Vreau sa-mi fie mila!
Raspunsuri - Pagina 4
Alizee spune:
| Citat: |
| citat eu înca nu am înteles de ce cineva ar vrea sa simta mila pt altcineva. |
Sentimentele nu tin de vointa celui care le simte. Ele vin pur si simplu. Mi-e mila cand vad un om/ orice alta vietate care se chinuie, mi-e teama de o persoana care se furiseaza pe la spatele meu, ma bucura vederea podoabelor de Craciun, plang cand mi se intampla ceva rau, sunt disperata cand nu reusesc sa dau de capatul a ceva etc...
Sentimentele nu vin ca vrem noi, ci din adancul nostru, neconditionate de vointa noastra; din instinct.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
Alizee spune:
Numai eu stiu de cate ori mi-am plans de mila. De cate ori am plans de mila copilului meu. Trebuie ca ma simt superioara atat fata de mine insami, cat si fata de copilului meu. 
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Rufus Remarc si aici ca parerile sunt impartite si explicatia este dincolo de dictionare. Din punctul meu de vedere asociez intotdeauna sentimentul meu de mila lucrurilor aflate in suferinta. Pentru ca nu numai oamenii sunt in suferinta (va tot aud si ma minunez vorbind doar de oameni, handicapuri, boli...), dar si alte fiinte sunt in suferinta si chiar, extrapoland, obiecte fara viata. De aceea am remarcat ca mi se potriveste foarte bine afirmatia neliei, chiar daca ar trebui completata cu cele ce am spus mai sus: "Mila, compasiunea, empatia sint toate trei sentimente profund umane si pot fi sinonime, caci exprima aproape acelasi lucru: ca ai capacitatea de a te pune in papucii celuilalt si de a-i intelege suferinta. Insa nici unul dintre ele nu exista in afara oamenilor. Deci, din punctul meu de vedere, le poti numi cum doresti, daca le simti cu adevarat si nu faci doar parada cu ele." De asemenea, nu sunt de acord ca ai voie sa empatizezi (sa-ti fie mila, sa simti compasiune) numai daca si faci ceva concret pentru obiectul milei tale. Sunt multe motive care ar putea sa te impiedice sa faci asta...dar sentimentele vin oricum. Dar sunt de acord (si sunt gata sa respect asta)ca exista persoane care urasc sa simta orice forma de compasiune sau mila venite din partea semenilor lor, chiar daca situatia in care se gasesc ar genera astfel de sentimente. Alte fiinte nu incearca aceste sentimente, pentru ca n-au invatat (din fericire) sa citeasca dictionare si sa dezbata pe forumuri, astfel ca acepta cu bucurie orice ajutor ca urmare a sentimentelor pe care le trezesc si nici nu-i observa si nu-i critica pe cei care nu fac nimic, desi orice ajutor ar fi binevenit. Rufus, Tora si iadele  "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde |
Asta e un mesaj interesant si s-ar putea discuta pornind de la el, pentru ca s-ar putea vedea diferentele de perceptie si asta nu in sensul de a arata ca cineva e mai bun si altul mai putin bun.
Rufus, din punctul meu de vedere e asa cum spune Chuny. Daca sentimentele sint reale si vin oricum, ai voie sa empatizezi (sau cum vrei sa-i spui) si, din diverse motive, sa nu faci ceva concret. Dar atunci nici nu impiedici sa se faca... Eu nu am o problema cu sentimentul care vin oricum, e real, omul il simte, i se umple inima de duiosie, de tristete, insa timpul si vietile complicate ne impiedica sa actionam. E acolo si garantez ca ceea ce jigneste nu e acest sentiment, ci e altul... Pentru ca atunci cind spui mi-e mila de..., dar si aici urmeaza motivele pentru care nu actionezi, s-a terminat nu numai cu mila, ci cu toata umanitatea din tine. Stiu ca mi-e greu sa explic ca sa fiu inteleasa exact ceea ce vreau sa spun si nici timp nu am, insa nu e atit de simplu, mi-e mila inseamna ca sint bun si uman. Mila asta are multe fete... si ceea ce vad eu zilnic, nu are nici o legatura cu a fi milostiv, la modul pur uman si bun. E o chestie perversa, care poate fi explicata bine si in amanunt, ca poate fiind inteleasa, s-ar intelege si de ce cei care sint'obiectul' milei se simt jigniti.
Si tot Rufus, nu cred ca alte fiinte nu incearca aceste sentimente din motivele spuse de tine, ca nu s-au uitat in dictionar. Eu nu am cunoscut pina acum nici o fiinta care sa nu se simta rau din cauza faptului ca nu inspira altceva in afara de mila!
Revin la ce a spus Ana caci e foarte important ce a subliniat ea. Cei care vorbesc despre mila, au simtit-o pentru altii, insa au fost vreodata 'obiectul' ei? Cum s-au simtit? Va intreb foarte serios, caci uite, eu nu am fost si nici nu-mi doresc sa fiu. Si as vrea sa stiu de la cineva care a fost demn de mila, care a inspirat mila, dar din cei care spun ca mila e un sentiment bun si ar trebui simtit ca atare. In ce situatie erati, cum v-a fost transmisa mila si ce ati simti exact.
Pentru ca eu cred ca vorbim despre lucruri diferite, nu de perceptii diferite.
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui viviana Eu am fost receptorul sentimentului de mila. Si m-am simtit extraordinar. Confortabil. Imi place ca cineva sa simta mila fata mine atunci cand am nevoie. Asta imi da masura bunatatii umane imi spune ca nu-i pierdut totul si imi da putere sa trec peste orice. |
Ai putea, te rog, sa detaliezi situatia in care tu ai fost receptorul sentimentului de mila si te-ai simtit extraordinar si confortabil? Pentru ca eu marturisesc ca nu inteleg cum te poate ajuta cineva din mila, pentru ca ii este mila de tine si tu sa te simti extraordinar si confortabil. Si sint foarte sincera cind spun asta, fara nici o urma de ironie.
Alizee spune:
"Si as vrea sa stiu de la cineva care a fost demn de mila, care a inspirat mila, dar din cei care spun ca mila e un sentiment bun si ar trebui simtit ca atare. In ce situatie erati, cum v-a fost transmisa mila si ce ati simti exact."
Sunt situatii in viata fiecaruia cand chiar avem nevoie de mila celor din jur. Mila ii determina sa intinda mana de ajutor pt a ne scoate dintr-o situatie dificila. Atunci, eu m-am simtit iubita de cei care m-au ajutat si, in timp, m-am recompensat pt ceea ce au facut pt mine.
Mila NU este o insulta. Este un sentiment uman si atat. Se dau prea multe interpretari gresite, izvorate doar din vanitate.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
viviana spune:
Chuny, da, am inteles.
Subiectul asta mila versus compasiune e discutat amplu,mi-a placut cam tot ce s-a scris pe aici.
Insa, intr-un fel mi-e greu sa accept ca poate exista o astfel de catalogare diferita. Mi-ar placea ca in ciuda celor citite, invatate, vazute, simtite sa pot folosi cuvantul mila cu inima deschisa fara sa fiu gresit inteleasa. (Bunaoara nu am sa o fac stiind ca deranjeaza.)
Daca cel de vis-a-vis de mine ar privi si el dincolo de cuvinte?
Dar cu compatimirea cum o fi?
Caci am auzit deseori: n-am nevoie de compatimire
andacos spune:
Eu am fost d edoua ori in situatzia in care am stirnit mila unor persoane,din imediata mea apropiere.
Eu intzeleg ce spune viviana,eu chiar am simtzit ca persoanele respective rezoneaza cu durerea mea,ca suntem pe aceasi lungime de unda,ca stiu foarte bine ce si cum ma simt.
Da...sunt de acord ,ca doar din vanitate simtzim sau dam alta conotazie acestui sentiment:mila.
Pe mine m-a infricosat marturisirea lui Aquai cum ca ii este frica sa spun ca ii este mila.(si stiu si intzeleg foarte bine de ce a spus si de ce simte asa)
Ins agasesc ingrozitor sa ajungi sa-tzi fie frica de ceea ce simtzi.
Dana
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui marius Interesant este ca toti au dreptate. Partea proasta este alta. Atunci cand vin doua persoane A si B unde ambele simt la fel insa persoana A spune ceea ce simt eu se numeste mila si are dreptate din punnctul ei de vedere, iar persoana B spune ceea ce simt eu se numeste compasiune si are si ea dreptate din punctul ei de vedere, nu este corect nu este demn sa vina oricine sa afirme ca ceea ce simte A sau B este sau nu este corect, complet sau mai rau este gresit pentru ca eu C asa consider. Aici este eroarea. La capitolul reprezentare. Acelasi cuvant, aceeasi notiune, aceeasi exprimare are sensuri diferite, reprezentari diferite, conotatii diferite, validari diferite de la o persoana la alta in functie de multe considerente personale. Din acest motiv eu cel putin cred ca inteleg sa vor sa transmita Neli sau Chuny sau Ana dar inteleg si ce vor sa transmita Viviana, sau Rufus si fiecare are dreptate din punctul in care se situeaza. Insa asa cum spuneam greseala apare in clipa in care nu exista (si clar nu exista) aceeasi reprezentare ale unor cuvinte si fiecare avand senzatia ca sensul lui este cel universal acceptat devine referinta fata de toti. Aceasta este o greseala. Si nu putem sa obligam pe nimeni sa accepte sau sa isi insuseasca sensul dat de mine cuvintelor. Si acest motiv sta la baza discutiilor interminabile si fara sanse atata timp cat nu se admite ca folositi aceleasi cuvinte toti dar le incarcati cu sensuri diferite fiecare avand sentimentul ca sensul sau este unic si cel corect si universal acceptat. Asta este observatia mea cel putin. |
Nu vreau sa-ti dau dezaprob pentru ca nu e vorba ca nu sint de acord. Insa, eu nu cred ca e doar la nivel de reprezentare. Desi, pot sa admit si nu numai ca admit, dar sper din tot sufletul ca e asa, ca fiecare poate simti la fel, dar sa explice diferit. Din spatele ecranului nu putem simti asta (desi io simt!
), ar trebui sa fim fata in fata, sa ne simtim unii pe altii, sa vedem exact ce transmitem si ce primim ca sa ne dam seama ca putem vorbi despre acelasi lucru sau despre lucruri diferite.
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui andacos eu chiar am simtzit ca persoanele respective rezoneaza cu durerea mea,ca suntem pe aceasi lungime de unda,ca stiu foarte bine ce si cum ma simt. Dana |
Ce descrii tu e empatie pura si disponibilitate catre tine.
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Indiferent cum ii spui (mila, compasiune, etc) daca motivatia ta e sa-ti mentii echilibrul interior, sa iesi Ok in bilantul propriu intern, sa fii bun la urma urmei si defapt celalalt - obiectul milei tale - e irelevant, nu e important cine e el defapt, exista doar ca problema pe care o are, e o oportunitate pentru tine de a te arata milos, atunci mila ta jigneste. Sigur, e nevoie de ceva introspectie serioasa sa ajungi la motivatiile reale. Dar celalat le va simti instant. Pe de alta parte, daca problema celui aflat in dificultate nu-ti strica echilibrul interior, daca esti disponibil emotional pentru persoana respectiva, atunci ceea ce simti e despre celalalt cu adevarat. Si el va simti asta. Va simti ca esti in mod autentic interesat de el si disponibil. |
Rox a explicat foarte bine aici.
De fapt aceasta autenticitate e cheia.Eu vreau sa stiu legat de intrebarea mea de mai sus... e cineva care a fost receptorul milei cuiva care a ajuns la acest sentiment pentru a da bine la bilantul cu el si s-a simtit extraordinar si confortabil?