Miserupismul copilului

iulia_b spune:

Eu cred ca desprecopii ar tb sa lanseze o telenovela "problemele Selenei". Va avea succes si peste 10 ani, caci tot alea vor fi.

sanziana27 spune:

Am mai citit ce s-a mai scris...si poate spun o prostie, dar eu percep ca o diferenta enorma intre energia Dariei si energia ta Selenne.

Daria e la varsta miscarii inepuizabile, a curiozitatii fara limite, a intrebarilor care nu asteapta neaparat raspunsuri, iar tu esti intr-un moment al vietii in care parca nu faci fata cerintelor.

Am mai cunoscut o mamica care se simtea depasita de cerintele celor 2 copii....nu facea fata si atunci apeland la ajutoare mai rau era!


A spus cineva aici "cand a venit pe lume copilul am stiut ca timpul meu este al lui"....
Eu am doi baieti, toata lumea ma intreaba daca sunt gemeni si cum le fac fata...m-am obisnuit asa, incat atunci cand ei dorm, eu ma simt la spa


Copii te storc de energie, dar te incarca cu veselie, dobandesti e suplete, adica iti pastrezi spiritul vesnic tanar!

Selene_Bunny spune:

Asa si e.

CorinaDani spune:

selene, in legatura cu plecarea voastra (spre cluj, nu-i asa ?).
cat v-ar costa drumul cu trenul, cat ar dura, trebuie sa schimbati trenul pe undeva ? daca si peste 2 saptamani e canicula, si calatoria voastra se desfasoara si in timpul zilei, s-ar putea sa faceti 100 de ani pana la destinatie, pentru ca sunt impuse restrictii de viteza pe calea ferata, din cauza caniculei.

exista posibilitatea sa ajungeti acolo cu avionul, pe cursa interna ? la cluj stiu ca exista aeroport, nu stiu care e cel mai apropiat de braila (stiu de cel din constanta, dar am gasit unul si la tulcea, nu stiu insa ce firme opereaza zboruri). una peste alta, n-ati iesi mai ieftin in varianta cu o cursa interna de avion, fara sa mai mentionam reducerea considerabila a timpului de calatorie ?
alta varianta ar fi calatoria cu autocarul. directa sau cu schimbarea autocarului intr-o anumita localitate.

Raza de soare spune:

Am urmarit subiectul din umbra, sa fiu la zi, inainte de a deschide gura.

Selene, cu intarziere, La multi ani!

Si eu as fi vrut sa stiu programul fetitei, dar nu insist, e clar ca eviti sa raspunzi. Sa nu te superi pe mine, poate uneori nu o sa-ti placa tonul.

Ok. Inteleg ca lucrezi acasa, iar micuta... sta pe capul tau si cere atentie. Este perfect normal! E micuta, are nevoie sa se joace, are nevoie de dragoste, de pupici, de ras, de zbenguiala...de tine, de zambetul tau, de calmul tau. Daca nu acum, atunci cand? La 20 de ani? Atunci va avea alte metode de a se distra, iar tu nu vei avea acces la ele.

Ti-as propune urmatoarele:

*program pe o zi oarecare: trezit, mancat impreuna, luat cateva jucarii, mers in parc (alergat, jucat cu alti copii de varsta ei, invatat sa imparta jucarii, obosit ea, relaxat tu) sau mers undeva unde sunt copii...venit acasa, masa de pranz, desene fara violenta, apoi nani cateva ore (timp in care tu lucrezi)...trezit, mancat, lasat copila sa se joace/iesit pe undeva, intors acasa, mancat, dus, citit o poveste, adormit fericita la mami in brate. Mami lucrat langa copil, cu laptopu' pe genunchi.

Nu cunosc orasul, dar...da-o incolo de treaba, DACA VREI, poti distra copilul! O inghetata, o prajitura, un film, cumparat o palariuta roz...plimbat pe strazi umbroase, plaja undeva la un strand...

Tu crezi ca noi, la Bucuresti, nu scoatem copiii din casa, pentru ca sunt 31 de grade dimineata sau 40 seara?

Crede-ma, un calarit de ponei la sfarsit de saptamana NU este suficient! Ea are nevoie de joaca zilnic, are nevoie sa isi consume energia ei (si pe a ta, dar tu, mami, trebuie sa rezisti!).

Cum ar zice soacra-mea: ai vrut copil, creste-l! Si asta nu inseamna doar sa-i dai sa manance.

* scos joaca la chiuveta (la bucatarie spalam doar vasele! la baie, manutele)
* permis balaceala in cada si joaca-te impreuna cu ea "hai sa vedem cum stropim peretii, nu podeaua, hai sa facem valuri mici, sa spalam jucariile" (pune niste prosoape vechi pe langa podea, preventiv), dar un timp limitat
* lasat copila cu pantofiorii roz, daca asa vrea, in momentul ala, ca poti da cu mopul dupa...ea e multumita ca ramane cu pantofiorii ei atat de dragi si ca nu o mai certi, iar tu nu te mai enervezi aiurea (insa cand e urat afara, regula asta cade)
* facut totul ca intr-o joaca, fara urlete si pedepse
* petrecut cat mai mult timp impreuna, atat cat puteti tu si tati (da, sunteti 2 parinti, nu doar tu)

Te simt ca esti foarte nervoasa, parca te si vad tipand la biata fetita...Nu este ok sa faci asa.

Vorbeste-i bland si zambeste-i mereu, chiar daca ai momente cand iti vine sa-i tragi un sut in fund. Este a ta, este micuta si nu intelege de ce te porti asa, de ce tipi si esti nervoasa... la urma urmei, ea n-a facut decat sa se joace, in limitele "fara limite", trasate de voi.
De la tine/voi trebuie sa invete, asa cum va purtati voi, se poarta si ea. Te rog, incearca sa fii tu calma, pe termen lung si foarte lung, sa vezi ce obtii!

Daca tu tipi, logic sa tipe si ea, asta ii arati, ca e perfect normal sa te porti asa. Daca tu injuri...ei bine, sa nu te mire daca-l va trimite la origini pe vreun copilas/adult. Daca tu trantesti, va tranti si ea, chiar daca obiectul ajunge in capul matusii. Si tot asa...Cum te porti, asa se poarta.

Crede-ma, cu multa iubire si mult, mult calm, rezolvi mult mai multe, decat cu tipete la copil, amenintari, pedepse si...tinut in casa. Ca eu cam asa vad, ca sta mai mult inchisa intre 4 pereti, decat afara.

Cam atat acum...

P.S.: Si decat sa fi stat sa numeri de 62 de ori "Deschide usa", mai bine luai fetita la o plimbare scurta, "sa cumparati paine si...ceva bun pentru o fetita cuminte". Eu chiar nu pot sa-mi imaginez, cum Dumnezeu ai putut avea inima sa vezi copila rugandu-te sa o scoti pe afara?

Asa, singura provoci copilu', singura iti faci probleme!

ab5174 spune:

Mie nu mi se pare normal cina sa se manince in parc.
In parc mergem sa ne jucam.

Voi nu sinteti constanti deloc .....
Eu cina o vad ca stat la masa (chiar daca neastimparat)si mincat impreuna .......la iarna ce faci, cind nu poti sa o duci sa manince in parc?

Fa un program de mincat, jucat , uitat la TV .....la inceput va fi greu de urmat , dar cu timpul devine obisnuinta.

In primul rind voi trebuie sa introduceti niste reguli,ce vad eu ca educatia copilulu.... sa poti sa mergi cu copilul undeva fara sa faca criza de nervi (si mama si copilul) si sa se tavaleasca pe jos.....

Normal ca ea face ca vrea ....cind vede ca voi nu stiti ce vreti.

ab5174 spune:

Tot eu....

Daca miine dimineata vrea sa manince micul dejun sau prinzul in parc ....iar tu spui NU ....un copil de 3 ani nu intelege nimic.
Adica aseara s-a putut, acum nu se mai poate.

Trebuie sa introduci niste reguli si sa le aplici .

danaionela spune:

Selene , imi pare rau sa aud ca iar nu te intelegi cu pitica. Am citit aproape tot ce s-a scris, am vazut ca unele fete poate au fost mai rautacioase, dar de fapt scopul este sa incerci sa treci peste aceste mici neajunsuri.
Este greu cu un copil, mai ales cu un copil cu o personalitate ma puternica, asa cum este pitica ta, dar trebuie sa incerci sa vezi unde este problema. Acuma este micutza, o mai poti stapani, dar atunci cand va creste o sa -ti fie foarte greu.
Fiecare copil are momentul lui de razvratire, momentul in care vrea sa vada unde sunt limitele si cat de mult poate sa mearga. Intr-un fel este normal, pentru ca si noi adultii facem la fel. Toata problema este sa incerci sa stabilesti aceste limite, dar impreuna cu ea. Eu una nu le spun niciodata ca nu au voie sa faca lucrul X sau Y. Nu folosesc decat foarte rar nu e voie. Eu le ceva de genul asta : Daca vrei sa uzi pe jos este decizia ta, dar trebuie sa te gandesti ca in acest caz eu trebuie sa sterg si atunci nu mai am timp sa ma joc cu tine. Daca in schimb nu faci acest lucru, putem merge la plimbare sau sa ne jucam impreuna. Incerc intotdeauna sa scot in evidenta lucru negativ dar in acelasi timp sa vada si ceea ce poate sa obtina daca face ceea ce trebuie.
A ales ea limita unde sa puna apa in cada. O lasi.. pentru ca asa ati cazut de acord, ca ea stabileste limita. Daca tu i-ai spus ca poate sa aleaga ea singura limita si apoi te-ai opus nu mi se pare normal si atunci nici ea nu mai intelege nimic.
Cand mergem la cumparaturi stabilim de la inceput ceea ce avem de cumparat, si daca astazi nu avem in plan sa cumparam o jucarie atunci nu cumparam. Dar le spun de acasa si le atrag atentia ca nu cumparam nimic de joaca. Dar nici nu stau cu ele nu stiu cat timp sa le plmib prin magazin ca se plictisesc.
Cu TV-ul noi nu avem probleme. AU fost o perioda in care se uitau putin mai mult, dar daca au vazut ca nu le este interzis atunci si-au redus singure timpul. Acuma daca stau 1 ora pe saptamana la TV este mult. Aceeasi problema este si cu calculatorul. Il au la dispozitie si se joaca cand vor ele, dar si aici stau destul de putin.
Niciodata nu dorm cu TV=-ul deschis sau nu mancam in fata TV-ului. Seara la culcare le citesc povesti, sau povestesc ele, sau facem teatru de papusi. NOi asa dormim. Si acuma cand au cresut tot la fel, nu este seara in care sa nu citim macar o poveste ( acuma mai nou imi citesc ele mie, m-am scosss), sau sa jucam un joc in pat sau sa vorbim noi ca fetele, si atunci sa vezi cate si mai cate aberam..., dar este important ca ele sunt fericite.
Sa nu crezi ca nu sunt momente in care imi vine sa urlu, vin acasa obosita de la munca si ele fac numai nazbatii, dar incerc sa ma calmez, ca nu ajung decat sa le enervez mai tare si pe ele si pe mine. Si eu le mai cert, si ele mai primesc pedepse, dar totul intr-o anumita masura. Nu le dau niciodata pedepse pe care nu le pot duce la capat, sau pedepse care sa le stirbeasca din personalitate. Nu le cert de fata cu altii niciodata, si daca au gresit la spun ca au gresit si restul vorbim cu calm acasa. Nu incep sa tip cand ele fac acest lucru, le las sa se calmeze si apoi dezbatem comportamentul sa vad daca au ineteles unde au gresit.
Intradevar daca este un copil cu multa energie si mare amajoritate a celor mici la aceasta varsta au destula, aceasta energie trebuie consumata si acest lucru nu o sa-l faca intre patru pereti sau daca o pedepsesti daca nu o scoti afara. Scosul afara nu trebuie sa fie nici un premiu dar nici o pedeapsa, trebuie privit ca pe un lucru normal..
Eu zic sa incerci sa privesti in viitor si sa nu mai incerci sa-i impui regulile tale care pot sa nu corespunda cu regulile ei, ci mai degraba sa le stabiliti de comun acord.

joklk spune:

Selene, tu tot spui ca iei in seama ce ti se scrie, dar nu vad din partea ta nici o concluzie. Vad doar cum raspunzi la ceea ce nu iti place ca ti se spune. Poate ar fi interesant sa ne spui si ce ai luat bun din tot ce s-a scris, daca s-a schimbat ceva in relatia voastra, daca reusesti sa comunici mai usor cu fetita ta.
Sincer toata lumea chiar daca a fost uneori mai vehementa ti-a dar solutii si idei.
Eu locuiesc intr-un oras mult mai mic decat al tau si tutusi gasim in fiecare dupa-masa ce sa facem si nu exista dupa-masa pe care sa nu o petrecem impreuna. Restul lucrurilor (caratenie, calcat haine, etc....) trec pe planul doi, se fac seara tarziu cand copilul doarme. Accept orice ajutor mi se ofera (mama, soacra, prietena).
In plus tu ai si mai mult timp caci muncesti de acasa, poti sa te organizezi singura. De la varsta asta exista n activitati pentru copii. Eu am gasit in Bistrita (un amarat de orasel) diverse cursuri pt copii de la trei ani (sport, muzica, dans, desen). E intr-un colectiv, se simte bine si si invata ceva. La sfasit de saptama iesim pe dealurile, muntii din jur. 2-3 ore de hoinarit fara tinta si copil pica frant.
Acasa facem totul impreuna si tot timpul povestim. Ii explic orice.
Cum au spus si fetele mai devreme rezolvi mai multe cu calm si zambetul pe buze.

Katya spune:

Ab5174, nu stiu daca tu ai copii, dar eu nu sint de acord cu 2 lucruri din ce i-ai spus Selenei:

1.-sa lucreze cit e la plaja cu fetita. Gasesc ca e exclus sa se faca asa ceva : cit esti la strand sau in afara casei, copilul tb supravegheat, cum ai putea sa iei laptopul si sa lucrezi???

2.-ca ar fi gresit sa ia cina in parc. De ce sa fie gresit? Poate intra in 'reguli' ca, din cind in cind, putem minca in parc. Si copilul intelege ca uneori asa se face, nu e musai sa maninci doar acasa. Pe-aici lumea maninca frecvent in parc, sint mese peste tot, iti iei o fata de masa, casolete cu mincare si e f placut.

Acuma sa n-o bulversam nici noi pe Selene.