Suedia (7)

Kallista spune:

Ha ha, acum vazui si eu... chiar ca in acelasi timp . Pai daca al meu mic sforaie langa mine, si eu n-am somn, imi caut de treaba online, nu?

Cu suedeza ma "lupt" in fiecare zi, la ritmul in care am reinceput, s-ar parea ca vreau s-o dau gata pe profa in prima zi de curs ... Mi-e necaz pe mine pentru ca am impresia ca anul trecut stiam unele lucruri mai bine... se uita o gramada, daca nu folosesti limba deloc.

Oricum, e primul curs pe care il fac si a doua oara cand voi vorbi cu un suedez, pe limba lui... ti-am povestit de suedezul de la munca, anul trecut? eram in febra licentei, nu mai tin minte.

mihaela_s spune:

Da, stiu de suedez, imi amintesc cat de entuziasmata ai fost ca ti-a laudat suedeza. Sigur, se uita foarte mult si repede daca nu folosesti o limba...eu sunt pe jumatate maghiara (mama) si stiam sa vorbesc cat de cat...acum inteleg (recent am fost in Ungaria, pe drum spre Ro) dar am preferat sa vb engleza (desi si asta mi-e cumplit de greu, ca n-o folosesc) decat ungureste.

Kallista spune:

Asa deci, m-am laudat anul trecut ... m-as fi mirat eu sa fi scapat ocazia

Cat despre limba maghiara, sa stii ca mie imi place foarte mult, si mi-as fi dorit sa o invat. Din pacate mama mea nu s-a gandit in tinerete sa ma invete si pe mine, iar apoi, venita fiind in Moldova, a uitat si ea mult. Dar era tare bine sa o fi invatat si eu de mica

mihaela_s spune:

Ah, nu am luat-o cao lauda ci ca o mare bucurie a ta .

Nici mama nu m-a invatat maghiara, m-au invatat putin celelalte rude, cu mama nu am vb altfel decat romaneste, la noi in casa se vorbea numai romaneste. In vacante, cand venea sora mamei la noi sau mama vb la telefon cu rudele ei, atunci vb ungureste. Oricum stiam putin limba, dar s-a dus tot, tot, de cand nu mai aud in jur...in Satu Mare aveam vecine unguroaice, aveam colege de serviciu maghiare, auzeam mereu maghiara in jur si mai prindeam din zbor. Sotul meu asa a si invatat maghiara, la bloc cu copiii. A avut apoi pacienti maghiari care nu vb bine romana, a vb cu ei ungureste. Acum nici el nu mai stie. Are o colega la munca, doctorita, pe jumate maghiara. Ea stie cat de cat, tatal ei e ungur si a vb ungureste cu ea. Cica sa vb cu sotul meu ungureste, sa exerseze...n-a putut sotul meu sa converseze mai mult de doua cuvinte, totul venea pe suedeza .

Noi mai stalcim din cand in cand cuvinte in maghiara acasa, cand vrem sa nu inteleaga fetele ce vorbim.

mihaela_s spune:

Am uitat sa va spun ca inainte de a ajunge in Suedia, eram cat pe ce sa ne facem unguri . Sotul meu a primit o oferta de munca in Györ, la vreo 10 km de granita cu Austria. A si fost la interviu, Viena era la o ora de drum, eram incantati. Insa a aparut Suedia, in Ungaria le-a cam taiat bugetul si au oprit angajarile, ne-au anuntat cand Suedia era in faza incipienta si am renuntat la Ungaria. Era fain ca era aproape de Ro...dar nu stiu cum ne descurcam ca romani in Ungaria .

gata, fug la invatat!

Kallista spune:

Pai sa stii ca intr-adevar mare bucurie a fost, mai ales ca a venit pe nepregatite si eu eram dupa o pauza de suedeza .

Ia te uita, era sa ajungeti in Ungaria , eu cred ca v-ati fi integrat si acolo, oricum voi nu prea semanati a romani, ca sa zic asa . Dar e mai bine ca a aparut Suedia, mult mai bine.
Eu am cunoscut foarte multe persoane de etnie maghiara si toate mi-au placut. Imi este draga natia asta si imi plac zonele din Romania in care locuiesc unguri. Cea mai buna prietena a mea din copilarie avea bunici de origine maghiara.

Pacat ca limbile straine se uita asa usor cand nu sunt folosite. Pe la 16 ani, vorbeam o franceza aproape perfecta, cred ca mai bine decat vorbesc astazi engleza sau ma rog, hai sa zic la fel. Nu-mi vine sa cred cat de mult am uitat si ce greu mi-ar fi acum sa sustin o conversatie in limba franceza. E adevarat ca nu e, totusi, una din limbile mele preferate.

Spor la invatat, Mihaela! Si eu ma apuc, am ajuns la o lectie care se cheama "Tillsamans eller var för sig?" si trebuie sa ma lupt si cu pronumele posesive (stiti voi cum sunt astea la inceput, cat te incurci la ele ).

Kallista spune:

Edith - daca mai intri da un semn Si eu sunt interesata de exact acelasi lucru pe care l-ati facut voi, adica sa vand in Ro si sa cumpar in Suedia, pentru ca am auzit ca nu sunt sanse de gasit chirie acolo. Poate imi dai si mie un pont, cum ati procedat de ati mers asa snur
La mine planurile nu sunt de un an, sunt de mai multi ani, sper sa nu mai dureze chiar asa mult de acum incolo.

en_kvinna spune:

O sa incerc sa scriu mai des despre experientele mele suedeze, mai ales ca in ultimul timp merg destul de des in Luleå si asa usor , usor, tot primesc ''invitatii'' sa ma mut langa Cercul Polar. Cum poti sa-i spui unei persoane care a trait toata viata in zona respectiva, si care iubeste stilul ala de viata, ca de fapt, tu, il consideri greu de indurat? Eu am incercat sa o spun pe ocolite celor straini de mine, si foarte direct celor ff apropiati care nu se supara pe subiectivitatea mea. Intr-un final cred, dar numai cred, ca m-au inteles. Dar sincer, ma irita apropourile de genul '' dar macar la Umeå sa va mutati''. Pana si suedezii de prin partile astea mai sudice considera Norrbottenul de pe alta planeta.

en_kvinna spune:

Kallista bine ai venit si spor la invatat. Te apreciez foarte mult ca poti invata singura. Eu nu am disciplina necesara pt. asa munca, singura mea speranta este scoala. Apropo, cum se poate construi o astfel de disciplina si control. Sa faci lucrurile la timpul lor, sa ai o rutina de care sa te tii. Eu nu reusesc. Mi-ar prinde bine niste sfaturi.

Kallista spune:

en kvinna, multumesc de primire si urari. Sa stii ca disciplina nu e nici pe departe punctul meu forte, dar sunt momente in care trebuie sa ma mobilizez si o fac, desi nu fara greutate.
Cu limba suedeza, ce sa zic... nu am avut incotro. A trebuit sa ma apuc de invatat singura pentru ca in orasul meu nu am gasit nici un curs de suedeza (cea mai apropiata limba predata era norvegiana). Asa ca usor-usor, cu ajutorul internetului si sprijinul unor prieteni dragi (Mihaela m-a ajutat foarte mult in tot acest timp ) am reusit sa ma pun pe treaba si sa fac pasi mici, dar siguri. Nu e usor, pentru ca nu am avut niciodata nici un feedback, pronuntia mi-am format-o dupa cd-uri audio, dar decat deloc, consider ca si atat e bine. Pot citi in suedeza, dar la vorbit si scris corect gramatical mai am inca de lucrat.
Avantajul meu a fost ca am inclinatie pentru limbile straine, am invatat engleza, franceza si italiana la varste destul de mici si imi vine usor sa asimilez. Franceza am si uitat-o de atunci , dar cu celelalte stau inca bine .
Ma bucur ca aici in Londra am ocazia sa fac un curs in sfarsit, asta o sa-mi prinda foarte bine si, sper eu, imi va creste gradul de asimilare. Poate ca atunci cand voi ajunge si eu in sfarsit in Suedia ma vor pune undeva pe la SAS, ca sa termin scoala mai repede