Miserupismul copilului(2)

Selene_Bunny spune:

Nu fatza de un adult. Ci fatza de mine. Inainte, fatza de buna-sa. Buna-sa nu are pic de autoritate in fatza ei. Eu poate ca am, dar nu suficienta. Incerc sa inteleg de ce, dar nu e usor, tre' sa ma intorc in timp pentru asta.

missdarcey spune:

Selene ,tu nu esti sefa casei,incearca sa uiti asta :Coz everybody has feelings! asa spune fiimea

Selene_Bunny spune:

missdarcey, nu e prima data cand comanda. Buna-sa si-a luat-o pe strada pentru ca nu i-a luat/dat cate bomboane vroia ea. E bine?

Iar eu, cand o rog frumos ceva, imi raspunde "fa tu", "strange tu", "du-te tu". Nu mereu, dar de destule ori.

Daca eu ma execut mereu, drepti, la ordin, cand don'soara comanda, ce-o sa iasa?

Ilinca_M. spune:

Nu mi se pare ok ca nu ai reactionat de la inceput, "ca sa vezi pana unde merge"; adica faci experimente pe copil? Trebuia sa fii ferma de la prima lovitura, nu sa stai sa te cotonogeasca, o manutza de copil...In fine, trebuie sa te gandesti de cand a inceput Daria sa loveasca si cum ati reactionat. Ca nu cred ca a ajuns la paroxism violentza ei peste noapte. Cred ca majoritatea copiilor au faza de lovit parintii, de distractie, descopera din intamplare ca o lovitura de a lor provoaca ras, amuzament. A mea a avut asa o faza pe la un an si ceva, nu ca revolta sau protest sau la suparare ci intamplator a descoperit ca ne-a starnit rasul pocnindu-ne. A fost simpatica faza o perioada, apoi incet-incet i-am distras atentia, nu ne-am mai amuzat cand ne-a pocnit, am zis ca ne doare, i-a trecut.
Foarte rar a avut fiica-mea tendinta sa ne loveasca la manie. Atunci ori am luat-o in brate si am consolat-o, ori unul dintre noi se cara de-acolo si celalalt ii explica "s-a dus mami ca o doare cand o lovesti!" Daca eram numai eu cu ea si nu reuseam s-o calmez...faceam ceva nerecomandat, probabil, dar era unica iesire: urlam ca Tarzan:"da' termina si nu ma mai lovi!!" de-mi ieseau ochii din cap, ea se bloca, se shoca dar iesea din starea de pocnit mecanic, incepea sa planga...eu intindeam bratele si incepea un luuuung moment de mamoshala in care o giugiuleam si-i ziceam foarte bland ca m-o durut, ca au, sa nu ma mai loveasca...
No, probabil pentru fiecare copil exista o metoda sa fie scos din "beating mode", cum ziceam, la noi s-a intamplat f. f. rar sa o apuce pe fata noastra pandaliile, dar da, s-a intamplat si am trecut cu bine peste asta. Trebuie sa existe o metoda pe care sa o aplici si tu, ce e asta, sa te cotonogeasca al tau prunc de nici 4 ani...

Selene_Bunny spune:

Corect, toti avem sentimente. Sa-ti spuna Anais ce era in textul pe care l-am sters.

inbox spune:

Mai Selene, stii la ce m-am mai gandit? Daca ai avea posibilitatea sa filmezi cumva o faza din asta, cap coada. Nu stiu cum ai putea face, dar sa vezi inca de la inceput cum decurg lucrurile, pornit din situatia de calm pana la conflict si dupa...apoi cand trece totul tu sa revezi filmul...ai vedea mult mai clar ce se intampla, de ce se ajunge in punctul X. Eu am facut asta, cand fetita mea se balbaia, la rugamintea terapeutului care a vazut-o, am inregistrat-o cu telefonul, o vedeam dupa cum incepe ca o sa urmeze un episod de balbaiala, pe mine m-au lamurit mult inregistrarile...

Insist sa cred ca fetitei tale nu i se potriveste sistemul pedepse recompense, atitudine autoritara etc, ( bine, eu cred ca niciunui copil nu i se potriveste, dar fiecare parinte stie mai bine), poate incerci si altfel...nu ai nimic de pierdut.

Cel mai bine ar fi sa discutati cu un specialist totusi, nu este vorba de ciocolata Milka, ci pur si simplu, de ce sa te chinui tu sa faci ciocolata, cand o poti lua de-a gata...

Aqai spune:

Selene, feedback time :)

Tu ai avut pana acum o anumita dinamica in relatia cu copilul tau. de genul "mami da-mi apa" mami sare si da apa.

brusc si peste noapte te hotarasti sa te schimbi. Da' ai uitat sa anunti schimbarea, asa ca e normal ca fata ta sa faca ce-a facut. ea vrea acelasi "joc"

cand o sa fiti voi calme calme, seara dupa ce-i citesti o poveste si iti spune ea cum a fost ziua ei, incearca un alt joc.

uite cum as aborda eu:

daria, am nevoie de ajutorul tau. urechile mele nu mai aud cand tu ceri ceva daca nu spui niste cuvinte magice. Cuvintele magice sunt "te rog". Urechile mele se vor simti bine si daca le vei vorbi bland. te rog sa nu uiti asta maine.

si atata tot. nu negocia, nu insista.

Si din secunda asta, insistent, cu rabdare si blandete, indiferent cum face fata ta, cand cere ceva si uita cum se cere nu pune intrebari retorice ci fii la obiect.

urechile mele nu au auzit cuvintele magice, sunt inchise
urechile mele nu au auzit vocea ta blanda, sunt inchise

sau gasesti tu ceva ce sa vi se potriveasca mai bine. si aplici de fiecare data.

in nici un caz nu-i fa morala, nu mai pune intrebari stupide (asa se cere? da, la noi in casa asa se cere ca pana acum mergea - eu asa as fi raspuns cand eram copil.)

si cand copilul e nervos, pleaca mama de langa ea. nu te aude. esti "dusmanul", fiindca ea are o lupta de cucerit. Nu o testa, nu sta sa vezi cat de departe merge. Poate sa mearga pana la cer si inapoi. intelepciunea ta trebuie sa fie in a evita conflictele pentru inceput, pana stabiliti macar un minim set de reguli de functionare so o sa le vezi ca si functioneaza. Apoi cand o mai creste, o sa faceti si conflict management.





Cuvintele sunt harta mintii.

Aqai spune:

stai asa ca acuma mi-am dat seama ca a iesit cu incaierare.

te loveste? gadil-o. ia o perna si transformati lupta in joaca. TREBUIE sa dezamorsezi conflictul. acolo e multa energie si trebuie sa rabufneasca cumva, insa nu in camp de razboi.

stiu ce spun. si al meu cel mare a vrut sa se lupte de doua ori. prima data n-am fost pregatita. pur si simplu l-am strans in brate (si eram si la biserica, ne-a dus bunica de aici la biserica lor sa o vedem) si i-am soptit ca daca vrea sa folosim forta, eu o sa mi-o folosesc sa il tin pe el in brate. A insistat, eu nu am cedat si a inceput sa planga. atunci am inceput sa il mangai si sa-i spun ca il iubesc oricum, si tot tinandu-l stras in brate. S-a calmat si nu mai stia cum sa-si ceara iertare.

a doua oara, am inceput sa-l gadil. n-a rezistat, a inceput s arada si sa inecerce si el sa ma gadile. si in loc sa avem alt episod heartbreaking, ne-am calmat alergand unul dupa altul.

seara, la culcare, cand eram linistiti, am vorbit despre ce s-a intamplat. pana atunci nu.





Cuvintele sunt harta mintii.

Selene_Bunny spune:

inbox, stiu ca ceva tot trebuie sa mearga. Dar daca nu testez, cum pisicu' aflu? Azi am lasat-o mai libera, mai in legea ei, sa o pot studia ca si comportament mai fara interventia mea.

Ieri, de exemplu, am lasat-o sa faca ceai in 4 arome, fara sa mai spun nimic de apa varsata pe jos si fara sa replic cand mi-a spus "sterge tu, ca mie mi-e greu".

Bun, e refractara la reguli, la sanctiuni.

Dar tre' sa descopar cumva ce merge.

Cum spuneam,

sanziana27 a zis ca nu crede ca se va uita copilul 12 ore non-stop la desene. Am testat, s-a uitat 4 si s-ar mai fi uitat, daca nu intervenea ferm ta-su. Care mi-a stricat testul fara sa stie.
La fel, mamagiuliei a zis ca sa o las sa se bucure de ceva care o relaxeaza, cum sunt desenele, decat sa fiu eu prea restrictiva si sa frustrez copilul. Na, am lasat-o.
Tot sanziana a dat exemplul cu baietelul ei cel mic, care tot asa, avea tendinta de a comanda si ea ii raspundea cum am raspuns si eu azi - "asa se cere?"
Victoria_mami spunea ca ea poate avea incredere in fetita ei, ca, daca ii spune o data, de doua ori un lucru, n-o sa ignore ce i-a spus.
ina.click imi spunea de distrasul atentiei. Asta a mers si nu a mers, asa, cu hopuri.

Si azi a mai fost o faza. Imi cere rosie, n-am. Striga la mine ca de ce n-am. De-aia, ca n-am ajuns la piata, sa iau. Mergem la buni, sa cautam, gasesc si rosie, si nectarina. Ma roaga sa-i curat nectarina si sa i-o tai in bucati. Ma apuc de facut asta.

Intre timp, ea, in spatele meu, ia rosia si o zdrobeste lovind-o repetat de scaun, de a sarit sucul pana pe frigider si perete. Ma intorc, vad ce face, o intreb de ce face asta, cum o sa mai manance rosia acum? La care pleaca din bucatarie. O chem inapoi, sa-i arat cum a sarit sucul in toate partile. Vine si da sa fuga, cand aude ca e rost de sters. Nuuu, stai asa, o aduc inapoi, ii dau servetele si o ghidez sa stearga.

Cumva trebuie si ea responsabilizata pentru ceea ce face. Ca "fa tu, aduna tu, du-te tu" tot aud.

Selene_Bunny spune:

Aqai, multumesc pentru idei. Nu stiu manageria conflictele, nu stiu sa le fac sa dispara. Nu am experienta pe aceasta linie.

Si D. imi spunea, dupa ce i-am povestit cum a fost, ca trebuie sa fiu ca un arac care ghideaza un pomisor sa creasca, care ii arata drumul. Ei, eu un astfel de arac, care sa imi arate mie drumul in ceea ce priveste conflictele, nu am avut.