Copii cu ticuri / Copii cu Sindromul Tourete

Chuny spune:

Eu cred ca faza cu parfumul e o metafora, altfel logic ca mama si-ar fi schimbat de mult parfumul. Omul e bine acum, a īnvins, are o viata implinita, dar tre' si terapeutii sa traiasca, nu?

Pot fi o gramada de motive pt care i se amplifica ticurile, poate omul le-a identificat si e ok cu asta : in casa poate fi vorba de amintirea unor ani in care ticurile ii controlau viata, sau, invers, acolo se simte in largul lui si nu mai face efortul de a le controla la fel ca la serviciu sau ca īn fata propriilor copii ... zic si eu. Cert e ca nu trebuie sa va ingrijoreze prea tare "parfumul", omul e bine :-)

olympia spune:

Chuny, metafora e bine spus. Si cu partea cu amintirea unei perioade in care ticurile ii controlau viata sunt de acord. Acolo e cheia, ce se intampla atunci... De ce parfumul mamei si nu altceva a fost ales pentru metafora? Ca e casa veche, aglomerata, orice altceva... sau poate, ca-l irita felul de-a fi al unei alte generatii si asta-i slabeste puterea de a se controla, ca parintii in varsta pot fi cicalitori, critici si atmosfera se incarca. Cine n-ar recunoaste/intelege asta? De ce n-ar spune simplu asa?
In privinta razboiului cu terapeutii, fiecare are experienta lui, cu generalizarea evident nu voi fi de acord. Fara interventia salvatoare a unui terapeut, nu stiu unde am fi fost noi, familia noastra, acum. Mie mi-a deschis ochii, nu mi-a convenit pe moment, m-am enervat, m-am revoltat, nu mi-a placut deloc cum se vedeau lucrurile din acea perspectiva, dar acolo a fost rezolvarea. Completa si verificata pas cu pas. Orice alunecare spre greseala din partea noastra, orice presiune suplimentara ducea la reaparitia ticurilor. Acum etapa e depasita de ani. E ca la un pom tanar care are nevoie de suport pentru a creste drept, dup-aia sta singur si in furtuna. Sigur ca poate da roade si daca a crescut stramb adaptandu-se dupa puteri, dar daca se poate pune la timp suportul, nu-i pacat? Asta cu pomul a fost evident tot o metafora si se refera strict la noi.

Chuny spune:

Tu te plictisesti sau chiar nu mai poti dormi de grija parfumului? sau tii neaparat sa ai dreptate la un subiect despre care nu cunosti aproape nimic. Of, scenarita asta ...

olympia spune:

Chuny , am sa-ti raspund cat se poate de serios, nu in zeflemea cum faci tu. Realizezi macar ca zicand metafora, excluzi factorii externi de care vorbea Cristoiu? Vad ca si ea s-a razgandit ntre timp.
In rest da, nu prea pot sa dorm cand imi amintesc cum a fost si nu-mi e ok nici gandul ca altii trec prin asta fara ajutor.
Cand un copil inteligent, absolut ok pana atunci, mult peste medie, e lovit de problema asta din senin la 8 ani, iarta-ma ca nu cred ca s-a nascut cu ea si ca e un bolovan pe care trebuie sa-l poarte toata viata. Cand s-o descoperi un virus sau o bacterie pe care-o iei la 7-8 ani si scapi sau nu de ea in adolescenta o sa cred.
Altfel, eu banui o problema emotionala acolo, o anxietate, un stres pe care daca il rezolva in continuare doar prin ticuri fara alte supape, risca sa se permanentizeze. Si da, poate fi mai tarziu aplaudat ca a invins, ca are o familie si o profesie, desi are in continuare ticuri... Eu ma incapatanez sa cred ca e ceva ce poate fi rezolvat, odata ce s-a manifestat abia la opt ani, cand coincidenta(?!) da piept cu lumea, cu scoala, cu competitia, parintii nu mai sunt asa toleranti, apar evaluarile critice si raspunderile, stacheta se tot ridica...
Iar cu partea in care nu cunosc aproape nimic despre asta... de ce simti nevoia sa ma discreditezi? Eu m-am confruntat cu problema asta, nu-i ceva de lauda, dimpotriva, dar am mai povestit si o voi mai face de cate ori poate fi cuiva de ajutor.

Chuny spune:

Eu sunt foarte serioasa. Si nu exclud factorii externi.

Unde s-a razgāndit Cristoiu?

olympia spune:

Parfumul, ca de la el am pornit, ala era incriminat direct...
Ca ar putea exista diverse substante care sa provace sau sa moduleze un raspuns, mi se pare evident, asta incearca si medicatia, nu? Cu diverse alte efecte.
Nu despre asta era vorba ci ca strict in cazul discutat nu parfumul in sine era problema.

Chuny spune:

Aici suntem de acord, īnsa numai tu faci o drama din asta . Eu am zis ca omul probabil a identificat sursa adevarata, e īmpacat cu ea si, culmea, īnca isi viziteaza mama.

olympia spune:

Chuny, eu scriu in primul rand pentru parintii copiilor cu ticuri, acolo e experienta comuna, dinafara privind eu n-as avea curajul sa zic ca nu-i o drama.

Chuny spune:

Eu am zis ca faci o drama din detaliul cu parfumul ... nu interpreta aiurea. Duminica placuta!

olympia spune:

Da, am invatat sa vad dincolo de detalii aparent nesemnificative dar care insumate au consecinte. Tinand cont de ele incerc sa percep si realitatea celuilalt, nu doar cea vazuta din papucii mei si stiu ca acela poate simti lucrurile diferit, inclusiv ce n-a fost in intentia mea sa transmit. De-aia nu minimalizez nimic, stiu ca structurile fragile pot resimti detaliile ca furtuni terbile desi majoritatea nici macar n-ar ridica din umeri la asa ceva.