Miserupismul copilului
Raspunsuri - Pagina 6
Alizee spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Selene_Bunny Reformulez intrebarea: Daca exista situatii in care trebuie sa le interziceti anumite lucruri copiilor vostri, in care trebuie sa ii sanctionati prin time-out sau taiat ceva ce le place, dar copiii reactioneaza violent la aceste interdictii sau refuza sa se supuna sactiunii ("nu vreau, n-am chef, nu-mi pasa") sau nu inteleg ca sanctiunea este o consecinta a unei fapte nelalocul ei, cum procedati? Care este urmatorul pas? |
Iti zic ce ne-a invatat psiholoaga si a dat rezultat 100 % : Copilul trebuie sa stie ca tu si tatal ei sunteti de acord in privinta modului de educatie. Daca pe langa voi sunt adulti care tulbura ceea ce o invatati, explicati-le ca fac rau copilului. Daca nu inteleg, pastrati distanta.
Fiti consecventi in ceea ce vorbiti cu copilul.
Foarte bine ca stie ca o iubiti, dar, in acelasi timp sa inteleaga ca te supara sa fii lovita sau sfidata.
Crizele de nervi au o cauza. Poate fi interna sau externa. Fii mai atenta la ea pt a intelege ce i se intampla.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
Lali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Selene_Bunny Reformulez intrebarea: Daca exista situatii in care trebuie sa le interziceti anumite lucruri copiilor vostri, in care trebuie sa ii sanctionati prin time-out sau taiat ceva ce le place, dar copiii reactioneaza violent la aceste interdictii sau refuza sa se supuna sactiunii ("nu vreau, n-am chef, nu-mi pasa") sau nu inteleg ca sanctiunea este o consecinta a unei fapte nelalocul ei, cum procedati? Care este urmatorul pas? Din putin se face mult - ajutor umanitar! Lucrusoare de vanzare... In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere. |
Nu-mi pasa este o reactie verbala de moment, e o forma de aparare psihica. Doar ca e vorba de un copil care nu stie cand sa-si spuna gandurile cu voce tare si cand nu. Ai putea sa mergi mai departe cu pedeapsa. De obicei pedepsele nu dau rezultat imediat, ci in timp. Perseverenta este cheia acestei metode.
Sau ai putea renunta la sanctiuni si ai putea "premia" comportamentul pozitiv.
Insa imi mentin parerea: faptul ca tu cauti o solutie universala la toate problemele in loc sa cauti solutii punctuale iti ingreuneaza situatie, nu ti-o simplifica.
Alizee spune:
Citat din Lali :
"Insa imi mentin parerea: faptul ca tu cauti o solutie universala la toate problemele in loc sa cauti solutii punctuale iti ingreuneaza situatie, nu ti-o simplifica."
Sunt de acord.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
maru spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Selene_Bunny Cum am spus, eu am mers pe vorbit cu ea, pe explicatii. Uite, si pe mine ma doare daca ma lovesti, si pe altii ii doare, tie iti place sa arunce copiii cu lucruri in tine, ii poti rani, si eu ma supar cand tu tzipi asa si urli de nu ma mai auzi. Si mereu, mereu ii spun ca o iubesc, dar ca felul in care se comporta ma deranjeaza. Si ii spun si de ce ma deranjeaza. Dar as vrea sa constientizeze cumva legatura dintre interdictie (nu mergi in parc) si fapta care a determinat interdictia (ai lovit-o pe buni, de exemplu). Ceea ce nu vad sa se intample. Sau sunt eu prea adult si iar am asteptari prea mari de la copil? Uneori isi cere scuze, spune ca n-a vrut, alteori, deloc, refuza cu incapatanare. Nu spune "multumesc" decat cand are chef si cui are chef. Se mai intampla, uneori, ca TV-ul sa incurce limbile si desenele sa nu fie difuzate in romana. Se enerveaza rau, spune ca sunt "pe limba proasta", dupa care ia o minge sau altceva si arunca in ecranul TV-ului: "ii dau in cap la televizorul asta, ca ma enerveaza, sa vina limba buna".Si desenele la care se uita ea nu sunt violente. Acolo toti isi cer scuze daca gresesc cu ceva altora. Din putin se face mult - ajutor umanitar! Lucrusoare de vanzare... In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere. |
la varsta asta comportamentele sunt imitate. Unde vede ea izbucniri violente?
Selene_Bunny spune:
maru, zau daca stiu. O fi vazut la alti copii, nu stiu, azi imi spunea de nush ce baietel care a aruncat cu jucariile in ea. Cand, cum, nu stiu, nu mi s-a comunicat nimic de genul.
Cafea, multumesc pentru link, tocmai il lecturez.
blackgirl0 spune:
Si eu sunt interesata de raspunsuri. Suntem fix in aceeasi situatie, sunt satula eu deja de mine de cate ori am ajuns sa urlu efectiv la copil, in special cand fuge de langa mine si traverseaza strada. Am ajuns sa-l tin strans-strans de tot cand stiu ca urmeaza strazi. In concediu a fost literalmente haos, se ridica de la masa si-o pornea in fuga prin tot restaurantul, impingea scaunele de bebelusi, se plimba cu semnul de "podea umeda" peste tot. L-am lasat sa faca ce vroia, ma nelinisteam doar cand iesea la piscina sau in strada (ca s-a intamplat si asta). O data era sa plece singur cu liftul, atunci chiar m-am suparat. Copilul meu are o luna mai putin decat Daria lui Selene.
Lovituri, imbranceli am primit si eu, mai putin sotul. E suficient doar un ton ridicat de la tata si gata, copilul este ascultator. Eu, recunosc, sunt inconsecventa, sunt si mai agitata, nu am atata rabdare cat vreau cu el, spre deosebire de sot care-i un munte de rabdare (si cu mine, si cu fi'su).
Cu ce am avut momentan succes: nu mergem la joaca, la copii, nu-l las la verisori, nu ii cumpar oua Kinder/Barni/cereale, nu se uita la desenele preferate, amenintari de genul ca urmeaza sa-i strangem jucaria favorita.
Selene_Bunny spune:
allinta, pot sa o iau pe blackgirl cu mine la psiholog? Pot, pot?
Si asa ne stim live, copiii nostri se stiu live, Daria nu se mai dezlipea de ea... 
blackgirl0 spune:
Selene, o sa razi, dar noi chiar vrem sa facem programare la psiholog. Si pt alte motive (refuza sa manance bucati, vrea toata mancarea pasata, spune doar uneori ca are nevoie la olita, altfel sfiintind cam toate locurile din casa ).
Off topic: nici noi nu am uitat papusa blonda! 
Selene_Bunny spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui blackgirl0 Selene, o sa razi, dar noi chiar vrem sa facem programare la psiholog. Si pt alte motive (refuza sa manance bucati, vrea toata mancarea pasata, spune doar uneori ca are nevoie la olita, altfel sfiintind cam toate locurile din casa ).Off topic: nici noi nu am uitat papusa blonda! Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil! |
Mi-ai spus tu si atunci... Ia sa ne mai intalnim o data, sa faca schimb de impresii astia doi copii...
De ras, nu rad, ca stiu cat de disperant poate fi sa tot incerci si sa incerci si sa vezi ca nimic nu mai merge, mai ales daca te ia asa, prin surprindere.
Da' ma distreaza crastavetele allintai.
anca_a spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui blackgirl0 Cu ce am avut momentan succes: nu mergem la joaca, la copii, nu-l las la verisori, nu ii cumpar oua Kinder/Barni/cereale, nu se uita la desenele preferate, amenintari de genul ca urmeaza sa-i strangem jucaria favorita. Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil! |
Minunate sfaturi, poate ca e momentul sa-ti schimbi si semnatura...
