"Colectivizarea" datoriilor!
Raspunsuri - Pagina 2
eumada spune:
Economia Romaniei este sublima....dar nu exista.Deceneus,nu ai cum,ajutandu-te de inflatie sa sporesti productia interna.Pentru asta ar trebui facut un calcul efectiv pe un exemplu concret.Iti spun eu ca nu da la socoteala nicicum.
danielag spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Deceneus Eu am inteles, dar nu stiu daca m-am facut inteles. De acord ca Basescu a mers pe mana lui Isarescu. Si falimentul bancilor din perioada '90, a creditelor "neperformante" ( se citii devalizari), a fost patronat tot de Isarescu. |
Alte inexactitati in ceea ce spui, ca sa nu le zic altfel.
Falimentul din perioada '90 a avut ca suport niste lipsuri legislative. Poti studia cum au evoluat obiectivele BNR in legislatie. In legea 34 din 1991 nu apare pe nicaieri autorizarea si supravegherea prudentiala a sistemului bancar. De abia din 1998 (legea 101) BNR are atributii in acest sens. Deci nu-l "credita" pe Isarescu cu falimentele bancare din perioada '90, ca nu are nici o vina.
Deceneus spune:
Patronii actualizeaza salarile dupa cele din sectorul de stat, pentru ca altfel le pleaca oamenii la stat.
Deceneus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui eumada Economia Romaniei este sublima....dar nu exista.Deceneus,nu ai cum,ajutandu-te de inflatie sa sporesti productia interna.Pentru asta ar trebui facut un calcul efectiv pe un exemplu concret.Iti spun eu ca nu da la socoteala nicicum. Madalina Copiii gasesc de toate în nimic. Adultii, nimic în toate." |
Producti agricola a reprezentat anul trecut 8% din PIB in conditile in care sunt cultivate 30%-40% din suprafete.
Prin devalorizarea cursului poate multe gemuri si conserve ar fi fost mai rentabi lsa se faca in Romania decat sa se aduca din import.
In anii '80 Ramania nu importa pasta de tomate sau conserve de legume, dimpotriva exporta, dar cursul era tinut artificial scazut ca sa fie rentabil exportul. Acum este invers.
Deceneus spune:
@danielag
Eu din articolul lectia Suediei am inteles ca austeritatea poate duce la accentuarea crizei, si ca de multe ori este de dorit sa recurgi la majorarea datoriei publice pentru a proteja consumul si afacerile private.
Imprumuturile statului sunt platite de toti cetatenii, si cei care s-au indatorat si cei care nu au facut-o. Din cauza asta se vorbeste de colectivizarea datoriei.
Socializarea/colectivizarea datoriei este sustinuta de tarile din sudul Europei, si la polul opus este viziune Germaniei care pledeaza pentru austeritate.
Eu am facut o paralela intre solutia Suedeza si cu ce s-a intamplat in Romania in 2009. Daca nu se lua imprumutul criza ar fi fost suportata de unii mai mult de altii mai putin, proportional cu cat s-au indatorat.
Am scris ca exista si mecanismul inflationist, care afecteaza pe toata lumea, dar care obliga piata sa se corecte natural. Sectorul imobiliar si al produselor cu durata mare de folosinta ar fi fost afectate mult mai tare decat sectorul alimentar.
Prin imprumutul luat se mentin dezechilibrele, se continua investitile in imobiliare si se amana efectele amplificandu-se.
1. Cresterea cursului nu ar conduce in nici un fel la "stimularea producatorilor autohtoni sa cultive terenuri si sa creasca animale".
Cresterea cursului stimuleaza toate exporturile si descurajeaza importurile. Functioneaza ca taxele vamale cu deosebirea ca, taxele vamale actioneaza selectiv pe cand cursul actioneaza global.
SUA a practicat dobanzi mici ce tindeau pspre zero si o devalorizare a monedei, ca sa mentina competitivitea produselor americane pe piata internationala.
"2. Romania este o piata de consum din multe motive. Pe parte agricola lipsa de competitivitate este legata de mai multi factori:"
De acord, dar si cursul de schimb este unul din factorii de competitivitate internationala. Dacia se vinde pentru ca are un pret scazut, nu pentru ca ar avea o calitate mare, iar cursul afetceaza pretul in euro.
"3. Inflatia nu a fost niciodata o parghie de corectie naturala a dezechilibrelor. Daca vrei putem dezbate si asta".
Recamnd teoria lui Keynes. Nu este o parghie naturala, pentru ca e provocata de tiparirea de moneda, dar reduce nivelul de trai si consumul, si regelaza dezechilibrele economice in mod natural. Asta era intentia sa spun dar am simplificat-o.
4. "Autorul citatului din articolul tau vizavi de ponderea datoriilor sectorului bancar in datorii totale nu se uita deloc la ponderea datoriilor sectorului nebancar"
Nu ai citit cu atentie, pentru ca scrie:
| Citat: |
| Romania are o datorie de 50 miliarde de euro, datorie externa , din care: 10,7 miliarde de euro, datoria publica si public garantata (1,6 miliarde de euro datorie publica) 39,3 miliarde de euro, datorie privata |
"5. In ultimele saptamani cursul de schimb leu/euro s-a depreciat. Sa imi spui, te rog, conform logicii prezentate in articolul tau efectele pozitive pe care le-ai constatat."
Conform celor scrise de tine la pct 1. efectul cresterii cursului si al inflatiei nu se pot observa in cateva saptamani, si cu asta suntem de acord.
PS scuze de erori, sunt din mai multe cauze: graba, lipsa de timp, incultura, si trebuie sa recunosc indolenta.
Eu apreciez contiutul si nu ma intereseaza ambalajul/forma, asa ca nu tin prea mult la corectitudine, tin mai mult la acuratetea explicatilor, la argumente. Va rog sa nu considerati erorile ca o ofensa.
danielag spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Deceneus Patronii actualizeaza salarile dupa cele din sectorul de stat, pentru ca altfel le pleaca oamenii la stat. |
Vai, ar fi de ras daca n-ar fi de plans!!!
Sunt meserii care nu se practica la stat. Cu ei ce faci, Deceneus? Uite, de exemplu, stiu o fabrica de sticla. Sticlarii, lucratorii la slefuitorie, manipulatorii, controlorii CTC unde sa se duca la stat? Sa faca ce anume? Si ce capacitate de absorbtie de pe piata de munca sa aiba statul ca sa faca o astfel de "concurenta" sectorului privat?? Cand raspunsul in perioada de criza este un aparat bugetar cat mai putin numeros...
Spre stiinta ta, patronul actualizeaza pretul fortei de munca in functie de alti factori, nu de concurenta pe care i-o face statul pe piata fortei de munca. De multe ori nici nu se intalnesc pe piata muncii privatul si statul (se adreseaza unor segmente diferite).
marius spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Deceneus Patronii actualizeaza salarile dupa cele din sectorul de stat, pentru ca altfel le pleaca oamenii la stat. Mintile ilustre discuta idei; Inteligentele medii discuta evenimente; Mintile reduse discuta persoane. (Eleanor Roosevelt ) |
Total eronat. Patronii reduc salariile la maxim in functie de cerere si oferta si de constrangerile legale in domeniu.
Chiar daca prin exemplu nivelul salariului bugetar ar fi de 10 ori mai mare decat in segmentul privat nu inseamna ca ar aparea o migrare masiva a fortei de munca din sistem privat in sistem bugetar.
www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!
Eu pur si simplu / Pagina legislativa
nadaflorilor spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui danielag
Concret, Deceneus, cum ar fi implementata o astfel de actualizare diferentiata a veniturilor? Lucratori cu venituri mici gasesti si la stat si la privat. Cum actualizezi diferit in functie de inflatie veniturile celor privati ma intereseaza. |
niste sindicate eficiente?!!! pe langa privati sindicatele nu prea exista (in Romania) atata vreme cat in materie de salarii "patronul" centreaza si tot el da cu capul cui sa ii mai ceri actualizarea salariilor cu inflatia
din 2002 pana in 2010 am avut doua joburi, unul la stat si unul la privat, privatul a diminuat salariile cu 25% cu un an inaintea "statului", a spus ca e criza si ca nu are bani suficienti sa-si achite creditele (avea credite in euro si alte valute)si ca singura sansa sa poate supravietui este sa diminueze salariile, ceea ce a si facut
marius spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Deceneus Prin devalorizarea cursului poate multe gemuri si conserve ar fi fost mai rentabi lsa se faca in Romania decat sa se aduca din import. In anii '80 Ramania nu importa pasta de tomate sau conserve de legume, dimpotriva exporta, dar cursul era tinut artificial scazut ca sa fie rentabil exportul. Acum este invers. Mintile ilustre discuta idei; Inteligentele medii discuta evenimente; Mintile reduse discuta persoane. (Eleanor Roosevelt ) |
Total eronat - un produs sau serviciu este cumparat pe piata in functie de pretul acestuia (daca nu sunt alte criterii altele decat cele monetare care sa determine cumpararea acestuia).
Prin devalorizarea leului teoretic ai dreptate pretul la import in moneda locala creste insa diferenta de pret in moneda straina fata de moneda romaneasca fiind extrem de mare chiar si devalorizarea monedei locale nu compenseaza aceasta diferenta sau cu alte cuvinte produsele similare din import sunt relativ mai ieftine decat produsele romanesti.
In afara de acest aspect mai exista interese majore financiare si nu numai ca piata Romanei sa ramana eminamente o piata de desfacere a produselor din afara ei, orice alt "calcul autohton" ar lovi dramatic aceste interese.
www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!
Eu pur si simplu / Pagina legislativa
Deceneus spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui danielag
Vai, ar fi de ras daca n-ar fi de plans!!! Sunt meserii care nu se practica la stat. Cu ei ce faci, Deceneus? Uite, de exemplu, stiu o fabrica de sticla. Sticlarii, lucratorii la slefuitorie, manipulatorii, controlorii CTC unde sa se duca la stat? Sa faca ce anume? Si ce capacitate de absorbtie de pe piata de munca sa aiba statul ca sa faca o astfel de "concurenta" sectorului privat?? Cand raspunsul in perioada de criza este un aparat bugetar cat mai putin numeros... Spre stiinta ta, patronul actualizeaza pretul fortei de munca in functie de alti factori, nu de concurenta pe care i-o face statul pe piata fortei de munca. De multe ori nici nu se intalnesc pe piata muncii privatul si statul (se adreseaza unor segmente diferite). |
Eu am dat doar un exemplu de factor de presiune pe patroni. Sigur ca este si piata internationala, sau meseriile liberale.
Nu-ti mai convine sticlar, te faci taximetrist, daca se castiga mai bine, dar sunt convins ca patronii "tin cu dintii" de meserii rare sau de meseriasii buni.