De la ce varsta fara un adult in preajma?

oanap85 spune:

asa este Mik,eu cand merg in parc sau unde e aglomerat stau dupe ei ca mie frica sa nu-i loveasca vreun copil mai mare sau vreun parinte,mai mult mie frica de asta decat ca s-ar lovesc ei singuri:)
aici pe strada sunt 9 copii,8 dintre ei mai mici ,insa doar 2 ies mai des sa se joace ,ai vecinilor de vizavi,
gaini nu am:)dar exact asta fac,intind rufe,fac mancare si de obicei pregatesc astea in curte ,adica curat legume etc
nu pot sa spun ca stau nesupravegheati dar nici ca stau langa ei,cand fac curat,aspir de ex ii las in curte ca nu pot fi cu ochii pe ei ,dar eu ii las si inafara curtii tocmai pt ca nu are de ca sa-mi fie frica si nu circula masini ca daca ar trece masini nu i-as lasa deloc ca nu am incredere

ei, sunt instruiti bine:)plus ca e si unul din vecini cum ii vede langa masina lui (el sta mai la deal de noi)zbiara la ei si nu merg ca se tem de " nenea rau":(

off nu stiu cum sa va explic de ce si cum am incredere ca nu patesc nimic,nu spun sa faceti ca mine ..eu imi cunosc copiii , locul,pericolele etc etc deci sfatul meu e tot sa nu-i lasati nesupravegheati

Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).

carolinah spune:

Oana, teoretic te inteleg, practic mi se strange stomacul

ab5174 spune:

Si tie ca "zbiara" la ei ti se pare normal?
Zbiara la ei pentru ca tu nu esti acolo sa-i supraveghezi.

ina.click spune:

Mai, pana la urma n-am fost la ea acasa, nu-i stim vecinii, nu-i stim copiii, n-am vazaut strada deci tot ce facem e sa ne erijam in c-o fi, c-o pati.

Oana, mie mi se pare in continuare destul de deosebita situatia prezentata de tine si cu un grad de risc. Dar daca ti-l asumi, presupun ca o faci in cunostinta de cauza si ca ai intr-adevar un mediu foarte sigur in jur.

Al meu si lasat singur in camera tot isi gaseste ceva de bagat in nas, de catarat, de molfait, de scormonit, de tras. Insa al meu e al meu, ai tai sunt ai tai, probabil suntem diferiti.

Sanatate.

Grup despre gradinite, crese, bone, scoli pe FB:
https://www.facebook.com/groups/397305800323707/

cristoiu spune:

mie mama iresponsabila cum m-am autodeclarat mi se pare putin 1 an jumate singur pe strada, dar nestiind exact ce fel de strada, ce fel de curte si ce fel de copii, nu pot sa o acuz pe oana de iresponsabilitate. Daca ma gindesc bine primele accese de declarare a independentei la fata mea au fost pe la 2 ani jumate cind m-am trezit ca plecase cu bicicleta sus pe strada, ajunsese pe la jumatea strazii (pe trotuar) de una singura. Atunci am freaked out, dar de atunci nu a mai fost chip sa o tin in lesa, ca ea deja a vazut ca poate singura. Asa ca am insistat pe mersul doar pe trotuar, pe atentia la masini si ce se poate intimpla daca o loveste masina (aua mare, doctor, spital, stat singura in spital fara mama). Bineinteles ca o observ din pragul casei, dar daca e la 50 m distanta oricum nu pot face nimic. Cind vedeam masini in virful strazii zbieram dupa ea ca vine masina, acum stiu ca are grija singura si nu iese oricum in strada, sta pe trotuar.

Cred ca trebuie sa le acordam un pic de independenta copiilor, asa cu lingurita si cu control din umbra, dar sa ii lasam sa experimenteze, sa invete si cind ei au facut ceva si vad ca se descurca singuri sa le acordam un pic de incredere. Le face bine la self-confidence - increderea in sine se zice?

Eu si observ o diferenta ca de la cer la pamint intre copiii tinuti in lesa si cei care "au voie" un pic mai mult. Cei din urma sunt mult mai independenti, mai cutezatori si chiar POT mai mult, sunt mai descurcareti. Tin minte spre exemplu despre verisorii mei, sora bunicii il avea pe nepot A (6 ani) in grija, bunica mea pe mine si varul meu D (4 ani). Bunica-mea ne lasa sa zburdam oarecum liberi, matusa mea era tot timpul cu gura pe A. "nu alerga, ca te impiedici", "nu sari, ca o sa cazi", "nu te aseza ca racesti" etc. Sau pe asta am memorat-o bine "D, ai grija de A sa nu cada!" si varul A a fost intotdeauna mai impiedicat si mai speriat de nou decit varul D, care si-a rupt si mina, si-a muscat si limba de i-au cusut-o si multe altele. Dar asta e, se intimpla si cu tine de mina daca e si oricum nu ii putem pazi 24/7. Mai tirziu merg la scoala, macar in pauze nu vom fi linga ei (ar fi chiar culmea, va dati seama ce bullied ar fi bietul copil), trebuie sa le dam aripile de care au nevoie si sa ii invatam sa le foloseasca corect. Cu cit mai multe bube pupam si suflam, cu atit mai bine vor invata.

oanap85 spune:

ab5174 de ce vorbesti fara sa cunosti?
si nu inteleg de ce esti frustrata..ptr ca nu iti da tie toata lumea dreptate?cauti si cel mai mic motiv poate gasesti ceva sa prinzi:)
pe bune acum ,si noi suntem mame,cele care nu stau la tot pasul dupa copil,crezi ca ai mei nu sunt la fel de importanti ptr mine?ca nu-mi pasa la fel de mult sau ca nu sunt la fel de constienta?
asta crezi tu ..si cine mai crede..
bun, ti-ai spus punctul de vedere.multumesc,daca o sa cred ca trebuie sa tin cont de ce ai spus o sa tin daca nu o sa fac tot cum cred eu

la subiectul ala in care spunea mama aia ca a lovit cu bicicleta un copil(nu mai tin minte cum se numea userul respectiv)mi-ai dat dezaprob cand am spus ca eu nu ctiu ce i-as face celui care se artinge de copiii mei
ei afla ca nu ma cert cu toata lumea:Dmai ales cu cei care nu pricep:)
cu omul asta nu ai cum sa vorbesti,a incercat sotul si l-a facut in toate felurile,i-am spus ca daca se mai leaga de copiii mei chem politia iar el ne ameninta ca gineresu e mare si tare
dar nu pot sa am pretentii sa ne respecte ca el o facea pe maicasa in tot felul si ii zicea ca abia asteapta sa moara,
nu ai cum sa vorbesti cu el ca-i dus rau cu pluta,in schimb am ajuns la o intelegere cu sotia lui care ne-a rugat sa intelegem cum este el bla,bla
dar i-am spus ca atat timp cat nu se leaga de copiii mei poate sa ne zica ce vrea el ,chiar nu ma intereseaza dar ca nu accept sa se lege de copii ,ca cica daca nu-i educam noi ii educa el
sunt si aomeni de astia si preferi sa nu ai de-a face cu ei, mai ales cand iti este si vecin

Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).

oanap85 spune:

caro nu plange draga mea :D,
mie mi se strange stomacul cand vad copii singuri fara parinti,neingrijiti,copii sarmani
ai mei multumesc lui D-zeu sunt sanatosi si vor fi bine intotdeauna ,am incredere ca are cine sa-i apere


Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).

rrox3 spune:

Cristoiu de acord cu tine, cu conditia sa fie doar "un pic mai mult" intr-un mod cat de cat controlat si progresiv. Respectiv in contexte pentru care copilul chiar are capacitatea sa poata.

In Bucuresti eu am lasat-o singura pe cea mare de la 10 ani. Sa mearga la scoala (implica si o traversare de bulevard semaforizat), sa iasa in parcul aflat fix langa noi cu prietenele. Cand am lasat-o singura, i-am dat si telefon mobil, sa poata lua imediat legatura cu noi si noi cu ea.
Acum are 13 ani si e foarte descurcareata, aria de independenta i s-a largit treptat.
La tara, la bunicii mei, am lasat-o sa iasa pe drum, in vecini, pe la porti apropiate, de pe la 7 ani, in grup cunoscut desigur.

dana vio spune:

Eu locuiesc in Ardeal, nu in provincie , dar nici pe-aici nu prea se lasa copii singuri la varste mici. Depinde si de gradul de relaxare al fiecarui parinte. O colega imi povestea cum era ea sa faca infarct ca a trimis fata de 3ani sa cumpere paine la mag din fata blocului si nu s-a intors vreo 30min. Si cat au mai cautat-o. Si binenteles ca fata a fost de vina, ca trebuia sa vina direct acasa!

Cea mai mare dintre nepoatele mele are 10ani si locuieste intr-o comuna suburbana, cam 10min cu masina din oras. Anul asta incearca s-o invete singura acasa. Pana acum au locuit in oras si mai statea singura pana il scoteau de la gradi pe fratele ei sau pana facea maica-sa vreo cumparatura mica. Dar acum merge acasa si primul lucru il suna pe taica-meu sa-i spuna ca totul e in regula. O verifica el ptr ca parintii ei nu pot raspunde la tel oricand in timpul serv. Ea vrea asta si parintii ei sunt de acord, dar este o fetita foarte cuminte.

Pa ALex cred ca singura doar de pe la 30ani o las, ca-i teribil de curajoasa si incapatanata! exact ca mama-sa. mi-a spus ieri s-o duc in parc ca-si face ea un prieten acolo.

Acum fara gluma, de pe la 7-8-9ani planuiesc sa incep o desprindere, un pas spre independenta, ptr ca trebuie sa invete sa fie descurcareata si pana pe la 10-11ani sa fiu sigura ca stie ce trebuie sa faca. Dar la 1.5ani sau la 3ani si chiar acum la 5ani ei nu sunt constienti de pericole, pot pati lucruri foarte grave.


Alexandra Maria
14.12.2007

AgnesLuca spune:

Dupa parerea mea, atunci cind conditiile o permit (scoala nu prea departe, parcuri linistite / ferite cu cu copii si oameni "normali") cam in jurul virstei de 6-7 ani copiii sunt capabili sa se descurce singuri in afara casei. Desigur, depinde si de copil.
In principiu sunt de acord cu tot ce spune Cristoiu, se vede ca traim in aceeasi tara, care mie imi place tare mult din acest punct de vedere. Eu locuiesc intr-un oras relativ mare, dar intr-un cartier linistit, aici copiii merg singuri la scoala (bine, scoala e intotdeauna aproape de casa, ca asa-i legea pe aici, copilul merge la scoala cea mai apropiata) si cam tot incepind cu virsta scolii incep sa mearga singuri la joaca si cu bicicleta pe strada. In cei 2 ani si ceva de cind frecventez fervent locul de joaca, am vazut o singura tentativa de bataie intre baieti, care a murit si aia in fasa cind am inceput eu discutia cu ei. Cam de pe la 10 ani copiii merg la gimnaziu, care nu mai e dupa colt, deci se deplaseaza singuri si cu mijloace de transport in comun. Sincera sa fiu, mie mi-e tare mila de copiii care sunt permanent sub supravegherea adultilor pina la 14 ani sau mai mult.
Fiica-mea e de felul ei destul de linistita si prudenta, asa ca o las de exemplu sa mearga cu bicicleta la citiva metri buni inaintea mea, la trecerea strazii insa trebuie sa ma astepte. La locul de joaca tot asa, nu trebuie sa se joace exact linga mine, dar o am in raza vizuala. Prin supermarket mai face ture de una singura cu caruciorul ei, iar intr-o zi la piata am indraznit s-o las citeva minute singura cu ciinele de lesa, asteptindu-ma linga intrarea in biserica unde m-am dus eu sa spal strugurii pe care neaparat vroia sa-i manince pe loc. Stiam ca nu se va clinti nici un metru din locul ala si in plus va avea "grija" si de ciine (no, daca vreti puteti sa faceti si scenarii cu fiica-mea tiriita prin toata piata de catel, numa ca eu si catelul pot sa-l las nelegat sa ma astepte in fata brutariei de exemplu ). Cind am revenit tinea tare mindra ciinele in scurt de lesa si mi-a raportat ca, ciinele a plins un pic dupa mine