Parintele prefera unul dintre copii - e normal?

Naty spune:

Eu am doua fete, foarte, foarte diferite in totul - temperament, atitudine, pasiuni, etc.
Unii cunoscuti se gandesc ca as fi mai atasata de cea mare, prima mea iubire, cuminte, ascultatoare, iubitoare; altii, ca as fi mai apropiata de cea mica, nazdravana, incapatanata, dar extrovertita ca si mine, al carei comportament il inteleg mai bine si cu care mi-e mai usor sa interactionez.
Sincer, sincer de tot, nu o prefer pe una dintre ele si nu cred ca o voi face vreodata.
Le iubesc pe amandoua la fel de mult si efectiv nu pot sa inteleg cum ai putea sa preferi unul dintre copii.
Iar ceea ce ma depaseste total este cum un parinte poate sa isi manifeste in mod evident preferinta, astfel incat celalalt/ceilati copii sa o simta.

Rufus spune:

Ellyshor, nu trebuie sa te intristezi, cu adevarat n-o sa stii cum vei reactiona decat atunci cand va fi cazul.

aschiutza spune:

Naty, copii "simt " si fara sa existe o preferinta speciala. Pur si simplu interpreteaza mai multa atentie, mai multe laude, mai multe mingiieri ca fiind un semn foarte clar ca celalalt e mai iubit. Eu am fost sigura ca ai mei o iubeau pe sora mea mai mult fiindca se laudau peste tot cu ea iar ea a fost sigura ca eu sunt mai iubita fiindca pe mine ma protejau mai mult fiind mai bolnavicioasa. E o treaba de perspectiva si aceasta perspectiva, poti sa stai in cap si sa faci ce vrei, ramine subiectiva.

A_Iulia spune:

Problema majora este ca nimeni nu aduce in discutie consecintele unui comportament de acest fel al parintelui asupra copiilor.

S-a tot vorbit de traumele copiilor ce provin din familii divortate, dar de trauma de a fi mereu a 2a roata la caruta, nepreferatul, ignoratul sau cum vreti sa mai spuneti nu s-a vorbit niciodata.

Ca parinte e greu sa-ti autoevaluezi comportamentul. Feed-back ul vine, mult mai tarziu, chiar de la copii. Chiar si cei mai mari abuzatori considera ca au un comportament ireprosabil...si culmea, se mai si supara daca li se reproseaza ceva.

A_Iulia spune:

Dar nu mereu cel mai slab este favorizatul. Ce simplu ar fi sa fie asa. De multe ori e exact pe dos...

giulia71 spune:

N-o sa incep cu eu cunosc pe cineva, dar chiar cunosc. Familia are doua copile. Cu una umbla peste tot, prieteni, rude, oras, cealalta pentru ca este diferita, n-am vazut sa iasa pe undeva.

E o nedreptate pentru cea ignorata!
Sa nu ziceti ca nu i-am spus, pentru ca i-am spus, m-am lovit de o tacere rece si o privire pe masura

Cum nu prea ai ce face in situatia respectiva, incerc sa ma detasez pentru ca aceste situatii imi provoaca un rau imens.

monicabo spune:

Giulia71, nu pot sa inteleg un astfel de comportament al parintilor, asa de mari diferente.. Sigur copiii sunt ambii ai lor, ai ambilor parinti? Sau unul din copii e doar al unui singur parinte?
Si prin ce ma rog, si-a "castigat" unul din copii locul de favorit? Ce are in plus fata de celalalt?? Celalalt ce are lipsa, de parintii se rusineaza cu el? (asa imi pare). DIn ce povestesti, e clar o diferenta in acordarea atentiei catre unul din copii, diferenta mare de tot, nu asa fineturi.

Eu inteleg ca pot aparea unele mici diferente, la genul descrise de MIriluta, cand unuia ii iei o haina, ca are musai nevoie, celuilalt nu, ca nu arde, ca il iei pe unul din ei in brate la un moment dat, dar situatiile alteori se inverseaza, altadata ii iau celuilalt caciula ca s-a intamplat si si-o piarda (dau un exemplu).

Se poate intampla ca pe moment, unul din copii sa fie favorizat, in alt moment celalalt... de obicei situatiile de genul asta se compenseaza, astfel incat per ansamblu sa nu fie diferente sesizabile

Tilia spune:

Poti sa-ti iubesti copiii la fel de mult si sa ai, totusi, o afinitate catre unul dintre ei. Cred ca, in unele cazuri, poti sa-ti iubesti copilul si, totusi, sa nu-l placi.

Cred ca, atat timp cat esti corect si cat celalalt parinte e mai apropiat emotional de celalalt copil, totul e in regula. Sau, poti proceda ca mama unei prietene, care ii spunea fiecarui copil in parte, in secret, ca el e preferatul.

Elle_seb spune:

Daca as putea sa inteleg o situatie in care un parinte iubeste mai mult unul dintre copii, ceea ce nu pot intelege si nu pot accepta este comportamentul acelui parinte raportat la copilul "mai putin iubit". Daca un astfel de sentiment exista (desi eu nu-mi pot imagina cum poti sa-ti iubesti un copil mai mult decat pe celalalt), atitudinea trebuie sa fie echidistanta iar copiii sa nu simta asta niciodata. Dar din pacate nu se intampla asta de cele mai multe ori. Si atunci, parintele sadeste in sufletul copilului "mai putin iubit" indoiala fata de propria persoana, invidia fata de frate, dispretul fata de parinti.
Nu e normal. Pentru mine, care am 3 copii, sentimentele de dragoste fata de ei sunt absolut egale, nu exista unul sa-l iubesc mai mult decat pe ceilalti 2. Sunt copii minunati si iti este foarte usor sa-i iubesti.



_

Tratament Anti-Cancer - 24 Brevete Medicale Internationale

www.facebook.com/pages/Bella-Plaza-Design/477366188967978" target="_blank">Mobila pe comanda la preturi competitive

andacos spune:

Cum adica sa nu-tzi placa copilul tau?(emoticon de se scarpina-n cap)
Sa nu-tzi placa fizic,intelectual...nu intzeleg?

Cred ca trebuie sa fie probleme foarte mari la mansarda sa nu-tzi placa propriul copil(nu ma refer la tine),dupa ce l-ai simtzit ca un fluturas la prima miscare,dupa ce l-ai purtat in pintec...mi-e foarte greu sa cred ca potzi sa afirmi asa ceva.(vorbim de situatzii normale,nu de violuri sau stiu eu ce late urgii)

Sincer pe mine ma sperie unele mesaje ale tale.

Dana