Ce asteptari aveti de la scoala?
Raspunsuri - Pagina 3
miriama spune:
te cred, Cricor, ca esti atat de dezmagita fiindca in scoala romanesca nu se pune nici un pret pe capacitatile copiilor, pe indemanarea lor, pe skills-uile lor (sa iertati termenul englez dar n-am gasit corespondentul exact in romana), nu are nici o importanta ca un copil e curios sa afle de ce se intampla una sau alta, ba din contra este pus cu brutalitate la locul lui, eventual cu mainile la spate si se creeaza spiritul de turma: toti pt unul si unul pt toti... De multe ori, daca un elev indrazneste sa corecteze sau sa nu fie de acord cu profesorul la vreo abordare sau solutie, acesta din urma se simte ofensat si-l are mereu in vedere pe elev...
Mare pacat ca valoarea umana nu are nici o valoare si nu este scoasa la lumina, de fapt nu are cine sa faca asta, cu profesori gen Bereanda scoala e doar scoala de corectie. Cei cativa care ar indrazni sa schimbe ceva in optica sunt luati de val de catre profesorii care "vand" note si dispar pe rand si rapid... Pacat, ca totusi inteligenta se afla in Europa si foarte mult in Romania; n-are insa cine s-o descopere si s-o eficientizeze...
sirimie spune:
Eu sunt contra generalizarilor de orice fel. Sunt o gramada de exemple de copii care performeaza si reusesc. Doar ca e un efort comun, nu numai la scoala. Nu e adevarat ca toti profesorii sunt rai sau ca se cumpara note. Si la ce le foloseste daca cumpara note, ca la bacalaureat sunt camere de luat vederi?
Am citit un articol recent ca scoala romaneasca scoate tampiti. Alta generalizare. Dar eu nu pot sa las copiii mei sa iasa tampiti, treaba ei scoala. Asa ca in clasa a II-a stau pe capul baiatului meu sa invete de la mine ce nu au invatat la scoala. Pana la urma sistemul nu e ideal, si nici un sistem de invatamant nu e ideal, si trebuie sa ne adaptam la el pentru ca e important pentru copii.
De acord ca sunt o mare aiureala comentariile care trebuiau memorate, cu citate din critici literari, erau o moda si pe vremea mea. Dar mie imi placea si sa citesc, citeam cartile alea la care invatam pe urma comentariile, nu era ca si cum nu stiam despre ce e vorba. Acuma as face altfel dar asa am gasit eu solutia atunci. NU mai tin minte comentariile in schimb imi amintesc din carti.
Natasa spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui sirimie Am citit un articol recent ca scoala romaneasca scoate tampiti. Alta generalizare. Dar eu nu pot sa las copiii mei sa iasa tampiti, treaba ei scoala. Asa ca in clasa a II-a stau pe capul baiatului meu sa invete de la mine ce nu au invatat la scoala. Pana la urma sistemul nu e ideal, si nici un sistem de invatamant nu e ideal, si trebuie sa ne adaptam la el pentru ca e important pentru copii. |
Ai sintetizat perfect situatia invatamantului nostru minunat. Daca ai posibilitatea intelectuala sau financiara sa te ocupi de copil, este bine. Daca nu, copiii fara posibilitati materiale, fara parinti capabili sa inteleaga cat si unde trebuie sa completeze scoala sau cu parinti care lucreaza zi-lumina pentru o farfurie de mancare sunt condamnati sa fie tampitii din articolul pomenit de tine. Si asta inseamna ca sistemul e prost, nu ca e bun pentru ca eu sau tu mai facem inca o data acasa ce ar trebui facut o data si bine la scoala.
geniest spune:
Cand petreci 12 ore zilnic la serviciu + drumul pana la / de la poti avea oricate posibilitati intelectuale/financiare ca nu-ti mai arde de lucru suplimentar. Control teme si cam atat. Asta in conditiile in care copilul este suficient de constiincios si isi face singur temele peste zi. Daca pomenesc de lucrat suplimentar, incepe sa planga si-mi arata cate teme a avut de facut. Ma apuca si pe mine plansul. Fiindca sunt pusa in situatia de a o aprecia pe doamna invatatoare pentru altruismul de care da dovada si de a o dezaproba, in acelasi timp, pentru faptul ca nu se gandeste ce inseamna pentru un copil sa nu aiba timp de joaca, de facut sport sau orice alta activitate. Si asta pentru ca intotdeuna intr-o clasa va exista 1 -2 -3 copii care vor face fata unui astfel de regim, carora temele li se vor parea insuficiente si vor lucra suplimentar toata gazeta matematica. Iar doamna invatatoare se va raporta la acei copii care-i satisfac exigentele. Este o asteptare a mea care s-a dovedit utopica. Ca invatatorul sa acorde atentie tuturor in functie de capacitatile lor, de abilitatile lor, de inclinatiile lor...
anya spune:
La mine, la baiatul de clasa a4-a invatatoarea da teme pretu media clasei si ii ajuta pe cei slabi. Pentru cei care ar putea mai mult...exista doar parintii. Ori pentru ca marea majoritate a parintilor sunt ca in cazul anterior - vin tarziu acasa- iar copiii (cel putin ai mei) nu ar scrie un rand in plus fata de tema ...raman de nivel mediu. Anul trecut m-am agitat (bani, transport) cu niste cursuri suplimentare de mate. Anul asta am zis ca o sa platesc o alta invatatoare sa-l mai verifice si sa-i dea de lucrat acolo unde e cazul. Daca ii spun eu sau taica-sau sa faca ceva - incep proteste si nu face nimic. Doua zile ne-am luptat cu el sa modifice o scrisoare la engleza. Era corecta, dar inexpresiva, sablon. Nu vroia sa priceapa ca el poate mai mult, ca asta e o lucrare de 8 si ar putea sa faca de 10. O tinea una si buna: e corecta? Are minim 75 de cuvinte (asa era cerinta)? Da! Atunci gata!
Pe mine suficienta asta ma omoara. Nu sunt incurajati nicaieri sa iasa din tipare (in sensul bun). Sa ceara mai mult de la ei.
sirimie spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui geniest Cand petreci 12 ore zilnic la serviciu + drumul pana la / de la poti avea oricate posibilitati intelectuale/financiare ca nu-ti mai arde de lucru suplimentar. Control teme si cam atat. Asta in conditiile in care copilul este suficient de constiincios si isi face singur temele peste zi. Daca pomenesc de lucrat suplimentar, incepe sa planga si-mi arata cate teme a avut de facut. Ma apuca si pe mine plansul. Fiindca sunt pusa in situatia de a o aprecia pe doamna invatatoare pentru altruismul de care da dovada si de a o dezaproba, in acelasi timp, pentru faptul ca nu se gandeste ce inseamna pentru un copil sa nu aiba timp de joaca, de facut sport sau orice alta activitate. Si asta pentru ca intotdeuna intr-o clasa va exista 1 -2 -3 copii care vor face fata unui astfel de regim, carora temele li se vor parea insuficiente si vor lucra suplimentar toata gazeta matematica. Iar doamna invatatoare se va raporta la acei copii care-i satisfac exigentele. Este o asteptare a mea care s-a dovedit utopica. Ca invatatorul sa acorde atentie tuturor in functie de capacitatile lor, de abilitatile lor, de inclinatiile lor... |
Ce legatura este intre copilul tau si notele celorlalti copii? Adica daca face bine la matematica nu ia nota maxima? Nivelul la scoala nu este de concursuri grele.
Eu cred ca ai timp in WE sa cititi sau sa lucrati ce nu aveti timp in timpul saptamanii. Nu e simplu dar e important.
sirimie spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui anya La mine, la baiatul de clasa a4-a invatatoarea da teme pretu media clasei si ii ajuta pe cei slabi. Pentru cei care ar putea mai mult...exista doar parintii. Ori pentru ca marea majoritate a parintilor sunt ca in cazul anterior - vin tarziu acasa- iar copiii (cel putin ai mei) nu ar scrie un rand in plus fata de tema ...raman de nivel mediu. Anul trecut m-am agitat (bani, transport) cu niste cursuri suplimentare de mate. Anul asta am zis ca o sa platesc o alta invatatoare sa-l mai verifice si sa-i dea de lucrat acolo unde e cazul. Daca ii spun eu sau taica-sau sa faca ceva - incep proteste si nu face nimic. Doua zile ne-am luptat cu el sa modifice o scrisoare la engleza. Era corecta, dar inexpresiva, sablon. Nu vroia sa priceapa ca el poate mai mult, ca asta e o lucrare de 8 si ar putea sa faca de 10. O tinea una si buna: e corecta? Are minim 75 de cuvinte (asa era cerinta)? Da! Atunci gata! Pe mine suficienta asta ma omoara. Nu sunt incurajati nicaieri sa iasa din tipare (in sensul bun). Sa ceara mai mult de la ei. Anya |
Am facut un search pe google dupa "motivare copil scoala" si sunt o gramada de articole.
Si la noi e greu, nu am gasit solutia universala. Incepem cu opozitie, seara cand vin eu, ca el vrea sa se joace. Dar pana la urma se urneste, verific temele, daca face un exercitiu de matematica si il laud ii place. In plus a observat ca ii e mai usor la scoala daca face acasa, are mai multa siguranta si incredere si ii place si mai mult. Dar nu e simplu. Tot seara ii citim povesti, si eu si taica-so. El nu are chef sa citeasca, citim noi acum si ii place, el citeste numai daca are vreo tema. Dar daca ii plac povestile e foarte bine. Spre sfarsitul saptamanii e obosit si nu facem nimic, mai facem in WE.
sirimie spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Natasa
Ai sintetizat perfect situatia invatamantului nostru minunat. Daca ai posibilitatea intelectuala sau financiara sa te ocupi de copil, este bine. Daca nu, copiii fara posibilitati materiale, fara parinti capabili sa inteleaga cat si unde trebuie sa completeze scoala sau cu parinti care lucreaza zi-lumina pentru o farfurie de mancare sunt condamnati sa fie tampitii din articolul pomenit de tine. Si asta inseamna ca sistemul e prost, nu ca e bun pentru ca eu sau tu mai facem inca o data acasa ce ar trebui facut o data si bine la scoala. |
Da, sunt de acord cu tine. Nu cred ca am sustinut ca sistemul e bun ci ca trebuie sa ne adaptam la el. De fapt nicaieri in lume sistemul de invatamant nu e perfect. Procentul mic de promovabilitate la bac nu are nici o legatura cu numarul copiilor saraci. Cauza nu e saracia de cele mai multe ori. Eu cred ca parintii nu isi dau de la inceput seama ca e nevoie sa se implice in scoala, nu din dezinteres.
sirimie spune:
Mi-am adus aminte de o prezentare TED care imi place foarte mult, in care se susine ideea ca un copil are nevoie de o relatie 1-1 cu cineva care sa il invete lucruri. Daca ar exista asa ceva in Bucuresti m-as face voluntar, daca as avea bani as face eu.
http://sirimie.blogspot.ro/2011/10/dave-eggers-isi-pune-o-dorinta-cand.html
Pana atunci la noi parintii pot fi cei care au relatia 1-1 cu copiii lor. Cred ca e foarte importanta interventia parintilor in activitatea scolara, daca parintele arata ca ii pasa si e important copilul intelege asta.
anya spune:
Ideea e ca in scoala s-au schimbat multe. Daca e sa facem o paralela intre noi- ca parinti si noi ca elevi (acum niste ani 
) diferentele sunt clare. Eu nu tin minte ca ai mei sa fi mers pe la scoala cat trebuie noi sa mergem, nu tin minte sa fi stat langa mine la lectii cat trebuie noi sa stam acum (nu ma refer la pazit ci la verificat si repetatat), nu tin minte sa ma fi dus la activitati suplimentare care sa compenseze ce nu faceam in scoala. Si nu am fost un copil ingnorat si lasat de capul lui.
Cred ca directia pe care trebuia sa mearga copilul, responsabilitatea, motivarea era mai bine gestionata de scoala.