Abuzuri - nasterea in Romania
Raspunsuri - Pagina 3
monicabo spune:
iar copilul, da, ti-l lasa cateva minute, si il ia rapid... Dar ce sa fac?? Am avut noroc totusi ca am putut sa-l iau la alaptat de fiecare data dupa 2-3 ore de la nastere, deci destul de repede. Prima data mi l-a adus o asistenta de la neonato, la rugamintile si platita de ai mei, iar a doua oara m-am infiintat eu la neonato la ora de alptare prima de dupa momentul "cazarii" in rezerva....
Si am fost multumita ca 80=90% am putut eu sa le alaptez si nu prea au primit lapte praf in spital. oricum au luat sanul imediat (n-au "stricat" cei de acolo nimic)
Oricum, aici la noi, noi nu prea avem drepturi, cam tre sa facem ce ni se spune...
dia_filipas spune:
Oana pe primul dr. il chema Ghizdavat, ca am avut timp sa ma uit pe ecuson (am avut 3 ore de travalui), dar pe al doilea nu stiu, sincer, ca am ajuns pe masa de nasteri dupa o cursa contra cronometru, si la limita. In toata tevatura cu alergatul si impinsul nu m-am uitat pe ecuson... Da' era un rezident tinerel, de treaba si glumet... aa, si frumusel 
.
Te cred ca e frustrant sa stai asa de mult despartita de pui... si eu in noptile respective nu am dormit, stateam cu ochii in tavan gandindu-ma la ele...
Dia,cu Miruna povestitoarea (15.07.2008) si Sofia exploratoarea (21.11.2011) 
giulia81 spune:
pe mine m-a rascolit articolul acesta...mi-a adus lacrimi in ochi...nu vreau sa descriu nasterea...a fost horror...nu as vrea sa mai retraiesc acele clipe niciodata...m-au trecut fiorii...
"Un om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice."
Compasiunea fata de animale e intim legata cu bunatatea caracterului si se poate afirma cu siguranta ca cel crud fata de animale nu poate fi un om bun. (Arthur Schopenhauer)
poohy spune:
Cred ca depinde foarte mult de spital. Stiu povesti foarte ok din diferite spitale.
Si eu am niste amintiri horror legate de nasterea fetitei, nu din cele expuse in articol, dar de moasele si asistentele neonato din Municipal nu mai vreau sa aud niciodata.
Madanic spune:
Ce pot sa fac eu? E o intrebare la care e greu de raspuns.
E greu sa incerci sa schimbi ceva cand acel ceva este tot ce stii. In primul rand trebuie sa inceapa cu o informare atenta a mamicii asupra aspectelor unei sarcini, care e parcursul normal, care sunt riscurile, care sunt procedurile standard.
Multe mamici isi iau informatia asta exclusiv de la medic, altele incearca sa faca o cercetare mai detaliata.
Eu cand am ramas insarcinata prima oara, am cautat si am citit. Am vizionat filme cu nastrea normala, si filme cu cezariana. Am cautat informatii cat mai detaliate despre medicamentele care se administreaza, anestezice, vaccine. Dupa 5 luni de sarcina credeam ca am o idee cat de cat formata despre ce ma asteapta. Apoi a venit emigrarea si am fost bulversata total. La primul control mi-au dat o mapa enorma de informare, avea 50-80 de pagini. Continea totul de la evolutia sarcinii, nastere (ambele posibilitati + pozitii copil), protocoale medicale, screening-uri pentru anomalii genetice etc, plus recomandari pentru cursuri prenatale(adaugarea asa ceva ar fii un plus).
Am citit, am fost la cursuri. Taticul a citit, si a mers cu mine la cursuri. Iar la nastere a fost mult mai usor sa refuz anestezicul e care mi l-au oferit la camera de triaj ca stiam deja ca o sa ajunga la bebe si nu imi doream asta. Am ales sa aman oxitocin-ul pentru mai tarziu si am reusit sa ma dilat o perioada si fara. Faptul ca am avut informatia mi-a dat incredere sa iau decizii.
Se poate naste si fara sa se urce o asistenta pe tine. Moasele experimentate cunosc pozitii care sa ajute mama sa impinga. Dar fara sa stii asta nu poti sa incerci sa schimbi nimic.
Aici ai dreptul si sa refuzi tuseul vaginal in timpul travaliului sau ruperea apei. Nu mai vorbim de epiziotomie care e exclusiv la alegerea mamei.
Dupa cum citesc in articol teoretic si in Romania ai dreptul sa refuzi anumite manevre medicale, dar nimeni nu stie asta.
XIO spune:
inca un articol de scandal, pacat.
Ma surprinde ipocrizia persoanei care raspunde la intrebari, pacat ca nu se gaseste cineva sa spuna lucrurilor pe nume fara hiperbolizari si minciuni menita sa aduca isterie.
pe scurt, parerea mea:
1. Cezariana la cerere NU este un abuz. Este ceva ce se practica si prin alte tari, dar nu atat de frecvent ca la noi.
2.Epiziotomia (asa se scrie corect) este facuta in Romania si profilactic (din pacate) doar la primipare, in rest se face la nevoie, iar de obicei la a doua nastere nu mai este necesara. Indicatie aboluta este in caz de prematuritate spre exemplu, cand indiferent a cata nastere este, ca s anu prelungesti stagnarea copilului, faci epiziotomia daca nu merge destul de repede.
3.Faptul ca un medic taie sub anestezie locala perineul sau ca face epiziotomia este acelasi lucru ca si ruperea spontana, doar ca la ruperea spontana nu controlezi tu cat se rupe, si cand se rupe poate merge pana in fundurile de sac vaginale si poate necesita anestezie intravenoasa, totala samd, ca nu se poate reface perineul cu anestezie locala.
4.Un abuz il consider EU nasterea din motive de genul 'plec in concediu, hai sa te declansez' atunci cand sunt mai putin de 38 de saptamani. Am vazut caz de gemelara venita la cezaiana mai devreme ca medicul pleca in concediu. EU consider asat o prostie nemarginita.
5.Intimitate nu exista sau nu prea exista in spitalele noastre, nici in ginecologie nici in altele.
6.Cu pacientul nu se discuta la noi. Sau nu se prea discuta in spitalele in care am lucrat eu. Semnarea consimtamantului de catre pacient in Ro am facut-o in felul urmator ' semnati aici ca sunteti de acord ca proba sa fie analizata la noi la spital, aici ca sunteti de acord sa fie folosite lamele care se fac din proba in scopuri didactice, sa se arate la studenti, aici ca sa fie folosite in statistica, aici ca sunteti de acord cu operatia si aici ca sunteti de acord ca spitalul sa incinereze proba ramasa dupa analize'.
In Germania orice lucru pe care il faci trebuie sa ii spui pacientului, iar consimtamantul pt operatie se face efectiv stand cu pacientul si povestindu-i pasii operatiei, si dureaza vreo 15 minute cel putin.
7.Spitalele din Romania, sau majoritatea spitalelor nu sunt noi, sunt construite cu multi multi ani in urma sau sunt cladiri preluate, care nu sunt facute pt functia de spital. DE aici saloanele cu multi pacienti, salile de nasteri in care sunt in sala de travaliu mai multe femei samd.
8. Care e majoritatea maternitatilor in care femeia e incurajata sa impinga pana ii ies ochii din cap? Ca eu primul lucru pe care l-am invatat inca de cand eram studenta, a fost ca femeia in travaliu impinge DOAR in timpul contractiei si atat, in rest nu. Pt ca daca impinge in afara contractiei in primul rand apare ruptura de col, in al doilea rand oboseste si nu mai poate impinge eficient in contractie.
9.Si mie mi se pare ca aceasta fortare a femeii sa nasca pe masa ginecologica e ceva invechit de care din nu stiu ce motive nu ne putem debarasa. Normal este sa stea in ce pozitie vrea atata timp cat nu ii face rau copilului. S la noi la maternitate incurajam pacienta sa se plimbe (asta cu mersul la tialeta nu stiu de unde a scos-o, e evident ca nu trimiti o pacienta cu diltataie completa la toaleta, dar in rest merge fara probleme, ca vezica plina pune probleme la nastere si a delivrenta), impingeau in picioare si in ce pozitie considerau ca e mai ok.
10. APGAR-ul se da in momentul nasterii, nu il ia nimeni sa il spele ca sa ii treaca APGAR-ul!!!
11.Dar la punctul 10, da, copilul ar trebui sa poata ramane cu mama, ar trebui pus pe pieptul mamei si nu luat imediat.
Ma rog, sunt mai multe exagerari in articolul asta si din cauza aceasta isi pierde credibilitatea, ceea ce e foarte trist, ca sunt si multe aspecte adevarate care trebuie neaparat schimbate.
In ginecologie in special poti face o plangere. Ca ai nascut si pleci acasa. Prin urmare daca moasa POpescu a cerut bani ca sa schimbe un cearsaf, poti sa ii spui asta managerului, sefului de sectie, sefei asistentelor. Si daca 10 pers. fac plangere pt aceeasi moasa e clar ca e ceva in neregula cu ea. Si daca 20 de paciente se plang de acelasi dr e clar ca e ceva in neregula.
Revin
OanaRusu spune:
Xio, zau ca asteptam replica ta 
Mie mi se pare ca desi te revolti, esti de acord cu punctele din articol (majoritatea) doar ca fiecare dintre voi doua - tu si autoarea articolului - puneti "punctul pe i" din unghiul de vedere dat de pozitia unde va aflati.
Nu vreau sa iau nimic din ce ai spus si sa pun cap in cap cu ce e in articol - pentru mine e fantastic sa vad ca un medic tanar ca tine vede si vrea schimbarea, asta e enorm de mult pentru ca din asta poate creste ceva (din fiecare persoana), nu din teorii si teorii.
Eu te-as ruga, ca o fosta pacienta pe ginecologie, doar atat: sa bagi totusi in seama tot ce iti pare exagerare in articol, pentru ca un gest care pentru tine (Sau oricine din personalul medical) este rutina, pentru o gravida nu e rutina pentru ca nastem doar de cateva ori.
Si de aici ruptura asta napraznica si uluitoare - asistenta, medicul, face ceva a 1000-a oara, dar femeia aceea e la prima, ori a doua nastere. Si pentru ea nu e rutina, e un soc.
De exemplu, admiti ca nu e intimitate.
Voi v-ati obisnuit cu asta, dar femeile care vin acolo sa nasca nu s-au obisnuit, si trebuie ajutate de voi sa treaca peste asta. Spune-i - dc o vezi speriata si crizata (in felul ei - una poate fi infumurata, alta pierduta ca nici numele nu si-l mai stie) spune-i ca stii ca e greu pt ea ca nu e intimitate, ca stii ca e neplacut pt ea sa-i faci si tu tuseu, spune-i ca stii toate lucrurile astea care deja sunt rutina si deja ceva se schimba - macar empatic femeia aceea nu mai e singura.
----
Si o intrebare - te rog sa nu te superi, nu e tendentioasa!
Ce se intampla cu moasa/asistenta/medicul/ingrijitoarea/femeia de serviciu care e reclamata?
Exista procedee administrative de sanctionare?
Bedrosmart spune:
Uite ca se intampla si in cel mai bun (considerat) sistem medical din lume:
http://www.dailymail.co.uk/health/article-2186007/How-giving-birth-leave-women-symptoms-traumatic-terrorist-attack.html
Peste tot se intampla ca medicii sa nu tina seama de bunastarea psihica a pacientilor, in sistemele de sanatate de stat. Ca trebuie sa fii bine platit ca sa-ti faci bine treaba SI sa ma fii si amabil (cu exceptiile de rigoare, evident).
Pe mine ce m-a socat la a doua nastere nu a fost atitudinea personalului medical, atitudine care in mare a fost OK, ar fi exagerat din partea mea sa ma plang, avand in vedere conditiile in care lucreaza oamenii si lipsa acuta de personal. Pe mine m-a socat faptul ca medicul care m-a operat (adica mi-a facut cezariana) a mai venit sa ma vada la 4 (patru) zile dupa operatie. Cred ca nu mai e nevoie de comentarii...
B.
giulia81 spune:
OanaRusu, ti-as da 100 de aprob la postare, daca as putea! 
"Un om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice."
Compasiunea fata de animale e intim legata cu bunatatea caracterului si se poate afirma cu siguranta ca cel crud fata de animale nu poate fi un om bun. (Arthur Schopenhauer)
OanaRusu spune:
Multumesc giulia 
Am avut atitudine pozitiva la ambele nasteri, iar empatia si atentia medicului cu care am nascut a fost nepretuita.
Dar din pacate am vazut si auzit mai mult decat as fi vrut
inteleg ca nu este suficient personal, inteleg toate lipsurile materiale (nu doar la nasterile mele, am mai avut si alte "ocazii" de spitalizare), ce nu pot intelege este acreala.
Daca lucrezi intr-o companie multinationala, zambetul e o obligatie.
Si nu pentru salar, ci pentru ca altfel nu poti relationa.
Zambeste si la telefon - din reflex - pentru ca atunci cand iti faci treaba cu drag trece timpul mai repede si frustarile scad.
Iar in spital... pacientul pe care il ingrijesti cu drag iti intoarce altceva, mai presus decat banii: recunostinta.
gata... hai sunt deja off-topic..