Cand si cum le explicam copiilor ca sunt diferiti?

Dragi parinti, am un bebelus care s-a nascut fara un degetel la un piciorus. De asemenea, avem si o diferenta de lungime la picioruse pe care speram sa o putem remedia in timp sau macar sa nu o lasam sa creasca. As vrea sa stiu daca mai sunt astfel de cazuri si mai ales, cum si cand trebuie explicat copilului ca ceea ce are (sau mai bine zis - nu are) nu il face cu nimic diferit fata de ceilalti copii? Stiu ca uneori copiii pot fi rautaciosi si as vrea sa pot fi alaturi de copilul meu si sa il fac sa inteleaga ca nu e cu nimic mai prejos decat un copil cu toate degetelele.

sanziana27 spune:

Baietelul meu cel mare a trecut prin 2 interventii chirurgicale:ectopie testicolara si hernie inghinala. Le-a facut la 5 ani si 9 luni. Cam de la 4 ani i-am explicat ca va face o operatie pt a rezolva cele 2 probleme.Mi s-a parut foarte matura atitudinea lui:de incredere in medic si nu am insistat deloc pe faptul ca el e diferit de fratele lui.
Acum poarta ochelari, de un an si jumatate. Poate datorita faptului ca port si eu nu i se pare cu nimic deosebit.Cand a mers la gradinita prima data cu ochelari, fiind foarte mandru de el, a starnit admiratia colegilor si asa am depasit cu succes aparitia cu ochelari.

dana vio spune:

Si eu port ochelari si, de o luna si jumatate, poarta si Alex. Este si ea singurul copil la gradi cu ochelari si singurul copil cu ochelari din cercul ei de prieteni si rude. Dar n-am facut mare caz pe chestia asta. Trebuie sa porti ochelari ptr ca daca nu te dor ochisorii si cand iti trece ii luam jos. Ea nu este diferita, doar poarta ochelari.
El nu este diferit, are doar un degetel in minus. Mai ales ca este la piciorus, chiar nu este vizibil oricand, nu te impacienta.
(Stiu o familie cu o pereche de gemeni si unul dintre ei nu are vreo 2degete la o manuta).

Alexandra Maria
14.12.2007

paulinio spune:

CAt mai curand... trebuie sa te porti firesc cu copii cand e vorba de chestii delicate. La 3-4 ani poti avea discutii cu ei si copii sunt mult mai inteligenti decat credem noi.
Vei trata totul firesc si va fi bine.

Editez sa adaug: copii sesizeasa de foarte mici ca oamenii si copii nu sunt la fel: unu-i mai intalt, unu-i alb, unu=i negru... unul are probleme cu ochii, unul nu are un deget... etc; nu-i nimic anormal. suntem diferiti si fizic si mai ales psihic.

Radu-Mamii Andrei (4ni si o luna mare) + 16+

histamina spune:

daca diferenta dintre picioruse se poate remedia,si stiu multe cazuri rezolvate cu succes(luati legatura cu dr Padure de la Budimex),atunci nu e cazul sa ii spuneti nimic.

faptul ca porti ochelari nu este o diferenta de natura sa doara decat in mica masura.se trece peste ea,mai ales ca multi adulti poarta.

diferentele grave sunt cele care te fac altfel decat altii,alea dor de nu mai poti.

deci,daca se rezolva cu diferenta dintre picioruse,restul se trece cu vederea.e chiar riscant sa insisti cu diferenta.
copii o vor remonta sufleteste f greu.se creeaza handicapuri emotionale mari.

ajunge greutatea si lupta ca ceilalti sa nu il priveasca altfel.

vb din experienta personala.si a mea si cea cu strumful.

giulia81 spune:

Deutzamica, degetelul lipsa la piciorus nu este atat de vizibil incat sa il marcheze atat de profund - si eu ca celelalte fete iti spun sa va comportati normal, nu ii dat mai multa importanta decat are. daca se poate rezolva chirugical cu ata mai bine.
si baietelul meu s-a nascut cu cataracta, si trebuia sa poarte ocluzie la ochiul sanatos. avea in jur de 3 anisori cand m-a intrebat de ce el are acea ocluzie? si i-am explicat pe intelesul lui ca ochisorul stang s-a nascut bolnavior, ca a fost operat (nu isi amintea, avea 2 luni respectiv 8 luni la operatii) si ca trebuie sa il invatam sa vada. si a inteles. si cand era intrebat la gradi de ce are ocluzie spunea ca isi invata ochisorul sa vada
apoi a urmat perioada ochelarilor pe care i-a acceptat din prima fara probleme.
mai avea perioade cand se revolta ca de ce are ochisorul bolnav (se sesizeaza o mica diferenta de marime la ochisori) si ii spuneam ca Dzeu i-a oferit in plus ca si compensare pt ochisor frumusetea, inteligenta, bunatatea etc...si ca toti suntem diferiti...


"Un om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice."

mirela.d spune:

Nu cred ca trebuie explicat unui copil ca este diferit. Nici nu este. Ca daca stam sa analizam, toti suntem diferiti.
Baiatul meu cel mare are diabet si, prin urmare, niste restrictii dar nu i-am zis niciodata ca este diferit ci doar ca are diabet dar nu ca si cum ar fi o boala ci asa cum ii spun celuilat baiat al meu ca are ochi albastri. El a acceptat ca atare si nu i se pare nimic ciudat ca are diabet (mai ales ca il are de la o varsta prea mica pentru a mai realiza ca se poate si altfel).

Natasa spune:

Nu cred ca un parinte ar trebui sa-i spuna copilului sau ca e diferit! Mi se pare total gresit, ce-o sa-i spui, ca e diferit si voi il iubiti oricum, dar ca oameni rai se vor uita ciudat? Nici macar nu are vreo problema grava, tot ce trebuie e sa va purtati normal pentru ca nici nu aveti motive sa faceti alteva.

deutzamica spune:

Va multumesc pentru raspunsuri. Nu vreau sa il fac sa se simta diferit fata de alti copii, ci vreau sa fiu eu pregatita in cazul in care ma va intreba. Eu il consider un copil perfect normal, pentru ca asa si este. Ne luptam un pic acum cu diferenta de lungime si speram sa o pastram asa, daca nu putem sa o remediem. Ortopezii vor sa il opereze, kinetoterapeutii si medicina de recuperare nu ne incurajeaza in acest sens (multe operatii cu rezultate dezastruoase).
Fiind baietel nu e o problema asa mare, ca in cazul unei fetite care poarta sandalute, tocuri (la adolescenta ma refer).
Cred ca mai greu a fost sa accept eu faptul ca el e special. Inca mai am probleme in a accepta ca mi se intampla mie si in a intelege de ce. Stiu ca nu e nevoie sa inteleg, important e sa merg mai departe si sa fac tot ce e mai bine pentru el, dar mai am si eu slabiciunile mele.

histamina spune:

ce ti se intampla tie?
o lectie de iubire, o picatura de viata care are nevoie sa fie iubita mai mult ca ceilalti,o inimioara plapanda ce are nevoie de tine sa o faci puternica.
tu, doar tu esti singura in sufletul si mainile careia sta puterea de a-l face puternic,iubit si frumos pentru tot restul vietii.
sa nu imi spui ca nu simti iubirea care creste in fiecare zi?
are o deficienta fizica ce se poate remedia sau se poate opri.
cauta, lupta pana cand tu nu mai poti, pana simti ca ai epuizat tot.cauta din Europa pana in Asia orice solutie,remediu.vezi ce se potriveste. in lupta lui are nevoie de tine.ai dreptul sa faci oric ein numele iubirii pentru el,dar nu ai dreptul sa fii trista pentru ceea ce el are.
fa-o cu iubire si din iubire se va naste forta de a continua, puterea si frumusetea strumfului tau.
tu trebuie sa il vezi invingator,sa il simti asa si el va invinge.
stiu ,apare deznadejdea, mai cazi,dar nu uita ca in orice cadere sa fixezi punctul de care te agati ca sa te ridici.
picatura de viata are nevoie de sufletul tau intreg,nu ranit de durerea betesugului lui.
fii tu puternica si el va invinge!
el a venit cu o lectie de iubire,tu il tii de mana pe drumul lui,depinde doar de tine sa il faci sa mearga drept, victorios,cu bucurie.
cu orice te pot ajuta, spune-mi,te rog.

iti cer scuze pt cele cateva sfaturi.le-am scris din experienta cele mai profunde fericiri,fericire pe care strumful mi-a daruit-o:aceea ce m-a ales pe mine drept mama lui,desi nu am facut nimic sa merit aceasta imensa binecuvantare!

danaionela spune:

Copilul te va intreba, tu ii spui adevarul. In ziua de astazi copii nu mai sunt asa reticenti , cum eram noi cand eram mici. Ei privesc totul mult mai degajat, noi ca si parinti sunt mult prea stresati. Fetitele mele poarta ochelari, niciodata nimeni nu le-a spus nimic. AU in grupa o fetita care poarta aparat dentar, si nu am auzit ca cineva sa rada de ea. Tot una din etita nu are la un degetel la picior o unghiuta. La incput ma gandeam exact asa cum zici tu, ce os a zica ceilati. La gradi ii dadeam numai sosetele si pantofi vara, pana cand mi-am dat seama ca eu eram exagerata. Cea mica m-a intrebat de ce ea nu are o unghiuta si surioara ei are. I-am spus ca nu toti suntem la fel si ca nu suntem perfecti, avem unele mici defecte. Asta nu inseamna ca este un lucru impotant, pentru ca asa ne putem departaja unii de altii. Daca am fi la fel ca gemenii identici atunci ne-ar fi foarte greu sa ne recunoasteam. Din acest motiv fiecare dintre noi are ceva aparte, un lucru care il face deosebit de ceilalti, si la ea este ca nu are o unghiuta, dar in schimb are multe alte calitati. Concluiza ei " Mami am inteles... nu le putem avea pe toate, si asta este semnul meu si numai al meu."