prelungirea concediului de crestere pana la 3 ani

buna,pentru cei care stiu sa imi dea un raspuns sigur ...vreau si eu sa stiu in ce conditii se poate face prelungirea pana la 3 ani a copilului,stiu ca s-a schimbat cate ceva,adica nu-ti mai poti face daca copilul are astm sau suflu ..si cate internari trebuie?


Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).
http://s878.photobucket.com/albums/ab348/oanap85/

marius spune:

CIC 3 ani sau mai mult se acorda pentru copii bolnavi sau cu dizabilitati si afectiunile sunt prevazute de lege.

oanap85 spune:

marius ,dar unde gasesc mai multe informatii despre asta.. o lege ceva ..,mersi
ps:julis SM stiu ca te-a deranjat comentariile mele la unul din subiecte,dar dezaprob pentru o intrebare ?adica nici macar nu stii de ce intreb,habar nu ai din ce motiv ..nu crezi ca ar trebui sa treci peste antipatie.. , asa macar uneori?

Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).
http://s878.photobucket.com/albums/ab348/oanap85/

marius spune:

Baza legala este ordinul 725/2002

Ordin nr. 725 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora


Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, in raport cu varsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic si psihic. In aceasta situatie autonomia persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe in activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple in participarea sociala a copilului. Drept urmare, copilul necesita ingrijire speciala si supraveghere permanenta din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfasura activitatea potrivit rolului social corespunzator dezvoltarii si varstei se datoreaza unor limitari functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afectiuni severe, in stadii inaintate, cu complicatii ale unor aparate si sisteme. In aceasta situatie participarea sociala a copilului este substantial restrictionata.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzand unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari in activitate, in raport cu asteptarile corespunzatoare varstei. In aceasta situatie ele se reflecta in restrictii relativ semnificative ale participarii sociale a copilului.
Gradul usor de handicap se poate acorda pentru cazurile in care impactul afectarii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activitatii, si nu necesita masuri de protectie speciala, participarea sociala fiind in limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate si inregistrate statistic.

ANEXA Nr. 2

CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE)
structurale si functionale ale organismului, care pot determina
starea de handicap (dizabilitate)


I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos si functiilor mentale globale
Afectiuni neurologice:
- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);
- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);
- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburari motorii si senzoriale in evolutie sau cu recaderi frecvente);
- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);
- leziuni traumatice ale sistemului nervos central si/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici in stadiu sechelar, producand tulburari de tonus si motricitate, afectand deplasarea si gestualitatea, tulburari de tip epileptic sau alte tulburari de focar;
- sechele dupa un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinte invalidante;
- sechele postencefalitice, meningitice si mielitice (de exemplu: poliomielita anterioara cu tulburari de gestualitate cronice severe, tulburari piramidale);
- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;
- paralizii cerebrale congenitale si dobandite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.).
a) Deficiente functionale medii: se apreciaza in functie de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) si facultativa (4, 6):
1. deficiente posturale, de statica si coordonare unilaterala, in care forta, precizia, viteza miscarilor de statica si mers sunt in permanenta scazute;
2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala usoara ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza;
3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente usoare ale altor functii neurologice;
4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;
5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice si de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 pana la 3 pe luna, cu/fara tulburari psihice intercritice sub tratament antiepileptic;
6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.
Copiii cu aceste deficiente se pot incadra in gradul mediu de handicap, dar corelat si cu evaluarea psihosociala.
b) Deficiente functionale accentuate:
7. deficiente in statica si mers care fac ca bolnavul sa se poata deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;
8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuarii eficiente a gestualitatii;
9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie si/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentatiei, vorbirii sau respiratiei in context neurologic;
10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care impiedica incadrarea intr-un mediu social;
11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relatiilor interumane;
12. tulburari trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/si osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice si alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel putin una pe saptamana sub tratament, cu/fara tulburari psihice intercritice.
Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala.
c) Deficiente functionale grave:
14. deficienta locomotorie de statica si mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane;
15. deficiente de manipulatie bilaterala totala;
16. deficiente de limbaj cu/fara tulburari expresive, care fac imposibila stabilirea relatiilor cu mediul inconjurator, in context neurologic, obiectivate clinic si paraclinic;
17. deficiente de deglutitie si respiratie care necesita asistenta din partea altei persoane.
Copiii care prezinta asemenea deficiente au nevoie, de regula, de ingrijire si/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda incadrarea in gradul grav de handicap.
Tulburari psihice:
a) intarzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin incadrarea in criteriile clasificarilor internationale (ICD 10):
1. intarziere mintala usoara cu QI - 50-65 daca este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihica (de limbaj si comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilata gradului mediu de handicap;
2. intarziere mintala cu QI - 35-49 fara alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;
3. intarziere mintala severa si profunda (QI sub 35) - poate fi asimilata cu gradul grav de handicap;
b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, in raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii si activitatii, pot fi incadrate in diferite grade de handicap;
c) starile dementiale de diferite etiologii, in raport cu severitatea afectarii, pot fi incadrate in diferite grade de handicap;
d) psihozele cu evolutie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt incadrabile in gradul grav de handicap.

II. Afectari ale structurilor si functiilor senzoriale
a) Afectari ale structurii ochiului si ale functiilor vizuale si functiilor anexelor ochiului
Afectiuni oculare
I. Conform orientarilor E.M.R.C.M. in vigoare, prin notiunea de nevazator se intelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierduta si dreptul la insotitor permanent.
In cadrul acestei categorii se disting:
A. cecitate absoluta, in care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse intre urmatoarele limite:
1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);
2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);
3. VAO = zero = f.p.l. (fara perceptie luminoasa);
4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;
B. cecitate relativa (practica sau sociala) in care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse intre limitele urmatoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) si la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).
II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse intre 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se incadreaza in grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) si nu sunt incadrabili in gradul grav de handicap.
III. Aceste categorii se pot incadra in gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale intre 0,04-0,1 la AO.
IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua in discutie valorile:
a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;
b) vedere la un ochi = 1;
vedere la celalalt ochi 1/2 - zero f.p.
b) Afectari ale structurii si functiilor auzului
Afectiuni ORL:
- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slaba sau nula (poate fi asimilata gradului mediu de handicap);
- tulburari de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculata pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburari psihice si de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).

III. Afectari ale structurii laringelui si functiilor sale:
- laringectomizare partiala, cu tulburari de fonatie si deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezinta o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);
- laringectomizare totala sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia in functie de recomandarea medicului de specialitate).
La aceasta categorie de afectare se iau in considerare si malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).

IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular si ale functiilor sale
Afectiuni cardiovasculare:
- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);
- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);
- HTA stadiul II, III cu complicatii;
- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;
- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune in mica circulatie;
- tulburarile de ritm si conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II si III si blocurile bi- si trifasciculare);
- polimalformatii cardiovasculare sau/si ale altor organe;
- afectiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta functionala a segmentelor subiacente, tulburari trofice marcate la doua sau mai multe membre;
- purtatori de pacemaker si protezati valvulari;
- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua in considerare:
- natura afectiunii si stadiul ei evolutiv;
- raspunsurile la demersurile terapeutice;
- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe si sisteme;
- asocieri patologice;
- existenta insuficientei cardiace exprimate in grade NYHA.
Pot fi incadrati in categoria de persoane cu handicap prin afectiuni cardiovasculare exprimate in grade NYHA dupa cum urmeaza:
a) gradul II (bolnavi care nu prezinta tulburari functionale la eforturi mici, dar prezinta astfel de tulburari la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacitatii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap;
b) gradul III (bolnavi fara simptome in repaus, dar cu tulburari functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare si o limitare a capacitatii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;
c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar in repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua in considerare, dupa caz, si valorile gazometriei sanguine, si anume:
- hipoxemie usoara PaO2 60-70 mmHg;
- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;
- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.
Pentru grupele de varsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua in considerare gradul de deficienta functionala.
In cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciaza in functie de amploarea interventiei si de rezultatul postoperator. Gradul grav se acorda pe o perioada de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face in functie de evolutie si de recomandarile medicale.
b) Afectari ale structurii aparatului respirator si ale functiilor sale
Afectiuni respiratorii:
a) afectiuni pulmonare cronice evolutive:
- tuberculoza bronhopulmonara si pleurala activa sau activ regresiva;
- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative si tulburari de nutritie, pleurezie purulenta).
In aceste cazuri se apreciaza o deficienta functionala respiratorie ce afecteaza semnificativ activitatea si participarea, care poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap.
Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciaza ca fiind o deficienta functionala respiratorie grava, care poate fi asimilata cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane;
b) afectiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburari functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):
- forma clinica moderata (o criza de astm/saptamana sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciaza ca este o deficienta functionala medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) si poate fi asimilata cu incadrarea in gradul mediu de handicap;
- forma clinica severa (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator si/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata si/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta si/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciaza ca deficienta functionala accentuata si poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap;
- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severa ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciaza ca au deficienta functionala grava si pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane;
c) sechelele dupa tuberculoza pulmonara sau dupa interventii chirurgicale ori traumatism toracic; la acesti bolnavi handicapul, deci deficienta functionala respiratorie, se apreciaza in functie de aspectul functional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina;
d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburari functionale si/sau insuficienta respiratorie cronica si efectele lor asupra activitatii si participarii pot conduce la un handicap ce este apreciat in baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.
c) Afectari ale structurii sistemului imunitar si ale functiilor sale:
- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.
Pentru aprecierea severitatii afectarii HIV-SIDA se vor avea in vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, dupa cum urmeaza:
- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N2, A1, A2, B1;
- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N3, A3, B2, B3, C1, C2, C3;
- anemii hemolitice cronice necompensate;
- afectiuni hematologice:
• anemii cronice (de exemplu: talasemie majora, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);
• afectiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I si II, boala Hodgkin, mielom multiplu);
• macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a starii generale, hepatosplenomegalie si tumori micro- sau macronodulare in amigdale, plamani, tub digestiv.
Pentru asimilare si evaluare se vor avea in vedere:
- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;
- alterarea progresiva a starii generale;
- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;
- prezenta si frecventa fenomenelor hemoragipare;
- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);
- prezenta sindromului de imunodeficienta;
- hemofilia cu manifestari hemoragice frecvente, tulburari articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;
- anemiile persistente, sub 8 gr%.
Prezinta deficienta functionala medie:
- leucemia acuta in remisiune completa mentinuta cel putin un an de la incheierea tratamentului;
- leucemia cronica cu numarul de leucocite sub 50.000/mm3, cu adenomegalie sau/si splenomegalie;
- trombocitemiile persistente peste 500.000/mm3, fara complicatii tromboembolice sau hemoragice;
- anemiile intre 7-8 gr%, rezistente la tratament;
- hemofilia cu manifestari hemoragice fara gravitate si fara modificari de dinamica articulara;
- boala Hodgkin in stadiile I si II.
Deficienta functionala accentuata se manifesta in:
- leucemia acuta;
- leucemiile cronice cu leucocitoza marcata peste 100.000/mm3, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/si trombopenie), adenomegalii si splenomegalii tumorale si infectii cronice;
- leucemiile cronice trecute in stadiul de metamorfozare blastica;
- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare in leucemie acuta;
- trombocitemiile hemoragice insotite de complicatii tromboembolice;
- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sange, precum si cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare in leucemii acute;
- boala Hodgkin in stadiile III si IV;
- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severa, sindrom hemoragic, insuficienta renala;
- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente si severe, cu anemie hipocroma medie sau severa.
Deficienta functionala grava apare in:
- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;
- anemiile severe rebele la tratament;
- boala Hodgkin in stadiul IV, cu complicatii severe.

V. Afectari ale structurii si functiilor sistemelor digestiv, metabolic si endocrin
a) Afectari ale structurii sistemului digestiv si ale functiilor sale
Afectiuni digestive:
- afectiuni de diverse tipuri, cu tulburari importante de nutritie (deficit ponderal peste 20% la adolescenti si 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);
- insuficienta hepatica cronica medie si severa (probata prin teste de laborator);
- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);
- ciroza hepatica;
- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.
Pentru asimilare se vor avea in vedere: afectarea starii de nutritie si a functiilor vitale, precum si testele de laborator.
Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severa se poate aprecia gradul accentuat de handicap.
Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap.
b) Afectari ale structurii glandelor endocrine si ale functiilor specifice
Afectiuni endocrine:
- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburari grave de nutritie, insuficienta corticosuprarenala si tulburari psihice;
- diabet insipid rezistent la tratament;
- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) si tulburari de nutritie;
- hiperparatiroidismul si hipoparatiroidismul documentate;
- mixedemul;
- hiperaldosteronismul primar de evolutie, cu sechele cardiovasculare si renale relativ echilibrate sub tratament.
Pentru asimilare pe grade se vor avea in vedere: stadiul afectiunii si eventuale complicatii, raspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.
Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap.
Pentru mixedem cu raspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.
Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.
c) Afectari ale structurii si functiilor sistemului metabolic
Tulburari cronice de metabolism si nutritie:
a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburari polinevritice si tulburari psihice severe si semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap);
b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap;
c) diabet zaharat juvenil cu formele urmatoare:
- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciaza ca deficienta functionala de nutritie medie si poate fi incadrat in gradul mediu de handicap;
- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca si formele insulinorezistente; se apreciaza ca prezinta o deficienta functionala si de nutritie accentuata si poate fi incadrat in gradul accentuat de handicap;
- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetata si complicat cu polineuropatie, retinopatie si metropatie; se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutritie accentuata si poate fi asimilata cu incadrarea in gradul accentuat de handicap;
- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate si polineuropatii grave, se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutritie grava si pot fi asimilate cu incadrarea in gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de varsta 0-7 ani care prezinta probleme deosebite de alimentatie si administrare a tratamentului se pot incadra in gradul de handicap grav in baza recomandarii medicale;
d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate incadra in gradul accentuat de handicap;
e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari in spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutritie accentuata care poate fi asimilata cu incadrarea in gradul accentuat de handicap;
f) starile de casexie grava si deperditie proteica de diverse etiologii se apreciaza ca determina o deficienta de nutritie grava cand depasesc un deficit ponderal de 25% si pot fi asimilate cu incadrarea in gradul grav de handicap, necesitand ingrijiri din partea altei persoane.

VI. Afectari ale structurii functiilor aparatului urinar
Afectiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza:
- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi in potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);
- hidronefroza de gradul III;
- hipertensiune reno-vasculara severa sau maligna;
- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala daca rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent daca complicatia este uni sau bilaterala;
- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;
- rinichi unic chirurgical, cu afectarea functiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).
Pentru incadrarea in grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii si posibilitatile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.
Pentru tumora Wilms in stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severa sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel si pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea functiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.

VII. a) Afectari ale structurii si functiilor aparatului locomotor si corespunzatoare miscarii
Afectiuni osteoarticulare:
- boli constitutionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia si osteopetroza);
- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totala sau partiala (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie inca doua luni dupa operatie;
- redori si anchiloze; redori stranse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale in pozitii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, in pozitii nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor si umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, in pozitie functionala; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii;
- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente in redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu exceptia celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, in raport si cu gestualitatea si deservirea necesara; dezarticularea membrului toracal);
- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat si brat neoperabile);
- proteza totala de sold cu tulburari de statica si mers;
- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase in evolutie);
- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural);
- leziuni de corpuri vertebrale cu modificari ale articulatiilor intervertebrale, cu modificari de statica si mobilitate a coloanei (ortostatism si deplasari dificile); cifoscolioze si scolioze deformante ce impiedica capacitatea respiratorie normala (de exemplu: maladia Scheuerman);
- deformari rahitice grave cu tulburari de postura, locomotie sau respiratie;
- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii in aparat gipsat).
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua in considerare, in plus fata de evaluarea psihosociala:
a) implicatiile asupra realizarii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - in cazul afectarii coloanei vertebrale si membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilitatii realizarii gesturilor fine si precise - in afectiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare si protezare;
e) asocieri cu afectiuni musculare, neurologice, somatice;
f) asocieri cu tulburari circulatorii loco-regionale;
g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.
Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:
• deficienta functionala medie - reducerea posibilitatii de realizare si mentinere a ortostatismului, mersului, prin pozitii vicioase ale trunchiului si membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;
• deficienta functionala accentuata - reducerea marcata sau pierderea posibilitatilor de realizare si mentinere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilitati la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide;
• deficienta functionala grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilitatilor de mers si ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evolutie ireversibila spre exitus;
• colagenoze:
- boala lupica (LED);
- sclerodermia cu tulburari cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);
- periarterita nodoasa cu tulburari oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestari digestive pulmonare, simptome renale, HTA;
- dermatomiozita (polimiozita in evolutie, cu atrofii musculare sau cu modificari ale staticii coloanei si slabirea fortei musculare a membrelor toracale, cand deplasarea devine dificila);
- poliartrita reumatoida in evolutie sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului si degetelor, determinand limitarea gestualitatii.
In cazul acestui capitol se vor avea in vedere implicatiile asupra functiilor vitale si posibilitatile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii.
b) Afectari ale structurii si functiilor muschilor
Afectiuni musculare:
- anomalii si malformatii congenitale, daca impiedica statica si locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori si retractii musculare);
- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii in centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher);
- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburari de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie;
- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).
Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza:
a) implicatiile lor asupra realizarii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: in cazul afectarii coloanei vertebrale si membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilitatii realizarii gesturilor fine si precise in afectiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare si protezare;
e) asocieri cu afectiuni neurologice osteoarticulare sau somatice;
f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale;
g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene;
h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie si respiratie.

VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor si functiilor tegumentului
Afectiuni dermatologice:
- afectiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteaza semnificativ postura si gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante si invalidante).
Pentru aceste afectiuni, avandu-se in vedere si cele enuntate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.

IX. Afectari legate de boala canceroasa
Boala canceroasa:
• afectiunea intr-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporara cu gradul accentuat de handicap;
• stadiul avansat/inoperabil, cu tulburari functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; in cursul tratamentului intensiv, conform recomandarilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioada de 12 luni, apoi in functie de evolutie;
• postterapeutic, la 2 ani de la intreruperea tratamentului, se poate face incadrarea in gradul mediu de handicap, daca nu sunt semne de recidiva locala sau regionala ori tulburari functionale postterapeutice.

X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante
Boli genetice invalidante:
- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - in raport cu afectarea capacitatii intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii si a restrictiilor de participare; pot fi incadrate in grade diferite de handicap.

XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organe
Starile posttransplant
Se apreciaza handicap grav in primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileste in functie de evolutie si de recomandarile medicale.