Tren de noapte - Condoleante pentru Monica
Raspunsuri - Pagina 17
adriana15 spune:
Dumnezeu sa te odihneasca in pace,Monica!!! plang si ma gandesc cat de nedreapta este viata uneori....multa putere si sanatate familiei indurerate.
Adriana,
7+, mamica de Raissa
toanca spune:
Dumnezeu sa o odihneasca in pace!
Condoleante familiei!
Of doamne....imi pare rau si ma gandesc la copilasi.....
ramonaa spune:
Condoleante familiei! Sunt impresionata...nu am cuvinte...Dumnezeu sa o odihneasca in pace! 
simi spune:
Sincere condoleante familiei!
Dumnezeu sa o odihneasca in pace pe Monica, sa-i fie somnul lin!
E foarte trist, cuvintele sunt prea seci pentru a exprima tristetea pe care o simt.
laura-s spune:
Drum bun suflet curat, Dumnezeu sa aiba grija de tine asa cum si tu vei avea grija de copii tai de acolo de langa El.
Dormi in pace suflet frumos...
simonapro spune:
Dumnezeu sa-ti calauzeasca sufletul! Moni a fost o persoana deosebita, sunt fara cuvinte 
http://iulia-elena.blogspot.ro/
Daiopri spune:
Nu ar trebui sa existe o lupta pentru viata. Caci de cele mai multe ori este inechitabila. Monica ai facut tot ce ti-a stat in putere acum e timpul sa iti odihnesti trupul chinuit si sufletul ravasit. Ai dat tot ce ai avut mai bun pe pamantul asta, ai doi copii minunati. Copii or sa fie bine, trebuie sa fie bine. O sa priveasca mereu spre cea mai frumoasa steluta de pe cer iar steluta draga o sa ii mangaie mereu cu dragostea ei.
Sa le fie cat mai usor celor apropiati si sa aiba mereu grija de copilasii tai ca si cum ai fi fost printre noi.
Numai bine tuturor
asteryaro spune:
Am cunoscut-o pe Moni aici, pe DC, in 2005, cand impreuna am pornit in Odiseea sarcinii. Ce de aventuri.....
Am petrecut ani frumosi si buni, cu de toate, cu ras, cu plans.... cu nopti gravide si doamne! ce ne mai distra cu stilul ei vesel si optimist.....
In 2010 am mers impreuna in concediu la mare, unde am cunoscut-o de-adevaratelea. Am si spus ca aveam mari emotii cand am intalnit-o prima data.
In ianuarie 2011 am vizitat-o la Arad, cu copilul si sotul meu, in casa ei.
Nu stia ce sa-mi puna dinainte, de parca cine stie cine eram eu....
O femeie plina de viata, veselie, cu "nerv", abila, inteligenta, frumoasa si pe dinauntru si pe dinafara, o bunatate sufleteasca cum rar am intalnit, capabila sa transmita emotii pozitive....
O femeie de la care am invatat sa fiu altfel decat eram, sa fiu mai buna, mai rabdatoare, intelegatoare... care mereu a gasit un cuvant cald, o incurajare, desi ea insasi se afla intrun mare impas, dar nestiut de nimeni, poate doar de medicii din Ungaria si de ea....
As putea scrie la infinit despre ea, MONICA!
Azi noapte dupa ora 1 am inchis comp. si m-am culcat, inaltand o rugaciune pentru ea.
Dimineata am avut treaba cu sotul, n-am mai avut timp de DC. La pranz am plecat toti 3 la Manastirea Ciolanu. Pe drum mi s-a pus o gheara la inima... si gandul m-a dus la ea, si mi-am spus "nuuuu, nu cred ca e ea!", si-am respirat adanc. La Ciolanu l-am rugat pe sot sa se roage si pentru ea, iar eu am sunat o alta colega de odisee si prietena, sa intreb ce mai stie..., si-atunci a cazut fulgerul peste mine.......
O plang pe ea, desi... nu stiu daca EA ar vrea s-o plangem, a fost o fire vesela si foarte optimista si pliiiina de viata, dar lacrimile nu se pot opri, orice as face.......
Ramas bun, pasarea mea cea guresha! Mergi cu bine, si inalta-te la ingeri!
Te iubesc nesfarsit Moni, te voi iubi pururi!
Sa-ti fie somnul lin printre ingeri.........
Ooofff, Doamne!
Monica, o sa te iubesc pururi!
flaviutza spune:
Am citit din umbra fiecare pagina a povestii triste....si nu am reusit sa scriu un cuvant...pur si simplu nu am reusit. pentru ca am trecut prin asa ceva, prin exact durerea asta...sufletele extrem de bune pleaca...nu se stie de ce...tatal meu a murit la fel la 42 de ani, in zi mare, de Craciun, rapus de cancer la colon...si era tot zodia rac,un om extraordinar,mereu optimist, care nu a ranit niciodata pe nimeni...aceleasi experiente aceeasi lupta....aceeasi nenorocita de ascita care trebuia scoasa si iarasi scoasa..am retrait zi de zi cintindu-va acele momente de cosmar de acum 12 ani,aceeasi dorinta de a ramane cat mai mult singur in ultimele zile,de a nu dori sa auda, vorbeasca cu nimeni...am stiut atunci ca Moni va pleca....
Dar ramane o speranata...eu stiu ,am trait experienta...acesti oameni iau legatura si isi ajuta copiii chiar si dupa moarte...va spun si credeti-ma l-am visat mereu atunci, la 19 ani, zile intregi...nu mi-a vorbit niciodata...ma rugam sa imi vorbeasca si nu mi vorbea...l-am visat nu bolnav ci asa cum era sanatos...vesel...la o luna cu pisicul in brate si peste doua saptamani mi-a murit pisicul.Apoi nu l-am mai visat ani intregi.
Pana intr-o zi.....acum un an si ceva....cand l-am visat si mi-a vorbit....aveam o dilema enorma si ma macinam de luni de zile....si l-am visat langa mine si o alta persoana draga zicandu-mi la fel de cald si linistitor ca in copilarie "eu plec ...de acum el va avea grija de voi..." ...si mi-a luminat mintea si drumul....
Credeti-ma ca va avea grija de acolo de sus de copilasii ei.
Imi pare rau Moni...nespus de rau....eu stiu ca esti si vei fii langa cei dragi mereu...
As ruga adminii ca acele topicuri despre melanom "atentie la alunite" sa ramana undeva bine puse ,usor de gasit cu un search , sunt informatii extrem de valoroase postate de Monica, in durerea ei a postat acolo nici nu va imaginati salvarea cator oameni...e parsiva boala asta, eu le-am citit pentru ca....exact ca intr-un film prost,in 2010 maica-mea de data asta a avut o alunita pe nas, din fericire a fost cea mai usoara forma de cancer al pielii, epiteliom bazocelular, care produce in cel mai rau caz doar recidive locale...atunci am citit si apoi m-am informat din postarile Monicai...ODIHNESTE-TE IN PACE , SUFLET CALD....
Carmenbr spune:
Sa-ti fie drumul lin printre ingeri draga noastra! Maica Sfanta va avea grija impreuna cu tine de cele 2 minuni din viata ta! Si iarta-ne daca vreodata ti-am gresit!