Bebelusi din toata lumea

Tilia spune:

Ma tem ca treaba asta cu sentimntele e culturala, oricat de mult am bate noi toba pe universalitatea lor. E, la urma urmei, un sistem de adaptare, de mica inveti ca, daca nu vrei copii, trebuie sa-l lepezi (avort), ca, daca-ti moare unu, nu-i nimic, faci altu', ca nu e asa de grav daca moare un bebelus samd. Cred ca aveti voi o imagine idilica asupra satului, de va imaginati ca o femeie care are si sapa, si cai, si 4 copii isi permite sa stea sa planga ca a avortat spontan. e trista o zi-doua, pe urma-i trece, nu ca doamna de la oras care isi permite sa se duca ani in sir la psiholog ca sa treca peste trauma.

Tilia spune:

Dar pe tiganci nu le apreciati, ca tot cam asa isi cresc copiii, ca africanca?

cristinuk@ spune:

ba da

pisigri spune:

Citeste interviul cu cele patru perechi de parinti...



IULIA va invinge CANCERUL

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009) si 18+

Ilinca_M. spune:

Eu apreciez multe aspecte si de la "pareningul" lor, desi si la ei exista diferente.
Chiar ieri mergeam cu fata mea pe un trotuar ingust si din fata veneau o tiganca foarte tanara, cu fuste lungi si broboada, deci de-aia "clasica" nu cersetoare si baiatul ei zglobiu la 2 pasi inaintea ei. L-am vazut cum o fixeaza din ochi pe fata mea, chiar eram curioasa ce-i trece prin cap. Parea cam de varsta ei sau mai mic cu pana-n 6 luni. S-a oprit in fata ei, s-a oprit si ea (ca nu avea ce face:))), a imbratisat-o- dar foarte, foarte delicat si a pupat-o pe obraz. Apoi a plecat si l-am auzit intreband-o pe maica-sa:"cine-i bobo?" (asa se zice pe la noi la bebelusi/copii mici:)))
Nu tare are legatura cu topicul dar m-a impresionat copilasul:)))

ina.click spune:

eu apreciez si nu prea, adica ma rog, nu cred ca exista un stil tiganesc de a creste copiii. Poate doar in legendele urbane. ca si la mamele romance, exista un evantai de "parentinguri" si in etnia lor.

in orasul natal avem o familie cu nume de general si parenting foarte bine ancorat in realitatea lor sociala de zi cu zi. mai precis, de cand pot merge sunt trimisi, indemnati sa ceara. e rau? poate pentru tine, care te trezesti somat "da inghetata sau te scuip". insa pentru ei, avand in vedere ca asta vor face zilnic, e bine. nu stiu cum sa zic. de partea ailalta e foarte ok si normal sa-i invete asa, de partea noastra e reprobabil si injositor.

si ceva haios:
acum vreo 30 si ceva de ani, cand eu inca nu eram pe lume iar parintii mei erau proaspat casatoriti, treceau zilnic pe langa "domeniul" celor cu nume de general :) Tata, jumatate enervat , jumatate amuzat , alunga tiganusii cum ii vedea apropiindu-se sa ceara. Mama le impartea insa tot ce avea la ea. Biscuiti, bomboane, guma.
Si l-au auzit pe tata cum i se tot adresa mamei mele cu "mamicule". "Nu le mai da, mamicule, hai sa mergem, mamicule, etc samd"
Asa ca s-a trezit intr-o buna zi cu unul dintre beneficiarii de bomboane infipt in soneria portii lor de acasa.
"Ce vrei, ma?"
"Auz domnu. Da ma-ta matale-i acasa?"
Venise dupa biscuiti

ela_04 spune:

Ina cred ca o sa ma apuc de calcat mai vesela decat prevede legea...

Selene_Bunny spune:

Eu nu am vazut inca filmul, dar nu ma vad rezonand cu idilica lume africana prezentata. Ma intreb... cate mame romance, de aici sau de oriunde, ar putea integra in idilicul ala ideea de a-si imparti sotul cu alta? Cate s-ar gandi sa conceapa fericirea proprie asa?

Stiu o poveste virtuala a unui tip care a avut curajul sa spuna ca el traieste cu doua femei, care se cunosc intre ele si care sunt fericite asa. A avut curajul sa spuna ca ei 3 sunt fericiti asa. De nu i-au sarit in cap o droaie de insi, incercand sa-l convinga ca e o utopie ce spune el acolo, ca nu se poate sa fii fericit asa, ca femeile alea nu au cum sa fie fericite asa, ca se mint unii pe altii, ca, pana la urma, se va duce totul naibii... Chiar le-au indemnat pe femei sa-l paraseasca pe individ si sa-si caute unul numai al lor...

Recunosc ca mi-ar placea sa fiu mai relaxata, ca mama. Pe de alta parte, mediul in care traiesc nu imi permite aceasta relaxare. Acelasi mediu le impune copiilor nostri anumite standarde. Standardele astea (sau pretentii) existau si pe vremea parintilor nostri, si pe vremea noastra. Practic, exista in noi, si, cu cat ne chinuim sa tinem mai mult pasul cu lumea de azi, cu atat trebuie sa ne supunem mai mult pretentiilor. Daca vrem sa avem un job bine platit, n-o sa stam la 10 dimineata la umbra, sa impletim vecinei coditze, pentru ca stim c-o sa ne luam un sut in dos de la sef, de n-o sa ne vedem.

Tribul ala are o atitudine patriarhala sau matriarhala? Cat de egale sunt femeile cu barbatii?

Ilinca_M. spune:

Selene, pacat ca nu te uiti la film, uita-te la film impreuna cu Daria (ca tot zici ca are ore intregi de desene, macar o ora sa se uite la altceva) si apoi zi-ne ce parere ai despre documentar. Ca zau ca topicul asta n-are nicio legatura cu poligamia sau sexul in 3 sau mai stiu eu ce:))). Si da, mediul in care traim nu ne permite tipul de relaxare care pare ca transpare la africani, dar nici nu ne obliga sa fim ultra-crispate-stresate vis-a-vis de rolul nostru de mame.

AgnesLuca spune:

Oare sa fie o intimplare ca in film toate familiile au animale ?
Mi-ar place sa invete unele mamici din Romania din film ca pisicile nu sunt incompatibile cu copiii sanatosi si, asa in general, cit de frumos pot creste copiii impreuna cu animalele.