Fetita mea isi roade unghiile

nu numai ca-si roade unghiile dar si le exfoliaza,si le rupe straturi ,straturi.psihologul spune ca,cauzele sunt la mine,la parinti dar din pacate nu-mi permit costurile...daca a mai patit cineva asa cu copii,sau daca stiti in IASI un cabinet psihologic cu costuri mai mici..astept sfaturi ,pareri.Multumesc

ela_04 spune:

In psihologie rosul unghiilor este interpretat ca un semn de nesiguranta. De asta dr a spus ca la tine e raspunsul.
Siguranta alaturi de masa si somn reprezinta una din nevoile primare ale unui om.
La o varsta mica chiar si o cearta intre parinti reprezinta motiv de nesiguranta. Numai spun de apostrofari, sau altele de gen adresate direct copilului care se inchide in el dar semnele nesigurantei sunt vizibile si raman ani multi si buni.

Rufus spune:

O mai scalda si psihologii astia, ce sa faca...
Ana isi roade unghiile de mai multa vreme, ne luptam si noi si ea cu chestia asta. Este orice altceva decat nesigura, atmosfera in familia noastra este destinsa, personalitatea ei este in plin avant si nu are nici un fel de suferinta.
Evident, am incercat diverse si numeroase metode, pana acum n-au functionat decat pe termen limitat. Nu ne descurajam...
Parerea mea este ca va renunta atunci cand va gasi acest gest perimat pentru evolutia ei.

Rufus, Tora si iadele

mihaela_s spune:

Intaresc si eu spusele lui Rufus. A mea cea mica are imediat 9 ani. Isi rodea unghiile de cand o stiu . Nu a fost tensiune in familie, nu a fost in copil neglijat, e plina de personalitate si nu are nicio afectiune. Psihologi au la scoala, ii evalueaza pe copii la fiecare inceput de an scolar, la fel a fost si la gradinita, nu am primit nicio observatie, niciodata.

Spuneam ca isi rodea unghiile pana de curand. Mai precis de vreo luna cand s-a hotarat ca unghiile ei arata tare frumos crescute si ni le arata si se lauda cu ele de cate ori are ocazia.

Noi am incercat diverse, de la ignorare pana la atentionare de fiecare data sau distragerea atentiei...nimic nu a mers. Uneori se ascundea ca sa le roada. Asa ca am lasat-o in pace, ii mai faceam observatii si se mai oprea pe moment. Uneori le rodea pana la sange si credeam ca se va opri, ca va invata minte...dar nu. Pana nu s-a hotarat ea singura ca trebuie sa se opreasca, nu s-a oprit.

Chiar si cand avea unghiile date cu lac le rodea :).

ela_04 spune:

Trebuie sa vezi (revezi) momentul cand a inceput...
si nici atunci de obicei, e ca o reactie intarziata ...apare cand trauma a trecut...
e f greu de depistat ce anume au declansat asta...
asa am citit si eu ...

marumiha spune:

Baietelul meu a inceput sa manince ungiile cind avea aproape 4 ani .
Cind se intorcea de la gradinita avea mereu ungiile terminate si l-am surprins de multe ori cu miinile in gurita.
L-am tot amenintat ca nu-i mai luam ce vrea el ,i-am spus ca e urit fara unghii ,am glumit cu el spunindu-i ca-i cumparam o suzeta ,nu am reusit sa-l convingem in nici un fel.
Eu cred ca totul a inceput de la faptul ca aducindu-l in alta tara unde nu cunostea pe nimeni ,nu cunostea limba ,prima perioada de timp in care a mers la gradinita ,a fost destul de stressanta pt.el ,probabil ca asta este cauza .

Poze

michelle-usa spune:

al meu cand avea 5 ani jumatate a inceput dintr-o data sa isi roada unghiile.
am incercat cu tot felul de metode...nu a mers nimic.
asa ca mi-a dat prin minte si i-am spus ca daca vinerea gasesc 10 unghii sa tai ii cumpar o carte de povesti de citit.

asa a trecut prima saptamana, bineinteles ca nu am avut ce taia...in a 2-a am avut vreo 5 si de abia in a 3-a tin minte ca i-am luat cartea promisa. am facut asa vreo 2 luni si ne-am ales si cu carti de citit...si cu unghii de taiat.
il prindeam ca duce mana in gura din reflex dar era suficient o atentie mica.

asta e ce a mers la noi.
mult succes!

michelle

CorinaDani spune:

si fetita mea avea acest obicei. totul a inceput, cred eu, din cauza faptului ca nu ma lasa sa-i tai unghiile, singura metoda era sa i le tai cand dormea dupa-masa, sambata sau duminica. de la un anumit moment si-a scos singura somnul de peste zi, asa ca a existat o perioada cand unghiile au crescut peste masura, pentru ca nu am avut cand s-o prind adormita, sa i le tai.

la un moment dat, unghiile au inceput sa se rupa, avea colturi care agatau si o deranjau, asa ca a inceput sa le rontaie.

a durat cam 2 luni, motive de stres nu erau, tot incercam s-o atentionez sa nu le mai roada, ca i se fac unghiile urate, ca baga microbi in gura, etc. - nici-un argument nu a functionat. am reusit s-o dezvat in maxim 2 saptamani, dupa ce am cumparat un lac special, cu gust amar. nu va grabiti sa cumparati de la mavala, din farmacii, costa aproape 40 lei sticluta. cautati la standurile de cosmetice, eu am gasit lacul special in gama produselor flormar si booty, pe ambalaj este precizat faptul ca poate fi folosit si in cazul copiilor. costa doar 7 lei.

andre_ea spune:

Si fetita mea a inceput sa-si roada unghiile la 3 ani. Din pacate stiu ce a declansat ticul asta: inceputul cresei.
Habar nu am cum s-o dezvat. Dar nici nu o stresez pe tema asta. I-am sugerat sa-si roada si unghiile de la picioare sa ma scuteasca si acolo de taiat.

---

Andreea, mami de Tudor- 10.08.2005 si Ilinca- 09.01.2009
Nu vreau la doctor, nu stiu cum se spune "a" in franceza.

carolinah spune:

Fiica-mea isi rodea 1 singura unghie de la degetul aratator-dreapta la TV. Nu stiu de ce, cred ca a inceput cu o unghie care agata, apoi s-a transformat in obicei. Am dezvatat-o cu lac amar - Mavala.

Acum, dupa vreo 3 ani, am vazut ca are iar unghia roasa. Aceeasi... A fost cu ai mei la mare si i-au lasat unghiile f lungi. Poate de asta. Asa ca trec iar la lac (pacat ca l-am aruncat pe ala) si sper sa functioneze.

rrox3 spune:

Rosul unghiilor face parte din asa numitele gesturi adaptoare, la fel ca si suptul degetului la varste mai mici, scarpinatul in cap, leganatul, mancatul buzelor, jucatul cu suvitele de par, etc. Au darul sa calmeze anxietatea. In sine, nu sunt nocive, il ajuta pe copil (sau adult) sa faca fata.

E important de identificat sursa stresului si facut ce se poate pentru a-l reduce, pentru a securiza afectiv copilul.

Interpretarea "e vina parintilor" e de toata jena. Uneori poate ca parintii au o contributie cu voie sau fara voie la stresul copilului, dar odata ce parintii vin sa ceara un sfat, ajutor specializat, mi se pare jenant si lipsit de utilitate sa-i invinuiesti.

Sorinnn ce varsta are fetita ta si de cand isi roade unghiile cu asa elan? A aparut vreo schimbare in viata ei inainte de asta?