ala care le face imediat observatie (o fi din cauza ca's intr-o ureche la propriu, sau ca's atat de lesinata de foame seara ca ai putea trage cu tunul langa mine si n-as auzi 
?!).
Ca si obicei, e urat, dar acum probabil depinde de fiecare persoana, si de importanta care i-o acorda.
Pe mine nu cred ca m-ar deranja atat de mult pleoscaitul, cat ideea in sine, el sa faca ceva ce stie ca mie imi displace atat de mult, eu sa-i spun de mii de ori si totusi sa nu ia nicio masura sa remedieze asta. Mi s-ar parea o lipsa de respect fata de mine, dar repet, nu pleoscaitul, ci faptul ca nu ar face acel minim de efort ca sa nu-mi creeze o stare continua de disconfort mie.