Vinzarile in magazin
Raspunsuri - Pagina 3
daniela_b spune:
Am aplicat multe "tertipuri" de pe aici!
Au mers!!!
Dar cel mai fain e ca m-am relaxat. Chiar mi-am construit un joculet imaginindu-mi in locul fetelor necunoscute pe cite cineva de pe forum, de la subiectul asta
.
A fost un experiement interesant, zau daca nu.
Ma credeti sau nu, am primit si complimente pentru atitudinea prietenoasa!
Eu nu am obiceiul sa masor nici in viata reala pe oameni dupa aparente. Nici cele ce tin de imbracaminte, nici cele ce tin de tinuta nici cele de comportament.
Si asta ma ajuta mult sa ma adaptez aici si face ca timpul sa treaca mai placut.
Nu ma deranjeaza sa explic minute insir despre cite un produs chiar si daca sint convinsa ca nu-l voi vinde nici pe acela si nici altceva nimic.
Luni am facut chestia asta cu o doamna si astazi doamna a venit si a cumparat ceva ce aveam la promotie.
M-am bucurat si ca am vindut dar m-am bucurat si pentru ca am vazut ca functioneaza o chestie pe care o citisem eu pe blogul unui profesor de vinzari, Laurentiu Curca si anume: intentia superioara.
In vinzari, intentia superioara este punerea rezolvarii "durerilor" sau nevoilor unui client inaintea vinzarii cu orice pret sau in orice conditii.
In situatia data clienta respectiva a avut nevoie sa se gindeasca mai mult pina sa cumpere dar cum nu am presat-o ci dimpotriva m-am detasat de rezultat( asta e tot la Curca invatata
), ea a revenit si a cumparat. Iuuuhuuu!
pitzinuca spune:
felicitari:)
in timp poate fetele vor invata ceva de la tine, iar magazinul va fi unul din cele mai bine cotate si cautate.
spor!
(iti voi raspunde si la email cat de curand insa am mai multe sa iti spun, dar... nu am timp:()
daniela_b spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui pitzinuca felicitari:) in timp poate fetele vor invata ceva de la tine, iar magazinul va fi unul din cele mai bine cotate si cautate. spor! (iti voi raspunde si la email cat de curand insa am mai multe sa iti spun, dar... nu am timp:() _ mami de andi  si ilinca  _ traduceri si asistenta "Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita." |
No problemo
.Astept.
Meanwhile
...Mi-am insusit vocabularul si ma simt rasplatita in sfirsit pentru darul meu "nepretuit" ( consiliere corecta :), ca-i despre ruj de buze sau cuptor pentru emailat at home farfurii din ceramica de Horezu!).
Pina acu' habar nu aveam la ce-mi servesc acele mici adunaturi informationale ciorchinite intre sinapse :))))
Aha, care va sa zica, voia-lah de te uita!!! :P
Ramonika spune:
eu iti spun ce ma enerveaza cel mai tare la vanzatoare:
- faptul ca te urmaresc la jumate de metru in magazin, cred ca sa nu furi ceva 
eu inteleg ca se mai fura, insa pe mine ma lezeaza un astfel de comportament, ies fara sa ma mai uit
- cele care ti se baga pe gat si la urma, dupa ce-si tin discursul, parca asteapta un raspuns pozitiv ca il cumpar. unele chiar zic "ramane?" dar nu-i nimic, datorita lor invat mai repede sa pot spune NU fara prea mare inhibitie
- si nu in ultimul rand, ce am observat destul de recent, desi nu e cazul de magazin de cosmetice, ci de produse pt. copii (jucarii sau haine), vanzatoarele se afecteaza daca copilul pune mana pe jucarii sau se uita la o haina (fiica-mea are 2 ani si 10 luni si e curioasa) ca o strica, o murdaresc 
de imi venea sa le zic vreo doua... ar trebui sa-mi iau o bona sa stea cu copilul cat ii cumpar eu ceva de imbracat?
Ramonika spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ina.click Mi se pare foarte urat sa pui vanzatoarea sa iti dea jos saispe rafturi, patru modele, trei marimi, sa mai si probezi, apoi sa te retragi cu o scuza din asta de genul "vaaahahai...da nu aveti asa, marimea XS, cum e asta, dar pe verde, cu buline roz in loc de carouri maron? Pacat...." |
ba nu mi se pare urat deloc. nu cred ca cineva face asta intentionat.
eu, de ex, vad in magazin pantofi care-mi plac. intreb daca au marimea mea, vanzatoarea se duce in spate si scotoceste vreo 3 minute, deci am pus-o la treaba. gaseste, zic ca vin maine, ca azi n-am banii la mine. asa si gandesc. insa intre timp gasesc altii mai faini/ieftini, normal ca-i iau pe aia...
am intalnit un caz in care am intrebat daca au nush ce marime la o rochie si cica da, dar am de gand SIGUR sa cumpar, ca rochia era nush unde pe la subsol si are mult de cautat la ea...
msl1 spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Ramonika
ba nu mi se pare urat deloc. nu cred ca cineva face asta intentionat. eu, de ex, vad in magazin pantofi care-mi plac. intreb daca au marimea mea, vanzatoarea se duce in spate si scotoceste vreo 3 minute, deci am pus-o la treaba. gaseste, zic ca vin maine, ca azi n-am banii la mine. asa si gandesc. insa intre timp gasesc altii mai faini/ieftini, normal ca-i iau pe aia... am intalnit un caz in care am intrebat daca au nush ce marime la o rochie si cica da, dar am de gand SIGUR sa cumpar, ca rochia era nush unde pe la subsol si are mult de cautat la ea... |
Pai sa vedeti aici dupa ce ca e tip "autoservire" adica clientul isi ia de pe raft ce ii trebuie, tot trebuie sa ii cauti 5 modele 3 marimi etc, si pe linga ca le probeaza pe toate le mai lasa si in cabina de proba tirntite pe jos si calcate in picioare; nici nu m-as incumeta vreodata sa ma duc cu plozii mei in ro in magazine de haine pt ca aici nu este o problema ca, copii sa puna mina pe haine/jucarii etc si sa se joace cu ele cit ii magazinul de mare fara sa se cumpere.Cred ca in Ro m-ar pune sa le platesc pe loc!
Nu mai povestesc fazele nasoale ce se poate intimpla cu hainele prin cabinele de proba...si in general cum trateaza aici clientii marfa; dar e adevarat ca proportia este 80% asiatici din care 50-60%indieni care se poarta ca tiganii.
daniela_b spune:
Pe mine nu ma enerveaza deloc sa arat un milion de modele de rujuri cuiva.
In afara ca asa cred eu ca lucrez cu adevarat, ma simt si utila.
Mai degraba ma enerveaza sa stau "in gol" cu ochii pe pereti.
Eu indemn persoanele sa nu cumpere daca nu sint convinse de produs :) dar nici nu mint aiurea ( ca vai, daca se dau cu un fond de ten, gata intineresc cu 20 de ani!).
Cu riscul ca ma dau afara :D angajatorii, eu tot nu pot minti.
Eu cind spun minciuni nu pot fi degajata, iar cind nu sint degajata nu aduc productivitate.
Ah, sigur, pun diplomatie in cuvinte, le mai aduc din condei dar nu fabulez.
DA, rujul X este minunat, hidratant, arata nemaipomenit dar NU, nu tine 6 ore pe buze si NU e rezistent la transfer.
NU, nu e nicio problema, rujul e foarte hidratant si nu usuca buzele dar DA, din cauza texturii sale intra in striatiile fine din jurul buzelor ( daca nu folositi un creion).
Ce am mai observat in ultima vreme:
-foarte multe cumparatoare sint stresate de prezenta vinzatoarelor, chiar si atunci cind intentia lor de cumparare e de 100%
- exista multe persoane care vor doar sa se uite si isi imagineaza ca din acest motiv trebuie sa o faca rapid, din fuga, ca nu cumva sa vina vinzatoarea si ele sa trebuiasca sa dispara pentru ca exista un soi de teama pentru confruntarea vinzatoare-client nehotarit ( sau simplu vizitator)
...
si lista e si mai lunga dar sint ..pe fuga. Revin!
Ramonika spune:
mi-am mai adus aminte de ceva, dar la magazine cu haine.
cand ma uit la haine (pe umerase sau rafturi) normal ca le deranjez putin, nu mai stau asa la milimetru cum le-a aranjat vanzatoarea. am intalnit vanzatoare care stateau langa mine si dupa ce "deranjam" putin hainele, la 10 secunde dupa ce luam mana de pe ele, sareau sa le aranjeze la loc sub ochii mei. nu da bine, ma simt de parca am deranjat cu ceva. eu inteleg ca ele vor sa pastreze ordinea, insa asteapta putin sa ma departez, nu asa, la secunda. daca vazusem intr-un raft ceva ce mi-a placut si doream sa cumpar, nu-mi mai vine sa ma intorc, cand vad cat de rapid le-a ordonat, parca cu mesajul subtil sa nu mai pun mana pe ele...
Ramonika spune:
la noi cred ca a ramas intiparita frica de vanzatoare de pe vremea impuscatului
cand il vad pe barbatu-meu, ditamai omul, cum dupa ce probeaza o haina si nu o cumpara, se chinuie sa o aseze pe umeras si la locul ei in magazin, ma apuca ciuda. parca vrea sa nu deranjeze si ii este jena sa spuna ca nu cumpara. daca nici asta nu mai fac ele, atunci ce sa faca? eu m-am invatat sa le dau lor sa le puna la loc. f. rar mi se intampla sa le pun eu la loc.
blackgirl0 spune:
Daca nu cumpar special imbracaminte/incaltaminte copilului, nici nu-l mai iau cu mine in magazin. La ce bun? Ca oricum el alearga printre standuri, se joaca de-a ascunselea, eu nu am cum sa fiu atenta si la el si sa probez haina/pantoful. Deci, fara copil, sau eventual cu sotul/mama langa mine. Si s-a intamplat ca din joaca copilul sa darame umerasele cu haine pe jos, sa umble si el printre tricouri (cum m-a vazut pe mine), mai mult deranjandu-le si asa m-am hotarat ca nu am ce cauta cu el in magazine pt adulti. Este greseala mea, a parintelui, ca nu-i supravegheat si deranjeaza.
Legat de subiect: nu-mi place sa cumpar, nu-mi place sa pierd timp prin magazine, de multe ori cumpar cand am nevoie/ce am nevoie din magazinele mari, unde am libertate de miscare si de alegere. Ce probez si nu-mi vine dau direct vanzatoarei, nu ma mai obosesc sa pun la loc (nici numai tin minte unde si nici nu le aranjez artistic ). In magazinele mici, cumpar daca imi place in mod deosebit ce vad sau pretul este bun.
In viata mea nu am intrat intr-un magazin mare de parfumuri/cosmeticale, ma inhiba tot: atmosfera, preturile 
, vanzatoarele (care de multe ori sunt si arata de o mie de ori mai bine imbracate ca mine ). Asa ca astea le iau in sistem MLM, parfurmurile de pe net.