COPII DIFICILI SAU SITUATII DELICATE

PENTRUU CA FIECARE DINTRE NOI PARINTII AU TRECUT PRIN DIFERITE SITUATII CU COPII LOR, DORESC SA PROPUN ACEASTA TEMA PENTRU A GASI REZOLVARI CAT MAI FRUMOASE SI FOLOSITOARE.UN EXEMPLU CU CARE M-AM CONFRUNTAT DES A FOST GREUTATEA DE A "PARASI" PARCUL SAU CRIZELE IN FATA MAGAZINULUI DE JUCARII.
AM TRECUT CU BINE PESTE ELE LUAND IN DISCUTIE ALCEVA CU COPILUL LEGAT DE LUCRURI LA CARE TINE SAU PREZINTA UN INTERES RIDICAT PENTRU EL.
VOI CU CE V-ATI CONFRUNTAT SI CUM LE-ATI REZOLVAT?

nadaflorilor spune:

de fapt Situatiile au dificile si copilul delicat...
glumesc, eu inca nu am exemple, doar ma documentez pentru viitor

ps. nu te supara, dar scrisul cu majuscule e echivalent cu vorbitul "urlat", ma gandesc ca poate nu stiai

hribg spune:

Ochelarii mei sunt zob ptr ca cel mic a reusit sa mi-i ia si nu cred ca daca am scris cu majuscule deranjeaza pe cineva,important e sa ne facem intelesi si sa utilizam aceiasi limbaj fara a jicni pe ceilalti.

michelle-usa spune:

inainte de a pleca de acasa in parc/magazin/vizita...repetam regulile de comportament impreuna, de fapt foloseam ca un fel de joc in care eu puneam intrebari si el imi raspundea,de ex:

-cum ne comportam cu copiii din parc? -nu batem, nu-i impingem, suntem buni cu ei
-cand vrem jucaria cuiva, ce facem?-cerem frumos /dam la schimb/le returnam
-cumparam jucarii de la magazin?-nu cumparam astazi, ca avem
-avem nevoie de caiete, culori?-da avem...doar pe astea le luam, le punem pe lista.

...si ce mai aparea in functie de cum anticipam situatia

in parc inainte de a pleca ii spuneam cu aprox 10 min si apoi cu5 min ca sa se pregateasca de plecare.

la magazine special de jucarii nu ne-am dus cu el ca plangea cand nu-i cumparam ce vroia...asa ca sa nu mai aibe nimeni de suferit...mai bine le-am evitat in totalitate

la restaurant, ii luam cereale de acasa, jucarii, culori...sa il tina ocupat si stabileam regulile ca nu are voie sa se ridice de la masa, decat scurte plimbari si la toaleta, nu alergat, nu vorbit tare.

in vizita, ii spuenam de acasa ca nu are voie sa atinga nimic, decat sa priveasca sau sa ceara.

cu avionul (cand avea nici 2 ani), ne-am jucat dinainte ca ne punem centura, stam cumintii pe scaunel sau in brate la mami...

stabilind de acasa, vorbind, explicandu-i am evitat multe situatii neplacute.

desigur ca multe au fost si neprevazute...si am invatat pe parcurs...dar am incercat sa nu mai repetam greselile, sa le evitam

michelle

madyrizi spune:

eu ma lovesc de o situatie stanjenitoare si nu stiu cum sa o rezolv fara sa supar pe nimeni, dar nici sa-mi nedreptatesc copiii.
pe scurt: eu am 2 baieti (de 9 si 2,5 ani), iar finii mei au un baiat de 5 ani. cand mergem la ei acasa, copiii mei nu se pot juca cu absolut nimic pentru ca sunt ale finutului (reactia lui si nu a parintilor), cand suntem la noi acasa copiii mei tot nu se pot juca cu jucariile lor pentru ca el este musafir (reactia parintilor si a lui). daca nu se desfasoara lucrurile cum vrea finutul, atunci ia jucariile (numai cand sunt ale noastre) si arunca cu ele pana le sparge. reactia parintilor lui este saraca, ba uneori inexistenta.
am incercat in fel si chip sa reactionez ca sa nu iasa discutii, dar deja sunt depasita si nu sunt o persoana care sa aiba o rabdare exagerata .
deci... nu stiu ce ar trebui sa fac intr-o asemenea situatie decat sa ma fofilez si sa spun ca am treaba sau nu-s acasa sau...

hribg spune:

Va povestesc ce mi s-a intamplat doi ani la rand:am fost la aniversarea unei persoane din familie, cu cei 3 copii ai mei si sotul.In primul an, cel mare s-a jucat cu jucariile gazdei si gazda a fost foate incantata de ei incat a zis, sa las copilul sa se joace peste tot ca nu sunt pericole si nu au ce sa se strice, eu facand de acasa lectia cu ce are voie si cu ce nu.S-a jucat pana a dat peste o masa si a varsat de pe masa ce era.L-am certat pentru ca inainte de a se petrece incidentul il avertizasem ca se pot intampla lucruri neprevazute.Am vrut sa plecam (pentru a-i arata copilului ca nu procedase frumos, neascultandu-ma)dar gazda a insistat atat de mult ca imi era jena de ce vedeau copii , eu spuneam una, gazda alta.Al 2-lea an gazda a luat toti copii intr-o camera pentru a lasa adultii sa dicute.Nu am vrut, dar pana la urma am acceptat pentru 10 mine sa fie in grija altuia.In aceste minute copilul a sarit si s-a zbenguit atat de tare incat a varsat.Am curatat hainutele si l-am pedepsit plecand de acolo si cerandu-mi scuze pentru deranjul produs.
In urma acestor experiente am ajuns la concluzia ca nimeni oricat de dornic ar fi nu poate suplini grija mamei, nu pentru ca nu si-ar da silinta ci pentru ca nu cunoaste copilul si nici pregatirea necesara nu o are.
Acum cand cineva imi cere sa las copilul mai in largul lui, replic fara a jicni dar pentru a-i taia din elan:"eu stiu ce-i mai bine pentru copilul meu"

hribg spune:

Ce pot sa te sfatuiesc este sa ceri parintilor copilului sa vina cu cateva jucari pentru a fi liniste sa puteti discuta, motivand ca finutul va putea sa se joace si cu ale lui si cu ale voastre, astfel va stii sa imparta cu ceilalti copii din lucrurile lui.Nu ar trebui sa se simta ofensati pentru ca au de castigat din aceste vizite.

Androix spune:

INcercati intalniri mai des pe teren neutru si mai rar acasa la voi sau la ei. Daca totusi nu se paote evita vreo ocazie deosebita, daca ar fi la noi acasa eu as aduna toate jucariile la care tin copiii mei si pe care n-ar vrea sa le strice finutul aruncandu-le si as lasa la bataie jucarii dupa care sa nu le para rau nici lor nici mie. Si apoi nu se poate chiar sa nu lase din mana nicio jucarie, si eu am doi copii si oricat ar incerca cel mai incapatanat copil din lume nu ar avea suficiente maini ca sa tina in brate toate maruntisurile si toate jucariile deodata. Daca intalnirea inevitabila ar fi acasa la finut as veni cu copiii dotati cu jucarii de-acasa si as tine o "cuvantare" la sosire: uite baietii au venit cu masinutele lor, va rog sa va intelegeti, daca vrei cu masinutele lor trebuie sa dai la schimb bla bla si etc.
Iar renuntarile astea impuse gen "tu esti mai mare" sau "el e musafirul" nu functioneaza decat daca exista reciprocitate, daca exista un echilibru. Altfel nasc frustrare si neintelegeri.

Si mai e ceva: sunt copii care pur si simplu nu se inteleg, nu se lipesc, nu stiu cum sa zic. Eu am vazut ca in ciuda faptului ca aveam parte de intalniri de-astea dificile, cand ne vedeam cu alti copii se jucau super si se intelegeau nu iesea cearta din nimic, deci mai depinde si de cat de compatibili sunt copiii, nu numai de educatie, reactiile parintilor etc.

Hribg, aticiparea momentelor dificile sau delicate e cheia. Copilul sa fie mancat, dormit, baut, sa invatati voi sa lasati de la voi si sa intelegeti ca nu sunteti in competitie de cine e mai capos sau mai orgolios si sa evitati situatiile care ii provoaca disconfort pe cat posibil. Nu vreau sa te descurajez dar noi avem 7 ani si inca ne luptam cu situatiile delicate

www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Obiective Realiste
Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

Androix spune:

Foarte rau ca l-ai pedepsit ca a varsat.
Iar ultima fraza chiar ca taie orice elan, mai ales daca o spui asa apasat cum ai scris-o.

Eu plecasem de la ideea ca intalnirile astea unde sunt copii se fac mai mult in scopul de a socializa ei, de ase juca ei si totul graviteaza in jurul lor, cu atat mai mult cu cat sunt mai mici de 4-5 ani, sunt mai dificili si nu trebuie mult ca sa iasa scantei. Daca se intampla sa aiba si adultii linste sa stea de vorba super, dar pe la toate petrecerile pe unde am fost, copiii n-au fost lasati de capul lor sa se joace intr-o camera decat daca erau copii care se cunosteau foarte bine, erau prieteni si nici casa nu le era straina ci dimpotriva. Altfel intotdeauna au existat unul doi adulti care au stat pe langa ei. Daca se doreste o intalnire la care adultii sa poata discuta in liniste se amana pana cresc copiii sau are loc fara copii.

www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Obiective Realiste
Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

hribg spune:

Draga Androix,
Nu l-am pedepsit pentru ca a varsat ci pentru ca s-a zbenguit si nu a ascultat sfaturile ce i le-am dat inainte de a merge in camera in care se aflau copii cunoscuti plus unul dintre gazde(bunica gazdei).Copiii nu au fost de capul lor, supravegheati de o bunica tanara care are si ea nepoti cu care si locuieste.Cand sunt eu cu ei intru in jocul lor(avand in vedere ca sunt sub 5 ani) si atunci avand activitati destule nu ajung pana a se topai si sari de pe cine stie ce paturi.

eumada spune:

Ioi,cum sa pedepsesc ca a varsat?Mai bine ca nu s-a sufocat cu voma....

Eva e la varsta tantrumurilor,a inceput sa se tavaleasca pe jos daca nu-i convine ceva.....eu i-am zis s-o faca pe covor sa nu se loveasca pe parchet..si s-a potolit.Sunt copii nu ai ce sa le faci foarte mult mai ales daca fac ceva din greseala.Cand invit strumfii la mine imi asum si un eventual dezastru...