Podurile din Madison County ...(2)

mihaela_s spune:

Dupa mine, n-o sa iti poata nimeni explica ce inseamna "marea dragoste", nu e o reteta unica. Nu iti trebuie experienta multa pentru a stii cand o intalnesti. Unii o gasesc de prima data si nu mai cauta. Ei bine, ei de unde stiu?

Dar totul din film te face sa intelegi ca el a fost marea ei dragoste. Altfel nu ar fi existat filmul .

balanta spune:

Buflea...sunt persoane care nu au stiut niciodata ce inseamna pasiune.Ok, esti casatorita cu un barbat "bun", ii apreciezi calitatile si daca educatia ta e ca acesta e tiparul zici ca ai un sot bun,o casnicie reusita ca trairile tale personale sunt minore si neinsemnate pe langa ce inseamna conceptul de familie. Si vine o zi cand buf, se intampla ceva si cunosti pe cineva care iti trezeste acel coltisor. E ca si la celulele de cancer. Le avem toti dar nu la toate lumea sunt activate. E si normal ca in 4 zile era numai la capitolul indragostit si vibratie. Foarte puternica pt ea dealtfel nemaiintalnind asa ceva. Cred ca ea ar fi putut trage o concluzie dupa macar atatia ani petrecuti cu el cat si cu sotul.Stim dictonul ca iubirea se termina acolo unde incepe casnicia. Iubirea romantica pana la urma e un mit. Exista dar cu timpul dispare. In momentul respectiv da , el era marea ei dragoste. Contariile se atrag enorm de mult. Cred ca si ea a fost uimita de sentimentele contradictorii. Cumva fiecaruia i se "pare" ca are o mare iubire. Si ea pare si mai mare daca e neimplinita. De fapt nici o mare iubire nu e implinita.Si fiecare varsta are o mare iubire. La ea, la varsta pe care o avea, la experienta, la principiile pe care le avea, la posibiitatile respective, da, a considerat ca el e marea iubire. Probabil si pe ea a luat-o prin surprindere.Mai degraba as putea spune ca in sinea ei si-a zis : "acum pot spune ca nu am trait degeaba si pot trai de acum incolo tot atat cat am trait pana acum ".E clar ca nu e genul de femeie care ar recidiva. Si mai cred ca morala filmului e "sa nu spui niciodata, niciodata". Si mai cred ca sentimentele din inima nu le poti controla cu egoul din minte.Poti controla actiunele dar sentimentele nu.Sunt si cazuri in viata asemanatoare filmului. Poate nu dureaza numai 4 zile...poate 4 luni, poate 4 ani...si apoi intervine ratiunea si acele momente devin suportul pt toata viata.

ramiris spune:

Punctul meu de vedere e similar, poate putin altfel nuantat: n-as spune ca protagonista e o femeie simpla ci dimpotriva. "asezata" si "casnica" nu sunt neaparat caracterizate de simplitate. Cred ca faptul ca era casnica si asezata sunt o amprenta a culturii si obiceiurilor epocii si arealului in care traia.

N-am inteles de ce spui ca n-a avut parte langa sot: de fericire sau de iubire. Eu cred ca le-a avut pe amandoua in casnicie si inca le avea intr-o altfel de forma atunci cand a aparut fotograful. Si a continuat sa le aiba intr-o forma noua atunci cand scurta poveste de iubire s-a sfarsit. Nu cred ca trebuie sa fii nefericit sau neimplinit ca sa te indragostesti, nu cred ca iubirea, pasiunea aparute pe nepregatite sunt neaparat expresia a unor frustrari care mocnesc undeva si pe care poate nici nu le constientizezi. Cred ca e posibil sa te indragostesti si-atat, iubirea n-ar mai fi iubire daca ar putea fi explicat cand, cum si de unde vine.
Si n-as numi casnicia ei monotona, poate ca un cuvant mai potrivit ar fi previzibila.
Mesajul filmului asa cum "l-am citit" eu: ratiunea, datoria, grija fata de ceilalti primeaza in fata sentimentelor. Alt mesaj: sentimentele adevarate, morale sau nu, rezista timpului. Alt mesaj: Mai bine sa regreti ca ai iubit decat ca n-ai facut-o.

kariguld spune:

simpla, adica nu era o femeie care iesea cu ceva in evidenta in satul/orasul in care traia.

langa sot cred ca na avut parte de acea iubire pasionala, cu fiori pana in varful firului de par. iubirea pe care a trait-o cateva zile cu fotograful. de la sot a avut altfel de iubire, cum ai spus si tu, sub alta forma.
ca sa te indragostesti de alt barbat, casatorita fiind cu altul, trebuie ca ceva lipseste. daca esti implinita/saturata/ (of, nu mai gasesc cuvinte potrivite) poate sa stea in fata ta tortul-torturilor ca nu-ti mai trebuieste nici macar o imbucatura.

ramiris spune:

Am inteles acum, inseamna ca nu gandim foarte diferit.
Ma gandesc ca totusi, iubirea aia pasionala, cu fiori pana-n varful degetelor nu tine cu anii (de fapt chiar stiu ca asa e ) si ca daca a existat la inceputul povestii cu sotul s-a transformat in altceva. De-aia probabil ca satula fiind de prajituri bune si gustoase si sanatoase de casa tot n-a putut rezista unei imbucaturi din tortul-torturilor, tocmai pentru ca stia cum e.
Ca pana la urma asta a facut... a gustat, nu?

mariuta spune:

Filmul e manipulant pentru ca toate personajele sunt pozitive (cu exceptia celor care, nu-i asa, nu ar fi de acord cu adulterul si l-ar judeca- a satenilor. In aceeasi categorie ii arunca buflea pe "religiosi" pe care ii confunda in mod previzibil cu moralistii, neintelegand insa o iota din relatia religie-morala). Prin intermediul acelor sateni cu comportament rautacios si ridicol se induce ideea ca doar cei mai redusi asa la minte ar putea fi impotriva unor povesti de dragoste adulterine!
Fiind vorba deci doar de oameni buni care nu au in suflet nici macar o farama din iadul vinovatiei, filmul se rezuma la a trata problema "deciziilor". La arta manipularii contribuie niste artificii ieftine gen cenusa aruncata peste pod, poze, jurnal, rochie noua luata la targ.
Una peste alta, un film usurel, romantios, salvat de jocul actritei si de niste imagini frumoase.

buflea spune:

Fetelor, voi ca dati seama ce de mituri sfaramati cu vorbele astea ?

Nici cei care sustin contrariul si nici cei de acord cu voi nu au dovezi palpabile in a-si demonstra teoria. Singura dovada ramane experienta personala si personalitatea respectiv asteptarile fiecaruia … eu cred ca la orice inceput de casnicie fiecare participant are setate un anumit numar de asteptari, care, in functie de evenimentele intalnite pe drum si maturizarea personajelor, se schimba pe nesimtite.

Si de aici conflictele … Ceea ce era valoros in rochia de mireasa poate a fi mai putin important in capotul mirosind a ceapa prajita de dupa 20 de ani …si invers, ceea ce era de neacceptat atunci poate capata circumstante atenuante in fata unui jurnal intim.

Ii apreciez foarte tare pe participantii acestui topic care dau dovada de flexibilitate in gandire, chiar daca aceasta flexibilitate contrazice teorii si sfaturi si convingeri pe care cu siguranta le-au avut si promovat si ei in rochia de mireasa … mi se pare ca este o dovada de mare maturitate si experienta de viata.

Aqai spune:

Eu am o teorie in dezvoltare... ma rog mi se trage de la documentarele cu natura. Ah, e legata de dragostea care nu moare.

Si care zice ca odata instinctul de perpetuare a speciei fiind "satisfacut" dragostea arzatoare, pentru femei ea se transforma in altceva, nu stiu cum sa-i spun, nevoia de mentinere a "cuibului". Siguranta, stabilitate, liniste, certitudini.

Si faptul cea mai buna casnicie care are toate elementele de mai sus (Francesca Family, de ex) poate sa aiba derapaje, ne poate face sa ne intrebam: este omul o fiinta monogama prin natura, sau prin alegere?

Ca nu mai vorbesc de relatiile neimplinite/ ne-implinitoare. Despre alea si dreptul la fericire si the quest for happiness am vorbit mai la inceput.

buflea spune:

Eu cred ca asta este tot o tehnica de manipulare a artistului ...pentru ca daca nu ti-ar fi prezentat-o ca pe marea, unica dragoste (notiune in care multa lume crede dar nu exista vreo dovada clara ca exista ), nu ai mai fi fost atat de empatica cu adulterina. La fel si cu Anna Karenina ...

Ca argument in favoarea mea, o aduc in discutie pe adulterina din Unfaithful . Ia sa vedem, cata lume a rezonat cu povestea de acolo, bine, lasand la o parte crima aia de prost gust hollywood-ian. ?

buflea spune:

Raspunsul meu la intrebarea asta il stii, dar vreau sa ma mai afirm o data - ca doar am deschis topicul cu el - omul este o fiinta monogama prin alegere initiala (imbracata in frumoasa senzatie a iubirii) si mai tarziu prin constrangeri - incepand cu cele sociale, religioase si chiar si personale (in ideea ca si echilibrul ala de care vorbesti cu siguranta, stabilitate ...etc reprezinta de fapt tot o constrangere.