Delfinasi jucausi de iulie-august (74)

michelle1981 spune:

Ooana - si eu m-am uitat pe accuweather pt Constanta si e vreme ploiasa in iunie.. off.. nu mai am niciun chef sa bat drumul pana la mare
Si la noi planul e sa mergem noaptea.

*************************
Mami de www.pregnancy-duedate.com/tickers/ffa0jvmdze07utwv.png" target="_blank">Bianca Maria (04.08.2010) si www.pregnancy-duedate.com/tickers/rinqxxxvmaz2dwoj.png" target="_blank">29+ cu

ooana spune:

eu acum mi-am dat seama ca olita imi va ocupa jumatate de gemantan

anca_vlad spune:

ce noroc pe noi, Maria inca nu are nici o treaba cu acest obiect numit olita!!!!!!!!!!

ooana spune:

Michelle inca se mai poate schimba ceva...mai modifica astia prognoza, dar caldura asa ca de iunie nu cred ca va fi

ooana spune:

noi am inceput antrenamentul la reductor
acum sta frumos acolo, ii place...dar nu realizeaza ca si trebuie sa faca ceva ...se da jos, trage apa si pleaca
asa ca numai bine copilul meu 2 zile nu a facut kk
ne-am reintors la olita, unde a facut instantaneu cand l-am pus acolo

no' ma gandeam ca reductorul e mai plat dar tot cu olita plecam in spinare

ochidut spune:

si eu ma intrebam de ce suntem suparate? e legat de recenta "informare" primita pe mailul comun?

toate supararile astea sau micile discutii palesc in fata durerii adevarate. am asistat ieri la un ceremonial care mi-a sfasiat inima. si cand te gandesti ca primul impuls a fost de un egoism cumplit, m-am mirat si eu de mine. imi cer scuze daca va intristez si pe voi.
ieri in parc era asociatia ema, asociatia parintilor de ingeri. aveau o ceremonie in memoria copiilor ingerasi, cu baloane, pe fiecare balon fiind scris numele unui ingeras. la ora fixa urma sa se zica tatal nostru si toata lumea sa dea drumul la baloane, sa se inalte la cer.
L vazand baloanele a luat-o in directia aia si eu m-am apucat sa urlu dupa Paul ca sa se intoarca, m-am dus sa ii zic ca eu nu vreau sa stau ca e prea trist, ca nu pot, etc etc. vazand voluntarii agitandu-se pe acolo, dintre care o mare parte pierdusera un copil, m-am simtit atat de prost, auzi tu la mine, cica e trist, sufar si nu pot sta ca macar sa comemorez un copil sau sa fac un gest frumos sa inalt niste baloane.
culmea dupa ce ma simteam asa prost si am hotarat sa nu ma mai agit sa plecam de acolo, a venit o doamna sa ma intrebe daca vreau sa ii ajut si mi-a dat niste baloane sa le inalt....pe fiecare era scris numele unui copil......mai trebuie sa va zic ca m-a terminat?
s-a zis tatal nostru, s-a numart de la 10 la 0 si apoi s-au eliberat toate baloanele,,,multe multe.....si toti oamenii au ramas inmarmuriti privindu-le cum s-au inaltat si au fost purtate pana inde partari. m-a busit un plans, dar evident ca nu eram singura, mai toata lumea plangea, inclusiv barbatii.

Larisa zici ca a simtit ceva, a fost tot timpul f serioasa, a stat cuminte, nu a ras de noi sa plecam si cand m-a vazut ca plang a intins mainile sa vina la mine in brate si s-a lipit ca niciodata de mine, cu toata fata ei de fata mea si cu mainile mi-a prins tot gatul. dupa aia cand ne-am revenit si am dat-o jos am pupat-o si culmea, m-a pupat si ea. i-am spus ca o iubesc si pt prima oara in viata, mi-a raspuns si ea pe un ton f serios "si eu".

de Larisa Ioana 24.06.2010

anca_vlad spune:

ce informare pe e-maill comun ca nu am habar si nici nu acces!

mai de mult am vazut un documentar pe un discovery, despre o mama care a pierdut gemei, baietei, iar de ziua lor a organizat o aniversare la finalul careia a dat drumul la 2 baloane cu numele ingerasilor, la cateva zile dupa le-a gasit pe mormitele copiilor!

mousel spune:

buna ziua
am citit zilele trecute ca aveti cartea cu Super Nanny
se poate sa o primesc si eu?

ochidut spune:

iar despre revedere, a fost cam cum am prezis. noi stateam ca pe ghimpi pregatiti amandoi. am auzit de cand s-a deschis usa liftului si ne-am repezit spre usa exclamand "asta e bucurica noastra!". saracul copil cand ne-a vazut bulucindu-ne asa spre usa, aproape ca s-a intimidat, prinzandu-se cu mainile de picioarele bunicii. asa ca ne-am dat inapoi pe canapea si am stat cuminiti, am strigat-o , am intrebat-o ce face. si apoi a inceput sa rada, a alergat spre noi si evident in ultima secunda in loc sa sara in bratele noastre a cotit si s-a urcat pe canapea unde a inceput sa sara. noi ii puneam diferite intrebari si ea radea, si ne arata cu mana "mama tata mama tata". apoi intr-un final a venit si la noi in brate, dar asa pret de cateva secunde, ca vroia sa se joace cu plastelina, de care isi adusese aminte unde o pusesem acum 2 saptamani si mi-a aratat. ne-a dat si un pupic fugitiv, mai mult asa de forma printr-o atingere firava. in schimb in drum spre parc a tupait incontinuu, ne-a tinut de mana pe amandoi, radea, ne striga.....e modul ei de a-si manifesta fericirea.

iar apoi a urmat faza de care v-am scris mai sus, cu care m-a topit

de Larisa Ioana 24.06.2010

ooana spune: