Despre integrarea in scoli si societate(2)

Madanic spune:

Uite ca aici daycare-ul la care merg copii mei are personal specializat, le face instructaj periodic si au mentiuni in curicullum ca pot servii si necesitatile speciale.
Nu e de ajuns sa arunci un copil intr-o clasa si profesorul incepe sa predea. Un profesor are cel putin in teorie timp "one on one" cu copilul. Un profesor trebuie sa stie la ce sa se astepte de la un copil cu SD sau ADHD, pentru ca in necunostinta de cauza o sa-l eticheteze "retardat" sau "pramatie" (cu scuzele de rigoare, nu se vrea o jignire la adresa copiilor) si n-ai rezolvat nimic.
Da un alt cadru didactic specializat pe "special needs" care sa-l asiste pe primul ar fii o investitie benefica.

BESTUTZA spune:

Unui copil,normal sau special, ii este mult mai usor cu cat timpul si resursele ii sunt alocate in masura cat mai mare.Aici cred ca toata lumea e de acord.

Un grup de copii care se incadreaza in aproximativ acelasi norme de conduita (cognitiva,comportamentala,emotionala)poate fi orientat catre anumite tipuri de activitati si atunci se constituie clasele de 18-20-35 de copii.

Sigur,e greu de crezut ca toti acei copii se afla la acelasi nivel,dar acolo unde parintele constientizeaza ca exista o problema va lupta pe toate fronturile sa o atenueze,sa o compenseze,sa stimuleze copilul in extra in asa fel incat el sa se integreze.

Si aci cred ca e cheia:parintele...Cu cat e mai motivat,cu cat investeste timp si bani, cu cat se zbate mai mult pentru compensarea problemelor copilului.

Copiii mei cei mari sunt in doua clase in care parintii din prima categorie ignora,dismuleaza, iar in cea de-al doilea grup lupta pe toate fronturile pentru integrare.

Cu cat probleme sunt mai mari, interventia nu mai e de 1 profesor la 20 de elevi,cu cat problema e mai serioasa cu atat numarul specialstilor trebuie sa creasca,de aceea se ajunge nu la 1 la 1, ci 4,5 specialisti la 1 copil.

Acolo unde exista rezultate se lucreaza cu 2,3,4 specialisti;copilul este solicitat atat cat poate.Trebuie sa intuiesti cat poate fizic,psihic,cat il poti trage peste ce poate azi ca maine sa poata si mai mult,sa fie 2,3 specialisti care colaboreaza,care alcatuiesc un program de stimulare si dezvoltare,sa stii cat il mentii,cat il consolidezi,cand schimbi,cu ce schimbi,ce recompensa,cum il stimulezi si cand il relaxezi...Sigur,daca intelegi ca doar asa progreseaza,daca realizezi ca timpul trece in defavoarea lui,multi,foarte multi "daca"...

E o munca grea,cu atat mai grea cu cat diagnosticul e mai grav...
Sa intuiesti cand intra in agitaie,cand e perioada de maxima receptivitate,care sunt conditiile in care e receptiv,cu ce intervii cand vezi ca nu mai poate...Si cum faci asta lucrand singur cu 5 copii cu aceleasi nevoi de atentie?

Invatatorul special sau cum exista la noi profesorul de sprijn ar trebui sa il ia din clasa sau sta cu el la clasa si lucreaza numai cu el elementele de dificultate pe care copilul le are.Si aici sunt multe de spus.

Problemele apar in momentul in care discrepanta creste...Si in invatamntul romanesc trecerea de la o clasa la alta presupune achizitii solide,deci lucrurile se complica.

Parintel trebuie sa vrea sa stie (exact ce zice Ana) la ce nivel e copilul, sa aiba niste evaluari solide,sa coreleze niste date, sa se faca el mai specialst decat specialistul.

"Lorenzo's oil" este un exemplu cutremurator pentru ce insemna problema propriului copil.Nespecialisti,doar parinti!

mianna spune:

pai chiar esti. doar ca din cand in cand viata iti da o palma care te readuce in randul muritorilor. nu-ti urez un alt topic in care sa treci foarte aproape de probleme ireversibile, ci doar sa nu uiti ca oricand se poate intampla. pentru ca nu esti chiar luceafar, chit ca asa te simti si te comporti.

nicavica spune:

Eu ,pot vorbi doar despre cazul nostru...la cresa am nimerit o directoare ,care-i un om deosebit..Cu mare drag l-a primit si mi-a spus cu mare mandrie ca au mai fost si alti copii cu SD,sau autism inaintea piticului meu..Mereu discutam despre integrarea lui ulterioara la gradi,si unde a auzit ea de educatoare care a mai avut de-a face cu copii speciali.In schimb ingrijitoarele si asistentele,il priveau ca pe un special:degeaba le explicam ca el cauta olita la baie (chiar daca nu vorbeste,se duce s-o caute ,s-o foloseasca)sa renunte la pampers,si acasa sta fara el ziua,i-l pun doar la somn...ele o tineau pe a lor:ca oricum stiu ele ca "ei"renunta la pampers mai tarziu ca ceilalti(a renuntat la 2 saptamani,de tot,dupa ce l-am retras de la cresa)..Gradinita a inceput-o iarna trecuta,la 3.6ani(l-am tinut acasa vreo 3 luni,sa-si revina cu organismul din atatea imbolnaviri)..In timpul cat a stat acasa,sotul s-a interesat de gradi,a gasit una aproape de casa(cu program scurt),unde i s-a spus ca nu-i nici o problema...Bun!Asteptam cu nerabdare data inceperii gradinitei,ii pregatim actele si avizul medical,ii i-au schimburi de interior,ajungem acolo,d-na cu care a vb sotul se recomandase ca directoarea(era o educatoare care-i tinea locul de fapt,cand a vazut ca i-am dus si copie de la C.H.,a facut mutre-mutre, ca ea numai are loc la ea in clasa,ca s-au ocupat...a sunat la alta educatoare ,din alt corp al gradinitei ca ea sigur are loc....nici macar nu s-a uitat la copil....Matei,al meu tragea de zor sa intre la clasa...Ok,l-am imbracat,l-am dus peste strada,in corpul celalalt..d-na educatoare(actuala),s-a schimbat la fata,a luat dosarul..ca ea n-a mai avut copii cu SD,ca mai are un copil cu autism in clasa...etc.Greseala mea a fost ca in acele acte i-am pus acte care nu erau cerute,adica evaluare de la psihologul de orientare scolara,de la NPI,si caracterizare facuta de directoarea cresei....Se spunea clar ca are intarziere in limbaj,ca-i sociabil,dependent de adulti(ca orice copil la varsta lui),si se recomanda colectivitate de masa..Eu am vrut doar s-o linistesc pe educatoare,sa-i arat ca nu-i nimic special la el,ca trebuie sa-l trateze la fel ca pe ceilalti..N-a inteles nimic din actele alea,si le-a intors pe toate partile,poate o gasi ceva ...In fine,mi-a spus sa vin a2a zi cu piciul si sa stau si eu cu el..bun,am fost de acord,prin prisma faptului ca-l vad si eu cum se acomodeaza la gradi,ca stiam ca nu plange,se comporta fix ca ceilalti(dupa 1 si 3 luni de stat la program de 9 ore la cresa)..Educatoarea ,dupa ce am stat vreo ora mi-a spus:duceti-va acasa ,ca nu cred ca vor fi probleme,vad ca-i cuminte si se joaca frumos!A2a zi era teatru la clasa...m-a sunat sa vin sa-l iau ca el nu vrea sa stea sa se uite la teatru...si incepuse cu diverse:dar,nu stiti ca este gradi speciala in oras?i-am explicat ca stiu,ca la psiholog ne-am dus sa ne dea recomandare pt special,dar ne-a oprit,pt ca e dezvoltat ok si -ar fi pacat sa se piarda intr-o gradi speciala...si tot asa,a inceput:ca a dat cu piciorul in panou.Eu,ce sa-i fac?ma intreba ea.Pai,ce faceti cu orice copil din grupa care nu se comporta adecvat,nu cred ca trebuie sa va spun cum sa va faceti meseria..Trebuie sa inteleaga ca la gradi sunt reguli si trebuie sa se comporte frumos,ca si ceilalti copii,nimic mai mult!...Si cu faze destea marunte,a ajuns pana la a-mi spune sa vin sa stau cu el la gradi,si ca nu-l primeste decat 2 ore de la 9-11...Pe ce baza a ajuns la concluzia asta,n-am aflat...Dar in ciondanelile noastre am aflat,ca acea educatoare care se dadea directoare,i l-a bagat fortat pe Matei in grupa ei..Practic coplilul meu ajunsese o razbunare a celeilalte...Matei ,intre timp incepuse sa devina agresiv,agata copii,trantea jucariile....M-am dus intr-o zi sa-l vad cum se comporata cu ceilalti,si sa-mi dau seama ce se intampla(ca educatoarea era in aer)..Asa am aflat ca toti copii ii spuneau ca-i rau,ca-i obraznic....si numai chestii de genul,mi se parea normal sa devina gresiv,daca numai asta auzea,reactiona si el in consecinta..Ei,de atunci a inceput efectiv razboiul cu educatoarea:i-am explicat ca eu nu am adus copil violent in gradinita,si ca nu-i violent degeaba,ca i se vorbeste urat,si ea nu gestioneaza situatia,si ca-i datoaria ei sa-l integreze,sa explice celorlati copii,ca el nu vorbeste,ca nu-i pregatit inca,dar o va face,ca-i la fel ca ei...si ca trebuie sa se poarte frumos cu el....ok,a venit 6 martie,zi in care m-a sunat educatoarea sa-mi spuna ca au lectie deschisa cu parintii si ca ar trebui sa-l tin acasa,sa nu-i stric serbareaohooo,pana aici..ce i-am spus atunci D-zeu cu mila,fara jigniri dar am pornit de la faptul ca Matei face parte din clasa ei si nu-i ok sa spuna ca -i strica serbarea sa stea acasa...Niciodata n-am jignit-o,insultat-o...L-am tinut acasa pe 8,pe 9 l-am dus la gradi si i-am spus ca-i discriminare ce face,ca ea are obligatii fata de copilul meu,nu invers,ca are aceleasi drepturi ca orice copil la educatie,din ziua in care se naste,ca nu-i de datoria ei sa-mi spuna sa stau cu copilul la gradi,si sa-l primeasca 1/2 din program,cand are acte de la specialisti care spun contrariul,ca nu-i ea specialista sa-mi decida soarata copilului....si daca nu-si revizuieste comportamentul ii fac plangere la Inspectorat,directoare(i-am laut nr de la ea),scriu la ONG-uri,si ziare si-i chem si toate televiziunile!Si daca o singura data mai aud ca (,)copii i-au vorbit urat lui Matei,si ea nu a mediat situatia,am scrisori(cu felul in care l-a discriminat,si cum l-au facut minge de ping-pong pt reglare de conturi intre ea si cealalta educatoare) gata sa fie trimise la ziare.Intre timp fusesem la NPI(la controlul de rutina la 2 luni) si i-am explicat situatia cu educatoarea,si mi-a dat o alta adeverinta ca nu necesita insotitor si poate sta la program normal....Degeaba i-am explicat educatoarei,ca eu nu-i sunt insotitor la clasa,ca sunt doar mama,si ca ce stie ea se numeste insotiror specializat cu calificare-si inspectoratul da asa ceva,dar ca M n-are nevoie de asa ceva:merge singur(de la 1.2ani),nu are pampers,mananca singur...intelege ce-i se cere(la grupa mica ce altceva ar trebui sa faca si eu nu stiu?)...Degeaba..Confunda mama copil special --cu insotitor specializat(ca multi altii)I-am explicat :eu nu-mi retrag copilul de aici-pt ca-i place colectivul-decat, daca imi da la mana ceva in care sa descrie de ce nu-l poate primi in clasa ei,si cu aia ma duc la Inspectorat..In fine, am descris scurt si frumos(prea frumos ),ce s-a intamplat..Ca in cearta noastra s-a bagat o alta educatoare care mi-a spus sa-mi iau copilul acasa,ca stia ea cum is "astia"si ar fi trebuit sa-l tin la cresa..Normal ca m-am ciondanit si cu ailalta,si i-am strigat ca-mi discrimineaza copilul,si sa se duca la clasa ca si-a lasat copii nesupravegheati in clasa....Ce mai,3 luni,nu eram om,credeam ca visez,si nu-mi imaginam ca niste educatoare se pot comporta asa.....eram cu nervii prastie...Deci,pana n-am tipat,tunat,amenintat...nu s-au reglat lucrurile...Intre timp ii cautam alta gradi,i-a gasit alta care se lauda ca au experienta in integrarea copiilor speciali,chiar aveau un baietel cu SD in grupa mare,si educatoarea care s-a aratat dispusa sa-l primeasca,parea ca stie cu ce se papa sd-ul..i-a spus sotului sa-l duc in vizita pe M la gradi respectiva...L-am dus ,s-a intampalt o faza urata cu alta educatoare ,care cand M s-a dus sa-i spuna pa-pa,primei,a inceput sa intrebe:dar are insotitor,nu?veniti cu el,nu?I-am explicat ca-i la o gradi fara insotitor,ca a fost in colectivitate de le 2 ani,ca are recomandari sa mearga fara insotitor..D-na respectiva mi-a spus:"lasati ,d-na, ca stim noi cum is astia,c-am mai avut!Astia nu-s oameni!Fara insotitor nu vine!"Fratioare...m-a lovit in moalele capului,si-mi venea ce-i mai rau in minte,i-am spus ca n-are dreptul sa-mi vorbeasca asa,si ca nu-mi cunoaste copilul,cum isi permite sa vorbeasca in halul ala,pt niste educatoare care se lauda ca integreaza copii speciali...si-am iesit plangand,cu toate ca M ,alerga sa intre in toate clasele,sa le vada..l-am luat pe sus ,si n-am mai calcat pe acolo..intre timp m-am interesat si am gasit logopedul care avea arondata gradinta la care era(si e si azi),cu greu l-a primit ca nu avea 4 ani,dar l-a primit tot constransa de mine...am cautat psihologul care trebuia sa se ocupe de gradi,dar nu avea arondat,si asa am ajuns la CJARE,unde l-au primit la terapie,pt ca gradinita n-avea psiholog...Aveam 2 sedintede logo si 1 de terapie pe saptamana..In zilele alea nu mergea la gradi..Asa ca educatoarea s-a mai calmat,si eu ..si a inceput sa-l observe,sa vada ca-i cel mai afectuos baietel din clasa,si se pupa non-stop cu fetitele,copii au inceput sa nu-i mai vorbeasca urat si sa-l protejeze(Matei n-a mai avut crize de agresivitate)...Matei a inceput sa participe putin la activitati...Practic a observat ca nu-i nimic diferit la el...A inceput sa-l ia in brate si sa-l intrebe ce vrea si M sa-i arate si sa spuna cateva cuvinte...Iar anul asta a mers program normal,s-a ocupat de el ok,ma suna cand i se pare ca ceva nu-i in regula cu el.Am schimbat psihologul si i-am spus educatoarei ,cand nu stie ceva,sau nu stie cum sa gestioneze ceva,ca o poate suna linistita pe psiholoaga,ceea ce a si facut...Matei e umbra ei ,o ajuta in toate ,sa pregateasca activitatile,are grija mereu sa-i spuna pa si sa-l pupe la plecare....S-au schimbat lucrurile asa tare,ca nu-mi vine sa cred,ca-i aceiasi educatoare...La serbare i-a dat o strofa pe care am citit-o eu,ca si la alti copii,si le-a spus copiilor sa-si aplaude colegul,Matei era asa mandru ca-l aplauda...E extraordinara pt el,cu toate ca traiesc cu impresia ca nu-i destul de ferma cu el,si-i permite cam multe....Si ,ca tot s-a vorbit de stangaci,M e stangaci,ea deseneaza cu o mana ,el cu cealalta,si se inteleg perfect la desenE cea mai mandra persoana cand face ceva nou,spune,interactioneza cu copii cum trebie....
Eu am inteles asa:nu exista practic o legatura intre educatoare si psiholog,logoped si dr NPI...Legatura asta am facut-o eu,cu toate ca se stie traseul,cu toate ce exista acesti specialisti(e drept,mult prea putini 1 psiholog/logoped la nu stiu cate gradinite si scoli e extrem de putin)...Si da,colaborarea dintre acesti specialisti ,educatoare si parinte e :vitala pt a ajuta copilul!A inceput extrem ,extrem de prost,dar am ajuns la stadiul unor relatii normale,daca nu mai stranseSi inteleg pe deplin frica cadrelor didactice,pt copii cu eticheta,si ca nu-s pregatiti,ca nu fac cursuri pe asa ceva,ca nu au suficient suport de la psihologi(tot din lipsa de personal),dar eu ca parinte nu pot sa-i neg dreptul la integrare in colectivitate de masa,pt ca aceste cadre didactice nu-s pregatite si ajutate de minister.Asta-i sistemul:de r..t!dar e facut cu oameni,care se pot schimba!Cu parintii nu am avut niciodata vreo problema,din contra toti il iubesc si-l intreaba ce fac(majoritatea il stiu din parcuri pe M,ca a crescut langa si cu copii lor).Matei e singurul copil care se mai duce si la alte clase sa se joace si acolo,sau ia jucarii de acolo si le duce inapoi...


P.S:nu vreau sa ma gandesc la scoala,ca albesc instantaneu
Ne-am dus la psihologul de orientare scolara,pt ca vroaim sa-l dau la gradi speciala(stiam ca se fac programe adaptate si sunt specialisti,logopezi,psihologi..),dar aceasta ne-a spus ca :nu,sa n-o facem ,ca-i mare pacat ca are mult potential ....Nu-s genul de parinte care neaga diagosticul,si tin cu tot dinadinsul sa fie la scoala de masa ,daca locul lui nu-i acolo..Si dr NPI,ne-a spus mereu sa nu-l dam in invatamat special,ca ar fi o pierdere pt el,nu un beneficiu...Daca cei 2 oameni,care-s pusi acolo sa ma indrume spun asta,as fi dusa cu pluta sa fac invers..Fara generalizare,dar dupa ce am auzit cum se lucreaza si cat se lucreaza cu copii in gradi speciale(m-am hotarat sa fac eu facultatea de psihopedagogie speciala,care nu-i in oras la noi) si sa-l ajut pe pitic...Greu a a fost sa-i gasesc terapeuti(gratuiti sau nu,dar buni)in afara gradinitei speciale unde i se ofera aceste terapii gratuite...Deocamdata e o situatie de echilibru,dar se poate schimba oricand,dupa cate experiente am avut anul trecut suflu si-n iaurt

Chuny spune:

Nicavica, ai scris un mesaj extraordinar de sensibil si plin de speranta. Practic tu îi faci loc copilului tau in sistem si ai dovedit ca daca exista putina bunavointa, un copil cu nevoi speciale poate fi integrat într-o scoala normala. Asta e realitatea, aia dureroasa, în care trebuie sa te bati pt fiecare bucatica de drept al copilului tau.

Si eu am convingerea ca parintii fac diferenta si pot aduce schimbarea. Mi se rupe inima pt copilasii care nu au parinti ca noi, copilasii cu handicap abandonati sau uitati prin institutii, dar care ar fi putut avea un alt destin daca aveau acces la educatie. Pe ei îi omoara sistemul. Pe ei cine îi apara? Pentru ei trebuie facuta schimbarea.

speed spune:

Nicavica, sper ca toti ce-ti citesc mesajul sa il si inteleaga, esti o mama extraordinara, ma doare sufletul ca atit tu cit si ana si bird ati fost marcate cu avertismente pe forumul acesta pe linga luptele nesfirsite din viata reala.

Am vrut sa scriu putin despre situatia din Irlanda a copiilor cu nevoi speciale dar mi-am dat seama ca stiu prea putin... Am sa spun doar atit ca in clasa fetitei mele invata si Cathy care are SD si care are SNA ( special needs assistant) si care ii aduce pe invatatori cu picioarele pe pamint din cind in cind fiindca Cathy ride si cinta incetisor cind ii ei lumea mai draga si destinde atmosfera clasei intregi. Cathy nu a periclitat niciodata vai mie performantele scolare ale colegilor ei, singura problema constanta a fost un baietel agresiv, fara nevoi speciale, dar de care parintii nu pot "scapa"( asa cum se incearca sa se scape de cei cu nevoi speciale).

capcaunul spune:

Doua amanunte ce se dovedesc esentiale, cel putin in relatie cu acest topic:

1. Numarul de elevi dintr-o clasa romaneasca de stat este aproximativ dublul numarului de elevi dintr-o clasa din Vest.
2. Procentul de ore de activitati practice individuale este mult mai mic la noi, spre zero, comparativ cu procentul alocat activitatilor individuale in clasele din Vest.

Problema integrarii copiilor speciali este strans legata de reformarea din temelii a invatamantului romanesc. Care se tot taraganeaza de 23 de ani ... Bugetul alocat invatamantului pentru reusita unei asemenea reforme fundamentale ar trebui sa fie cam dublul bugetului actual.

Invatamantul de stat functioneaza inca pe sistemul vechi de peste 50 de ani, sistem care la vremea respectiva excludea copiii speciali. Incercarile timide de importare din vest a unor metode alternative (step by step, waldorf) s-au limitat la cateva scoli sau clase, cu profesori platiti de fundatii sau chiar de parinti, si nu prea au avut succesul scontat, tot din motive bugetare si de personal.
Mult mai bine stau lucrurile in invatamantul privat (nu peste tot insa), dar din pacate putini dintre parintii copiilor cu probleme isi pot permite o scoala privata.

speed spune:

Capcaunul, in clasa fetei mele sunt 28 de elevi. Citi sunt intr-o clasa in Romania? Cel putin 56???

Aqai spune:

Mai vreau deocamdata doar sa aduc un punct de vedere relevant pt mine, cel putin. Copilul NU este orientat in mod natural orientat inspre a observa diferentele si cu atat mai mult intr-un domeniu care nu-l intereseaza.

La 7 ani nu se va uita la masina din care a coborat mickey sa intrebe: mami, de ce mickey are audi si noi dodge? o sa spuna mami, a venit mickey! yey sau yaicks sau n-o sa-l bage in seama.

Un copil neantrenat sa vada diferentele intre el si celalalt NU le vede ci se ADAPTEAZA la ele, in masura in care e nevoit. Altfel, isi vede de traba lui.

Am concluzionat eu dupa ce am vazut interactiunile din clasele copiiilor mei in diverse ipostaze ca cel mai bun lucru pe care un parinte poate sa-l faca in sprijinul copiiilor cu nevoi speciale este sa nu scoata in evidenta diferentele - a priori. Cu exceptia cazurilor in care exista probleme/ dereglari grave de comportament (si astea pot aparea la orice copil) grupul ce copii crescuti fara a fi invatati sa diferentieze, se autoregleaza.

aici sunt multi specialisti in psihologie si nevoi speciale (cu antrenament formal sau informal) care pot sa aiba alta parere, mai documentata si sa-mi spuna daca am dreptate sau nu. eu am observat doar niste comportamente.

columbiana spune:

Nicavica, felicitari! ai un copil invingator, cu o mama puternica! pas cu pas si treceti de toate . poate pina ajunge Matei la scoala se mai schimba ceva, vin alte generatii, treptat.

Capcaune, l-am intrebat pe fiu'meu, zice ca-s 32 de copii in clasa.

Nici aici nu se inghesuie scolile alternative, sunt doua scoli waldorf ce ofera clase pina la anul 2 de scoala secundara (echivalent claselor 1-8 din Romania)



http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759