4 martie, 7,2 grade
Raspunsuri - Pagina 3
a_alinta spune:
cutremurul din 86, care a fost tot noaptea, eram la marea neagra, intr-o casuta confort 3 la eforie nord si am visat ca eram pe mare, pe salteaua de apa si ma plimbau valurile usor, cand in dreapta, cand in stanga ! a fost cel mai frumos vis din viata mea pana acum
iar pe cel din 90 nu l-am simtit pentru ca eram in tren , in trenul de navesti care faceau seralul la bucuresti si jucam carti, nici unul din noi nu l-a simtit.
J G spune:
In 77 aveam un an, asa ca stiu numai ce mi-au povestit ai mei, care stateau la 4. Mama m-a luat din patut si a fugit cu mine pe scari. Mi-a zis ca atunci a inteles ca nu stii niciodata ce faci in momente de criza, pentru ca a calcat pe niste oameni cazuti pe jos ca sa ajunga la iesire (altfel maica-mea e de-aia de nu deranjeaza pe nimeni cu un centimetru).
In 86 dormeam si s-a luptat saracul bunica-miu sa ma trezeasca sau sa ma ia din pat dar nu a reusit, pentru ca era balansul prea mare. Am petrecut restul noptii afara, cu vecinii :) Imi aduc aminte ce mirata am fost cand am vazut cat moloz era pe jos...
Iar in 90 eram pe strada si am vazut cum facea valuri asfaltul, o imagine de neuitat...
laura78nico spune:
Nu am prins decat cutremurul din 86 eram in vacanta si dormeam cu verisoara mea intr-o camera unde cu greu au putut bunicii intra ca un dulap blocase usa. Dar stiu sigur ca nu l-am simtit.
In 90 eram in ora de lb. romana dadeam teza si in prima faza ma rugam de cel din spate sa nu mai miste banca. Apoi ne-a zis doamna ca este cutremur, dar tin minte ca am iesit afara dupa ce s-a oprit.
aschiutza spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Oana_B Aschiutza:( sper sa scapi pana la urma |
Oana, multumesc .
Norocul meu e ca Germania are numai cutremure usoare .
monicabo spune:
La cel din '77 nu eram nascuta
Cel din '86 nu l-am simtit, eram cu parintii in concediu la munte, probabil intr-o zona unde nu prea s-a simtit (era vacanta dintre cls 1 si cls 2). A fost la sfarsit de august cutremurul ala? Ca noi cam atunci plecam in concedii la munte pe vremea aia
Iar la cel din '90 (prin mai parca a fost), eram la scoala la ora de geografie, cand a inceput, nu intelegeam ce se misca asa de tare... Am iesit toti afara, n-am mai facut ore in ziua aia, ne-au trimis acasa. Eu (si altii in mod sigur) - cam speriata, insa niste baieti mai cu picioarele pe pamant: "bai va dati seama, n-am facut romana, mate (urmau orele astea in orar), nu avem teme pt data viitoare !!!!!!!"
Capcaunul tare de tot povestea cu miss cutremur
desprecopii spune:
Noi locuim intr-o zona in care se intampla cutremure aproape in fiecare zi. Intr-o noapte m-am trezit pentru ca am simtit cutremurul in somn. Am inceput sa strig la sot, Cutremur ... el a luat telefonul calm de pe noptiera si a verificat ce cutremure tocmai s-au intamplat si a spus calm, 3,8 si s-a intors pe cealalta parte.
Puteti sa va descarcati si voi un app - si sa urmariti.
Aici ultimele cutremure http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/map/
eumada spune:
Mama era gravida cu mine in `77...avea 7 luni si o saptamana de sarcina....tata si-a rupt piciorul sustinand-o ca sa nu dea cu burta de un colt de balustrada.A scapat neatinsa,dar a fost cumplit...
In `86 aveam 9 ani...dormeam..mma era treaza,aveam musafiri...spaima mai cumplita ca atunci nu stiu daca am simtit..am stat afara pana dimineata.
In 90 eram afara ,terminasem scoala parca...si soseaua tremura...o vecina a sarit pe geam,era la parter si am fugit departe de cladiri...
Eu am fobie mare de cutremure,imi sta inima si decate ori trece o masina grea...de atunci din `86 mi se trage...
Marcia03 spune:
Si mama a suferit un soc in '77. Era insarcinata in luna a-8a si stateau si la etajul 10, iar ea a fugit pe scari in camasa de noapte si desculta. Dupa nu a mai urcat in apartamentul ala (ai mei l-au vandut si au luat altul la et.2). Mi-a povestit ca s-a dus tata sa ia haine si incaltari si au pornit pe jos spre noi (eu eram la bunici). Mama si acum la orice miscare se sperie.
In '86 (stateam la et.3) ne-a luat mama pe sus si ne-am dus la unchiul meu, care statea nu departe de noi (la parter). Eu vroiam sa merg acasa, mama nu si nu, ca dormim la el.
In '90 eram pe strada, iar dintr-o data am simtit cum imi fuge pamantul de sub picioare si am vazut cum se misca blocurile din stg si dr mea. Ft nasoala senzatia, m-am speriat rau atunci (e ca atunci cand ai baut ft mult si nu te mai poti tine pe picioare).
Aici sunt cutremure, dar rar si de intensitate mica (ultimul a fost de 5° pe scara Richter). Intr-o seara eram in pat (singura) si ma uitam la TV si am simtit cum se misca patul. Altul a fost ziua, in timpul serviciului (am simtit cum se misca biroul putin).
paulinio spune:
In 77 nu eram nascuta
De 86 nu-mi aduc aminte
In 90 eram la ora de istorie, clasa a V-a. Profesorul era unul din ala foarte foarte sever care nu zambeste niciodata... Mi s-a parut ciudat ca se misca banca (la el la ora nu sufla nimeni). Deodata se ridica, zice foarte calm "Copii, e cutremur, nu va panicati... fiecare sa se aseze sub banca".
Cand s-a oprit cutremurul ne-a deschis usa sa mergem pe scari: holurile rau destul de mari, nu=mi aduc aminte de imbulzeli si panica. Imi amintesc ca s-a dus dl profesor sa ajute alte profesoare la evacuare si ca a fost printre ultimii care au iesit din scoala.
Din istorie nu mai tin minte mare lucru caci nu a fost una din pasiunile mele... dar pe profesorul din clasa a cincea il voi tine minte mereu.
Apoi am plecat acasa si in fata blocului ne-am intalnit cu mama, careia ii dadusera drumul de la fabrica.
Noaptea a mai fost o replica... am stat sub toc si apoi am iesit afara. Dar n-am vazut blocuri daramandu-se...nici macar o caramida cazand... deci probabil ca in Tulcea nu s-a simtit chiar asa rau.
Radu-Mamii Andrei (4ni si o luna mare) + 29+
jennifer spune:
Aveam 21 de ani, locuiam cu parintii intr-un bloc la Sala Palatului, etaj 5. Tata nu era acasa, mama s-a speriat tare iar eu repetam ca un papagal"mama, stai calma ca nu e cutremur, ca doar nu suntem in Japonia", foarte inteligenta eram
Am pierdut mult, oameni dragi, locuri dragi.....degeaba trec anii, amintirile nu se dau duse....