depresie sau frica?

buna,sunt o viitoare mamica,am intrat in luna a-4-a de 3 zile si pot spune ca sunt o norocoasa...nu ma pot plange de nici un fel de probleme...in sensul ca : nu simt greturi,varsaturi nu am avut nici macar o data,pofte aproape deloc (nu-i fac noptile grele sotului :P ),somnolentele au trecut din prima luna,in concluzie simptomele de care imi era mai groaza la inceput nu exista...eu si copilul din punct de vedere clinic suntem perfect sanatosi...in schimb,am daca pot spune asa,alte probleme ce au la baza orice,mai putin schimbari fizice...eu locuiesc in strainatate cu sotul meu si asta inseamna ca totul e diferit de cum credeam eu ca va fii in perioada sarcinii...e primul nostru copil,sotul meu e de alta nationalitate,nu e roaman,locuiesc aici de 1 an si ceva si mereu am crezut ca prima sarcina va fii "ca-n povesti", in schimb vreau sa va spun ce inseamna ptr mine acum "starea" asta...sunt trista mai mereu,unicul moment de bucurie e cand merg la "intalnirile" lunare (eco) cu fiul meu,in rest mereu fac comparatie cum ar fii fost daca : eram acasa,cu prietenii,cu neamurile mele,iesirile ce le faceam alta data,preocuparile ce le aveam acasa,plimbarile de pe malul muresului,etc...nu imi amintesc decand nu am mai ras cu pofta,de cand nu am mai facut o plimbare lunga cum faceam doar acasa si multe alte amanunte cu care nu vreau sa va plictisesc...vreau sa precizez ca sotul meu este un inger,incearca din toate rasputerile sa imi schimbe starea asta si mereu se zbate sa faca totul ptr a-mi oferii posibilitatea sa ne intoarcem toti 3 in Romania cat mai repede ptr a ma vedea din nou fericita...toate astea + faptul ca nu pot muncii in perioada asta (nu te lasa nimeni sa muncesti gravida,aici) deci nu am nici un fel de activitate,ma fac sa simt la asa intensitate dorul de casa si tristete ca nu "imi ramane loc" sa ma bucur de sarcina asta cum ar trebui si cum doresc,indiferent cat incerc sa ma autosugestionez :(
nu stiu daca are vreo legatura dar un alt lucru ce m-i se intampla de cand sunt insarcinata e faptul ca apetitul meu sexual e undeva sub nivelul de zero,chiar daca medicul nu mi-a interzis raportul,si as vrea sa stiu daca pot face cv sa refac toate astea ptr ca imi doresc sa imi pot aminti cu drag de perioada in care am asteptat primul meu printisor pe lumea asta.
orice sfat e binevenit...va pup

cos_minutza spune:

Buna,

FElicitari pt sarcina!!!Sa ai un bebe sanatos si la termen!
Te invit aici : http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=175263&whichpage=1 .E un grup de gravidute cu sarcini apropiate de a ta.Te poti sfatui si le poti vb despre temerile tale.

Eu zic ca e un pui mic de depresie cauzat de lipsa de ocupatie si prin faptul ca esti departe de casa.Banuiesc ca in afara de sot nu prea ai cu cine vb.
Mami,capul sus si zambetul pe buze,doar ai o minune in pantece pe care o sa o tii in brate peste cateva luni
Fa-ti planuri in legatura cu camera bebelasului,vorbeste cu el si gandeste-te tot timpul ca pt puiul tau trebuie sa fii fericita



Cosmi 16+
Multmesc Doamne si ajuta-ne in continuare

aschiutza spune:

Icecoffe, profita de timpul pe care il mai ai numai pt voi doi! Mergeti la film sau in scurte excursii, invata limba daca nu o stii deja bine, gaseste-ti un hobby (nu stiu in ce tara esti, aici in Germania timp sa ai sa incerci atitea si atitea), citeste, plimba-te, relaxeaza-te.

Uneori starile de tristete sunt si date de schimbarile hormonilor, la fel si apetitul sexual. Asa ca nu te supara pe tine insuti si nu iti face reprosuri. Cred ca putine femei au sarcina exact asa cum si-au dorit-o.