Fumatul - IPartea a II-a

gabidaniela spune:

Mare dreptate ai, si la mine se aplica tot ce ai zis mai sus

andacos spune:

Eu m-am lasat pentru ca asa am vrut insa a fost greu,ce scrii tu acolo sunt povesti pentru mine!Si-s sigura ca nu numai pentru mine!

Eu am fost la un pas de depresie cind m-am lasat de fumat,asa ca pe mine mesajul tau ma face doar sa zimbesc!

Dana

Oana_B spune:

Ba eram hotarata, eram chiar disperata. Dar nu am ajuns la disperarea asta brusc, a fost o perioada de vreo doi ani in care am rumegat ideea in cap.
Cand am ajuns aici stateam la socrii si in casa fumam nestingherita, pe la restaurante erau locuri de fumatori si de nefumatori si cei din jur mergeau cu mine la fumatori desi ei erau nefumatori.
Socra-miu mi-a zis o data ca el cand a venit aici era fumator dar s-a lasat dupa un timp. Si mi-a venit ideea ce-ar fi sa ma las si eu.
M-am lasat o data si dupa trei zile m-am dus la el cu un cartus de tigari si i-am spus sa-l ascunda si chiar daca ma rog de el sa nu-mi zica unde e. Si el a zis ca nu-l ascunde, e sus pe dulap, ca tine doar de mine sa ma las, ca daca eu vreau n-are cum sa se impotriveasca si daca dupa o luna tot nu fumez atunci pot sa zic ca am inceput sa ma las de fumat. L-am bombanit, i-am zis ca nu e supportive.
Si m-a tinut vitejia o saptamana dupa ca m-am dus si-am luat cartusul de pe dulap.
Click-ul in capul meu s-a produs la o petrecere. Era iarna si am iesit afara cu un prieten de-al socrilor mei sa fumam. Si stand in fata usii ii vedeam pe cei dinauntru ce bine se simteau, radeau, mancau, beau si ii zic omului ia uite la ei ce se distreaza si noi stam ca niste catei la usa inghetand de frig. Si-am realizat in momentul ala ca eram prizoniera tigarilor, exact asta am simtit. Nu-mi pasa de mancare dar trebuia sa am tigari la mine, daca aveam o jumatate de pachet spuneam aoleo nu mai am tigari, nu mergeam in vizite decat acolo unde mi se permitea sa fumez. Plus tentativa aceea de o saptamana m-a facut sa zic, ia uite ce slaba sunt, n-am vointa deloc, viciul e mai tare ca mine. De obicei esecurile ma ambitioneaza nu ma demoralizeaza dar la vremea ei tentativa n-am privit-o ca pe un esec ci doar n-am fost pregatita psihic.
Si mi s-a facut rusine de mine. Pentru unii poate nu inseamna nimic, dar asta a fost click-ul meu. ma uitam in oglinda si-mi venea sa-mi dau palme cum am putut sa ma las sa devin asa.
Si m-am lasat intr-o miercuri dupa ce am terminat tigara, am zis gata e ultima.
Mai aveam un cartus in dulap, mai aveam tigari in pachetul deja desfacut dar nu m-am atins.
Asa am ajuns sa fiu disperata sa ma las de fumat, la inceput am fost socata ca ma simt asa, ce naiba erau doar tigari dar am suportat, am zis ca o sa treaca la un moment dat. Si au trecut.
Am fost in Romania in 2008 si am fost pe la restaurant, la fumatori. Nu am avut nici cea mai mica pofta. Plecam cu dureri de cap de la fumul de tigara dar pofte nu am avut.

Scuzati ca m-am intins atat, am vrut doar sa explic un pic. Hotarata am fost psihic dar fiecare organism reactioneaza diferit. La vremea respectiva mi-ar fi placut sa nu ma simt asa nasol. Acum nu-mi mai pasa.

ps: Prietenul respectiv s-a lasat cu 2 saptamani inaintea mea. N-a reluat fumatul.

J G spune:

Ilinca, n-am somatizat mai, aveam dureri in piept, respiratie scurta, transpiratii, etc. Adica sevraj. Fizic, nu psihic. Din contra, psihic n-am suferit deloc, ca eu daca zic laie, e laie nu ma mai gandesc.

Am vazut si pe alti prieteni lasandu-se de fumat, unii ca tine nu ajung niciodata dependenti, de exemplu prietena mea se lasa, se apuca si fuma 1 pachet pe zi, iar se lasa, pentru mine ar fi imposibil asa ceva. Si altii care au suferit ca un caine.

Cum zice Oana fiecare organism reactioneaza diferit. Dar crede-ma ca nu-s povesti...

Ilinca_M. spune:

No, imi pare rau, pentru mine a fi la un pas de depresie fiindca te-ai lasat de fumat inseamna ca de fapt in mintea ta cu greu ACCEPTI decizia asta, de a nu fuma, nu esti IMPACAT cu decizia luata.
Eu cand spun "cine vrea" ma refer la "cine e impacat cu ideea".
Acum o sa fac o comparatie deplasata, dar e cam ca in cazul unor persoane abstinente de sex: unele o iau razna, devin isterice, au bufeuri, le ia cu tremurici...altele n-au nicio treaba. Poate ambele sunt abstinente din proprie vointa, da' numa una e convinsa de decizie:)))
Oana, felicitari pentru decizie! La tine vointza a fost progresiva, la mine brusca. Eu pana nu m-am lasat nici ganduri anterioare nu avusesem, dimpotriva, eram pasionata.
Anul trecut, dupa moartea mamei mele, am avut o recidiva, dar nu asa...recadere totala, "ca pe vremuri" (nici n-as mai fi putut relua cu tigari "clasice", mi-e greata doar cand le vad, dar am fumat vreo 7 luni slims, sporadic- aveam zile cand fumam una, zile cand fumam 5-6). Anul asta dupa Rev am fumat ultima tigara din pachet si am zis ca gata. Si gata a fost. Deci am avut ocazia sa vad ca nu sunt genul care recade total cand se reintalneste cu vechea dragoste:))

Ilinca_M. spune:

J.G, ok, va cred, pana n-ajung ca ala care daca n-o vazut girafa, inseamna ca nu exista!:)))
Dar eu nu sunt o persoana de-aia care nu devine dependenta, sunt Scorpie vicioasa, in cei 11 ani in care am fumat n-a trecut o zi sa nu fi fumat, eram "fan" inrait, totul se masura in tigari ("ne apucam de invatat dupa ce mai fumam o tigara/ fumez o tigara cat astept autobuzu' etc"), nefumatorii mi se pareau cam antipatici si nu prea "de gashca", parca nu puteam impartasi nimic cu ei daca nu impartaseam si tigarile:)))
M-am lasat asa: am racit foarte rau, cu tuse horror, de-aia de zacut la pat. Nu puteam fuma. Dar tot incercam. Dimineata primul lucru imi aprindeam tigara, trageam 1 fum, ma apuca horcaiala, simteam ca mor, nu puteam. Si seara in pat m-am gandit:"hmmm, daca a trecut 1 zi fara sa fumez, inseamna ca pot toata viata!" Si gata:))
(recunosc ca avusesem si alte "declansatoare" pe care nu le-am constientizat prea bine la vremea aia dar m-au influentat mult: doua persoane, una care nu a fumat veci, alta care s-a lasat dupa multi ani. Cea din urma era o femeie mai in varsta pe care o admiram extrem de mult si m-a impresionat povestea ei despre lasatul de fumat:)

andacos spune:

Ilinca eu(spre deosebire de tine)am fumat mai bine de 20 de ani!Cum am spus anterior,fumatoare inraita,nu slimuri si alte light-uri!Kent lung cam 99% din perioada de fumatoare(dupa revolutzie)

Si eu m-am lasat brusc de azi pe miine,n-am fost bolnava,deci n-am avut "factori externi"care sa ma impiedice sa fumez,pur si simplu am spus ca gata nu mai fumez!Am pus niste plasturi 2 zile,ca atreia deja ma plictisisem de ei(ma si mincau)

Insa eu am in curind 6 ani in care nu am pus tzigara in gura,deci n-am avut nicio tentazie desi sotzul meu s-a reapucat de fumat intre timp!(am mai spus eu,el a fost pur si simplu bolnav permament in cei 4-5 ani in care s-a lasat de fumat,deci uite ca s epoate si mai rau!!!!)

Tu crezi ca daca ai incercat sa fumezi si te-ai oprit ,inseamna ca esti mental puternica,insa eu cred ca subconstientul tau lucreaza.De ce ai incercat sa fumezi?(plus ca am mai discutat noi la un subiect de asta si spuneai ca de fapt esti nefumatoare dar...fumezi doar in concediu)

Eu am avut ani d ezile in care visam ca fumam,deci nu eram complet vindecata,acum insa am cam doi ani si nici macar n-am mai visat ca fumez!Deci...chiar sunt vindecata!

Deci si eu sustzin ca depinde d ela organism la organism si probabil ca si perioada de timp in care ai fumat are importantza!

PS.Sotzul meu a fumat toata viatza,a inceput pe la vreo 15 ani,singura pauza a fost atunci cind ne-am lasat impreuna,in cazul lui 4-5 ani,uite nu-mi mai amintecs exact!Perioada asta a fost de cosmar pur si simplu,in permanentza probleme medicale,cu internari in spital...ce mai ,de groaza!

de cind s-a reapucat d efumat,este un cu totul si cu totul alt om,i-a revenit tonusul d eviatza,bolnav nu a mai fost niciodata...!!!Nu fac apologia fumatului,departe d emine lucrul atsa,insa nu e usor sa te lasi de fumat!

Dana

Alizee spune:

Un articol f interesant :

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/organismul-reactioneaza-stop-fumat-417138.html



allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

Ilinca_M. spune:

No, acum ne batem in care am fost mai inversunate ca fumatoare!:)))
Nu ai inteles povestea mea, ai incurcat amanuntele. Eu intre 15 si 26 de ani am fumat zilnic (am inceput cu 1 tigara/zi inainte de clasa a IX a si am terminat cu minimum un pachet pe zi) si nu slims-uri (nici nu-mi amintesc sa fi existat, aici a venit moda asta dupa 2005 parca sau n-am observat eu) nici lights ci exclusiv Marlboro rosu si Lucky Strike (bine, de mi se gatau la chefuri fumam de la altii si Carpati:)) Kent-ul, mai ales cel lung, mi s-a parut intotdeaunafoarte slab, tigara "de doamne", mult prea lesinat pentru mine:)))
In fine, dupa ce m-am lasat n-am mai pus gura pe tigara cam 6 ani. Dupa ce am nascut, la botezul fiica-mii, nu stiu de ce mi-a fost musai sa trag o tigara Slim, desigur, dupa 6 ani de pauza n-as fi putut altceva. Si atunci am avut o scurta revenire, cam o data la cateva zile sau saptamani imi ardea buza dupa un slim. Dupa moartea maica-mii mi s-a intetzit dorinta si am fumat mai regulat, cum spuneam.
Deci cu slims a fost o lalaiala neregulata mai putin de 2 ani. Atunci practic nu am fost fumatoare ci fumam, cum spuneam (desi nu-mi amintesc discutia) mai mult in concedii/ la iesiri in oras (rare ambele:))
Dar cei 11 ani de fumatoare adevarata au fost chiar salbatici, uneori mi se pare ca parca eram alta persoana:)) Chiar nu cred ca as putea relua obiceiul. Iar anul asta n-am simtit deloc nevoia sa fumez, nici macar slims mentolate;)).
Pe aia cu subconstientul meu care lucreaza nu am inteles-o, ce ai vrut sa zici?

andacos spune:

Aoleu ...ilinco,asa este !Ai dreptate,parca ne "batem in tzigari"asa pare!

Deci eu am fost mai coconoasa,dupa standardele tale tzigaretsi!!!!


Dana