Justitia sub asaltul politicului!
Justitia sub asaltul politicului! | Autor: Deceneus
Vad ca se duce o disputa partizana si inutila despre actiunile DNA, CC si CSM, ale justitiei in general.
Tema si discutile sunt directionate pe piste false, respectiv asupra persoanelor care ar fi santajabile.
Problema persoanelor este auxiliara. Problemele principale sunt obiectul decizilor acestor institutii: fenomene sau cazurile, si responsabilizarea si independenta membrilor institutiilor.
Am scris la alte subiecte ca in democratie se reglementeaza fenomenul prin emiterea unei proceduri si executivul o aplica, iar in pseudodemocratii decizile rezolva cazuri individuale iar fenomenele nu sunt reglementate.
Lipsa procedurilor este problema principala a nonfunctionarii institutiilor romanesti, nu doar a justitiei, sau a functionarii instabile si subiective.
Institutiile din Romania nu functioneaza dupa proceduri si dupa legi foarte clare si iau decizii prin majoritati pentru cazuri punctuale.
Legile sunt facute intentionat ambigue sau incomplete, ca sa poata fi interpretabile. Asta face ca aceeasi decizie sa aiba solutii diferite.
Spre exemplu cvorumul la referendum poate fi 50% din cei prezenti la vot, 50% din cei de pe listele permanete, sau 50% din cei cu drept de vot. Constitutia nu prevede nimic in ce priveste cvorumul si CC nu avea de ce sa se pronunte asupra cvorumului. Legea are dreptul sa sa stabileasca ce cvorum dooreste. Daca reglementarea era clara si notiunile foarte bine explicitate asemenea decizii nu mai erau interpretabile.
Daca exista o decizie a CC privind cvorumul la referendumul din 2007 atunci nu mai era nevoie de o alta decizie la referendumul din 2012. O modificare a cvorumului ar fi putut fi pusa in discutie daca apareau elemente care ar fi demonstrat ca un cvorum vechi face inoperabila prevederea constitutionala a demiterii presdintelui, datorita schimbarii ponderii populatiei expatriata de la 1% la 10-15%.
O alta anomalie este CC. Institutie populata prin numirea membrilor de catre Parlament, cenzureaza decizile institutiei care a populat-o. Membrii CC nu au cum sa fie independenti daca si-au obtinut postul la sustinerea unui partid politic, lucru care se vede de la distanta. Deciziile in CC se iau functie de culoarea politica a celor care au propus judecatorii. Cu toate acestea CC decide si decizile ei sunt suverane asupra Parlamentului.
Datorita functionarii institutilor dupa majoritati, batalia politica se duce pentru obtinerea acestor majoritati.
Ambele tabere incearca sa domine justitia.
Basescu si-a infiltrat oamenii in timp si incearca sa impiedice USL-ul sa-si numeasca oamenii loiali, incercand sa-i compromita.
USL-ul vrea sa schimbe procurorii numiti de Basescu pentru ca DNA-ul are exclusivitate la intocmirea dosarelor de mare coruptie. De ce aceasta lupta pentru controlul institutilor? Ca sa-si apere privilegile si abuzurile de putere. Oamenii numiti sunt persoane santajabile sau influentabile.
Basescu a fost promvat la candidatura de presedinte pentru ca era santajabil.
El putea fi pus sub acuzare si condamnat inainte de a deveni presedinte, dar se pare ca tocmai faptul ca este vulnerabil a fost atuul lui principal.
Intre timp s-a desteptat si a incercat sa le "plateasca" celor care l-au propulsat cu aceeasi "moneda", facadu-le dosare.
Basescu incearca sa migreze din pozitia de santajabil in cea de santajist.
In cei 8 ani de cand oamenii numiti de M Macovei si-au desfsurat activitatea, DNA nu a facut mare lucru, ca si cum cineva le-a spus sa nu-si bage nasul. Au adunat "material" pentru a-i da "sefului munitie" si putere.
USL-ul vrea sa-l elimine pe presedinte de la "comanda unitatii" DNA si de la arhiva cu dosare penale.
Problemele principale, care sunt evitate de mass-media, sunt cine si cum face promovarile in functie si, mai important, cum ar trebui sa functioneze institutiile ca sa nu poata fi influentate de politic.
Cum ar trebui sa functioneze justitia?
- Institututile ar trebui sa emita decizii cu caracter de generalitate, criterii de evaluare si proceduri care rezolva fenomenene si care sa fie stabile in timp.
- Decizile contestabile ale CC sau CSM sa fie validate de un referendum organizat in randul magistratilor si daca referendumul infirma decizia, membrii repsectivelor institutii care au votat decizia sa-si piarda postul.
- Monopolul DNA al cercetarilor penale ar trebui desfintat. Concentrarea si exclusivitatea cercetarii acordata DNA in domeniul marii coruptii, a facut posibila paralizarea penalului.
Numai asa democratia are sanse sa domine puterea politica!
Noi ar trebui sa sustinem reforme de extragere a justitie de sub controlul politicului si de repsonsabilizare a magistratilor, si nu sa sustinem o tabara sau alta a puterii.
Raspunsuri
capcaunul spune:
Ca de fiecare data, dezinformezi.
| Citat: |
| citat din mesajul lui Deceneus Institutile din Romania nu functioneaza dupa proceduri si dupa legi foarte clare si iau decizii prin majoritati pentru cazuri punctuale. Legile sunt facute intentionat ambigue sau incomplete, ca sa poata fi interpretabile. Asta face ca aceeasi decizie sa aiba solutii diferite. Spre exemplu cvorumul la referendum poate fi 50% din cei prezenti la vot, 50% din cei de pe listele permanete, sau 50% din cei cu drept de vot. Constitutia nu prevede nimic in ce priveste cvorumul si CC nu avea de ce sa se pronunte asupra cvorumului. Legea are dreptul sa sa stabileasca ce cvorum dooreste. Daca reglementarea era clara si notiunile foarte bine explicitate asemenea decizii nu mai erau interpretabile. |
Legea este foarte clara! 50%+1 din cei inscrisi pe listele electorale.
Puterea actuala (USL, Ponta, Antonescu) este cea care nu respecta legea. Sau doresc sa o schimbe post factum. Sau, dupa ce UE i-a tras de urechi pe chestia asta, doresc sa schimbe numarul celor inscrisi pe listele electorale. Sau sa redefineasca conceptul de lista electorala. Sau ... mai vedem, imaginatia uselistilor n-are limite.
Deceneus spune:
www.roaep.ro/ro/getdocument.php?id=6984" target="_blank">Lege nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile si completarile ulterioare
| Citat: |
| ART. 5 (1) Referendumul national si referendumul local se organizeaza si se desfasoara potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. .. ART. 17 (1) Operatiunile pentru desfasurarea referendumului au loc în circumscriptiile electorale si la sectiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente si a celorlalte liste electorale prevazute de lege, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 15^1 din prezenta lege, care se aplica în mod corespunzator. (2) Reactualizarea listelor electorale permanente se face de catre primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992*), respectiv ale Legii nr. 70/1991**), republicata, cu modificarile ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului. *) Legea nr. 68/1992 a fost abrogata. A se vedea Legea nr. 35/2008. **) Legea nr. 70/1991, republicata, a fost abrogata. A se vedea Legea nr. 67/2004, republicata. |
Daca legea referendumului reglementeaza valabilitatea de ce se face apel la legea alegerilor? Acum a fost referendum nu alegeri!
Mickyyy spune:
Deceneus, explica-mi te rog un singur lucru: de ce 24 de ore cat a avut la dispozitie CC sa analizeze GRAVELE incalcari ale constitutiei au fost suficiente pentru a lua o decizie, si pentru o chestiune strict tehnica, mai exact nr. de alegatori de pe listele electorale e nevoie de o luna pentru a fi clarificata???
Deceneus spune:
Daca decizia era a lor, ar fi fost luata in 24 de ore.
Au luat decizii interpretabile pentru ca in timp s-au tot schimbat strategiile combatantilor si membrii CC le-au pus in aplicare.
Asta dovedeste ce am afirmat, ca in CC se voteaza politic.
Deceneus spune:
www.roaep.ro/ro/getdocument.php?id=4682" target="_blank">Lege nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare
| Citat: |
| Art. 25 - Listele electorale cuprind cetatenii cu drept de vot înscrisi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare. Art. 26 - (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul national se întocmesc de catre primarul comunei, orasului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza datelor si informatiilor cuprinse în Registrul electoral si comunicate primarului de catre biroul teritorial al Autoritatii Electorale Permanente care functioneaza la nivelul judetului pe teritoriul caruia se afla localitatea. (2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localitati si cuprind pe toti cetatenii cu drept de vot care domiciliaza în localitatea pentru care ele au fost întocmite. (3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate si, dupa caz, strazi, iar la orase, municipii si subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe strazi si, dupa caz, blocuri. (4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numarului imobilelor în care locuiesc alegatorii, numele si prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria si numarul actului de identitate, seria si numarul cartii de alegator, numarul circumscriptiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, dupa caz, al colegiului uninominal si numarul sectiei de votare. (5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semneaza de primar si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale si se pastreaza în 3 registre speciale cu file detasabile, din care unul de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, unul de judecatoria în a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care au fost întocmite si unul de Autoritatea Electorala Permanenta. (6) Listele electorale se întocmesc si se pun la dispozitia alegatorilor spre consultare pâna cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor. (7) Alegatorii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinarile împotriva omisiunilor, a înscrierilor gresite si a oricaror erori din liste se fac la primarul localitatii, acesta fiind obligat sa se pronunte, prin dispozitie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. (8) Contestatiile împotriva dispozitiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare si se solutioneaza, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de catre judecatoria în a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul. (9) Primarul este obligat sa comunice judecatoriei si Autoritatii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale. (10) *** Abrogat (11) Modificarile intervenite dupa trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunica judecatoriei si biroului electoral al sectiei de votare în termen de 24 de ore. |
Este clar ca, cei cu domiciliu in strainatate nu pot aveea domiciliu si in Romania. Un cetatean roman poate avea un singur domiciliu in tara sau in strainatate.
Cetateanul roman cu domiciliu in strainatate are drept de vot pe liste suplimentare.
Lala_D spune:
Deceneus ai avut referendum sa demiti un parlamentar sau un ales local?
La locale voteaza diaspora?
Iti spun eu ca nu.
La presedentiale voteaza diaspora?
Da.Sunt in cvorum? Da.
Daca au dreptul sa il aleaga fiind in cvorum, au dreptul sa il si demita?
Ce lege se aplica atunci?
Deceneus spune:
Lala_D - legea referendumului face trimitere pentru completare la legea 35/2008 a alegerilor parlamentare.
Notiunea de lista permaneta este definita in L 35/2008
lili_ka spune:
Deceneus , domiciliul este cel din buletin. Eu de exemplu am mai multe proprietati in tara si strainatate. Sunt cetatean roman , am bulerin emis pe o adresa din Romania. In acelasi timp am o casa in USA di in Germania .Insa in buletinul ( cartea de identitate ) emis de autoritatile din Romania adresa este in Romania. Deci eu TREBUIE sa figurez pe listele din Romania. Pot vota in acelasi timp unde doresc . In Romania pe lista permanenta din localitatea unde am domiciliul sau pe o lista suplimentara din USA sau Germania. Depinde unde ma aflu in momentul votului. Si sunt multi ca si mine.
Madanic spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lili_ka Deceneus , domiciliul este cel din buletin. Eu de exemplu am mai multe proprietati in tara si strainatate. Sunt cetatean roman , am bulerin emis pe o adresa din Romania. In acelasi timp am o casa in USA di in Germania .Insa in buletinul ( cartea de identitate ) emis de autoritatile din Romania adresa este in Romania. Deci eu TREBUIE sa figurez pe listele din Romania. Pot vota in acelasi timp unde doresc . In Romania pe lista permanenta din localitatea unde am domiciliul sau pe o lista suplimentara din USA sau Germania. Depinde unde ma aflu in momentul votului. Si sunt multi ca si mine. lili_ka |
Da, asta-i si cazul meu si al sotului meu. Noi ramanem cetateni romani cu buletin de Ploiesti, deci sunt pe listele permanente. La alegerile prezidentiale am votat pe listele permanente ca eram in vizita in tara, la referendum nu m-am dus in mod voit.
Acuma macar de-as avea vreo posibilitate sa aflu daca am votat sau nu
.
Deceneus spune:
Eu nu pot avea doua domicilii chiar daca am doua locuinte in proprietate.
Nu stiu cum este evidenta populatiei, dar probabil ca si la ei poti avea un singur domiciliu, si probabil ei nu inregistreaza domiciliu din strainatate cand exista dubla cetatenie.
Posibil sa existe o evidenta paralela a cetatenilor cu domiciliu in straintatate.
Existenta a doua acte de identitate, ar explica aparitia pe listele permanente a cetatenilor care au si domiciliu in straintatate.
PS subiectul nu este despre referendum si despre liste electorale.