Prieteni dragi
Raspunsuri - Pagina 16
diana_jors spune:
Initial n-am vrut sa intervin - eu personal par a fi exact opusul tau 
- da, as vrea mult copii (chiar daca nu prea-mi iese ), dar n-as putea sta acasa cu ei si sa depind de banii altora sub nicio forma, plus ca nu sunt genul care sa dea banii pe excursii costisitoare - o iesire cu bicicleta intr-o padure intr-o sambata pe mine ma incarca mai mult decat o saptamana pe nu'sh ce plaiuri/croaziere etc.
Dar... vad in situatia si framantarile tale situatia si framantarile mele de acum vreo 2 saptamani. Pe scurt, situatia mea: o nunta a unei verisoare primare, n-am primit invitatie decat in ultimul moment (am zis ca nu merg fara invitatie, ca poate nu ma vor la nunta, ea de fapt era convinsa ca merg si ca n-am nevoie de invitatie), apoi cand am aflat data am constatat ca sotul pleaca la un team building pe care il confirmase - teoretic putea sa renunte la el dar nu prea vroia (am zis ca nu merg ca nu pot merge singura cu copilul sute de km cu masina), dimineata avea copilul un concurs, a doua zi mi-ar fi placut mie sa merg la un alt concurs (era nunta de noapte, in noaptea dintre cele 2 concursuri). Scuze, scuze, scuze.
Pe de alta parte - la nunta veneau multi membri ai familiei pe care nu i-am vazut de mult, plus ca venea si tatal meu care lucreaza in strainatate si pe care il vedem o data pe an.
Am sustinut sus si tare ca nu mergem, bineinteles toata lumea a pus presiune pe noi sa mergem. Si mi-a spus o prietena, in timp ce ii spuneam eu framantari de genul celor pe care le ai tu: "din cate observ, tu deja ai decis sa nu mergi. De ce te mai framanti atata? Nu faci altceva decat sa cauti scuze la orice solutii care s-ar putea gasi. Nu mergi, relaxeaza-te si ia-ti deciziile in functie de hotararea asta deja luata".
Da, avea dreptate - eu luasem o decizie, chiar ma si suparasem pe cei care insistau. Am zis clar - nu merg. Nici banii nu ma dadeau afara din casa, dar tata deja se oferise sa ne "deconteze" drumul si cinstea. Doar ca eu, dintr-un ansamblu de motive, nu vroiam sa merg.
Apoi, in ultimul moment - chiar ultimul, am hotarat sa mergem, eu si Alex. Am facut un bagaj cu ce haine ne-sifonabile am avut, eu si Alex, am urcat in tren, am gasit cazare chiar langa sala de nunti, am ajuns la 11 seara, am stat cam o ora (pana n-a mai rezistat Alex), mi-am vazut rudele, am bucurat lumea (nu se mai astepta nimeni sa mergem), am preluat si noi bucuria lor, si dupa o ora ne-am retras la cazare, am dormit, si a doua zi dimineata am venit inapoi.
Am pierdut concursul (o sa mai fie si alte editii, desi poate in conditii mai putin prielnice pentru mine), am fost putin obositi amandoi, am ramas cu - mica gaura - ceva cheltuieli (chiar si cu decontarea facuta de tata, 7-8 ore pe tren inseamna macar o masa la vagonul-restaurant, care costa ceva , plus carti/ reviste/ jucarii), dar nu imi pare rau ca ne-am dus, dar sigur mi-ar fi parut rau daca nu ne-am fi dus. Nu am mancat meniu, am stat doar o ora, cat am vazut lumea, si ne-am retras.
Ah, si nimeni n-a zis nimic de rochita mea, chiar daca era mai degraba "de strada" decat de nunta, i-am pus niste tocuri inalte si bijuterii si zic eu ca s-au potrivit per ansamblu.
Mai poti face un arbore de decizie - e un fel de cuantificare atunci cand ai de ales intre 2 posibilitati - stiu, suna ciudat, e matematica pura, dar functioneaza :) eu imi ghidez viata dupa acesti arbori de decizie, si sunt fericita :) Daca vrei da-mi un mesaj privat si te ajut :)
Dar, din ce vad si eu - te-ai decis deja. Daca esti multumita cu decizia luata, relazeaza-te. Restul e bla bla 
Ai putea totusi sa faci ca mine - te duci in ultimul moment - "m-am decis totusi sa va vad, chiar daca nu pot sta ca trebuie sa culc copiii" - nu stai sa mananci, nu trebuie sa dai bani, nu iti trebuie rochie, te duci doar sa-ti vezi prietenii si atat. Si primeste-le cu bucurie in casa ta. Nu toata lumea asteapta nu stiu ce mese - pe mine chiar ma deranjeaza cand gazda incepe sa intinda mancaruri si rontaieli
P.S. in perioada in care am avut eu intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului a avut-o si prietena mea cea mai buna din facultate (care e plecata din tara de ani buni), in alt oras. Chiar daca a insemnat o gramada de benzina si sute de km condusi, plus o amenda pentru viteza, nu m-am putut abtine din a merge sa o vad, am petrecut impreuna o dupa-amiaza, apoi m-am intors, sute de km, acasa. Dar, dupa cum am spus la inceput, cred ca suntem diametral opuse Eu pun valoare mult mai mare pe relatiile dintre oameni decat pe vacante, mai ales in tari straine E pur si simplu alegerea mea, asa cum asta e pur si simplu alegerea ta. Alege asa incat sa fii impacata cu tine (deocamdata imi pare ca n-ai fi...).
Chuny spune:
Nelia, copiii se bucura pt lucruri foarte simple, important e sa fie armonie si pofta de viata.
Asta cu cat de necalculat e X suna bine in filme, in viata reala stim toti ca daca nu calculezi si te intinzi mai mult decat ti-e plapuma, risti sa te duci la fund sau iti petreci fiecare an in tensiune, numarand si ras-numarand fiecare inghetata de la copii ( imi place mie exemplul cu inghetata) Toti calculam pt ca vreo o excursie, o masina mai buna, o casa mai mare, un curs extra pt copil etc. Noi cand n-am avut bani de concediu ne-am dus la prieteni. Si avem prieteni care au venit la noi in concediu. si asta pt ca chiar sunt ani in care prioritatile sunt altele si atunci te descurci cum poti ca sa iesi din cotidian fara sa te coste prea mult.
nelia spune:
Chuny, da, ai dreptate. Eu insa nu asta am spus. Ci faptul ca nu e masurabila in timp investitia pentru ca nu exista numitor comun. Si atunci nimeni nu poate judeca investitia altuia. Caci, daca faci un calcul stric material, atunci da, o casa pare o investitie mai buna, chiar si in timp. Insa daca faci un calcul care sa contina toate aspectele si toate variabile, in care cel mai important in timp ar fi ceea ce ramine... eu aleg vacanta (simbolic, vacanta poate insemna orice, care nu e palpabil, care nu e solid, insa care poate fi o investitie la fel de buna pentru cineva, asa cum este si o casa - casa insemnind la fel orice altceva de genul acesta...
Ca sa fiu mai clara: cineva care investeste intr-o masina nu poate judeca pe cineva care a investit intr-o vacanta (vorbim de aceeasi suma) si nici invers. Desi la prima vedere investitia mai buna pare masina, in realitate eu cred ca amindoua sint la fel de bune, numai ca prima e buna pentru cel care si-o doreste mai mult decit vacanta, iar a doua e mai buna pentru cel care poate ar avea nevoie si si-ar dori masina, dar iubeste mai mult vacanta.
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
nelia spune:
Cristoiu, si tu cu saratelele? E cald, prefer inghetata lui Chuny. Dar al meu si-a convins si copiii, care, dimineata, fara sa stie de saratelele voastre, mi-au cerut saratele. Asa ca, vreau-nu vreau, le voi face citeva.
Saratelele sint on-topic, dar reteta nu... Sabina, notat si retata ta, de la AB-AC.
Uite reteta mea, simpla si ies buuuneee
: 1 ou, 1 pachet de unt, brinza de oi. Se face un aluat si se da la rece 20 de minute. Apoi se fac covrigei sau o foaie care se taie in fisii (eu am un instrument cu care tai asa, ondulat), se ung cu galbenus, se presara cu chimen sau cu mac sau cu sare si se dau la cuptor, la foc potrivit.
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Chuny spune:
Nelia, dupa cum ma stii eu nu discut chestiile astea filozofic vorbind, ci la modul concret. Nu e vorba despre a compara ce e mai bine pt copii (o vacanta sau o masina) subiectul nu e despre asta si nici eu nu m-am referit la asta.
E vorba de echilibru in felul in care iti gestionezi banii si viata. Sigur ca fiecare alege ce vrea pt el, dar asta nu inseamna ca alegerile fiecaruia sunt cele mai bune, uneori alegem si prost :-) Si oricum cand faci niste alegeri ( care sunt catastrofice pt situatia financiara* a propriei familii) nu poti sa te superi pe altii ca nu inteleg de ce tu nu esti in stare sa primesti pe cineva la o cafea. Sau un pahar cu apa si lamaie :-)
*cum vi se pare sa faci imprumuturi enorme pt o vacanta care va fi oricum stresanta din punctul de vedere al banilor si apoi sa mai traiesti 1 an cu grija ca daca se intampla orice problema neprevazuta, tu NU AI nimic, dar nimic pus deoparte ?
nelia spune:
Chuny, pai asa cum este sa faci imprumuturi enorme pentru altceva, dar care o vezi (casa, masina, haine, bijuterii etc.). Cine are masura perfecta in mina ca sa masoare si sa considere calculat pe primul si inconstient pe al doilea? Vietile pot fi traite diferit si ar fi bine daca fiecare si le-ar trai cit mai aproape de ceea ce sint, ca sa nu existe frustrari prea mari. Insa stiu ca e si foarte greu sa facem asta.
Sint de acord insa cu paragragul din mijloc.
Sintem diferiti! Gindim diferit, simtim diferit si alegem diferit in functie de primele doua. Nu, eu nu am nimic pus deoparte. Singurii bani strinsi este ca le-am pus o parte de alocatie plus ceva de la noi pentru studii, daca vor dori sa studieze, sa nu se indatoreze. In schimb, am facut vacante pe credit, de altfel, singurele credite luate pina acum au fost pentru studii si pentru vacanta.
Si cu toate acestea eu nu pot sa judec ca daca cineva a ales o casa sau altceva, mai solid ca investitie, a procedat gresit, dar nici ca a facut mai bine decit mine. Si nu filozofic, ci tot concret vorbind.
Si mic: abia astept sa scapam de anul asta, visez cu ochii deschisi cum vom merge noi toti cinci, caci sintem mari acum, in expeditie in... Peru, in Machu-Picchu.
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Chuny spune:
Cand cumperi o casa sau o masina banca nu te lasa sa te indatorezi prea mult, adica de sari calul, ei sunt acolo sa te repuna cu picioarele pe pamant ( in Franta nu ai voie sa te indatorezi mai mult de 33% parca). Desigur ca poti sa mergi la camatari sau stiu ce firme care iti imprumuta fara sa le pese de faptul ca esti distrus financiar, dar altfel nu poti.
Din nou, nu vorbim despre a alege intre o casa sau o masina sau o vacanta, ci de a te indatora mai mult decat poti duce si atunci e rau, indiferent de faptul ca ai ales o casa sau o masina. Eu despre asta discut aici. 
Nelia, da o raita la mine pe wall sa vezi ce a aparut azi in L'Express 
nelia spune:
Chuny, hai, ca iar ne-am stirnit noi doua. Nu, nu despre asta discutam aici, cel putin eu nu despre asta cred ca discutam, ar fi fost bine. Ci despre faptul ca ai facut o alegere (vacanta) si nu iti mai permiti alta (restaurantul, rochia, pantofii, vizita prietenelor in anumite conditii, conform obisnuintei). Formalhaulti a fost numita inconstienta pentru ca a ales tichia de margaritar, adica a facut un imprumut peste puterile lor pentru ce... pentru o vacanta, poate un pic cam exotica, dar care suna minunat, in conditiile in care e criza, toata lumea se stringe la buzunar, e atent la ziua de miine...
Pare normala observatia, insa vezi tu, nu e facuta si atunci cind oamenii fac credite si pentru altceva, nu pentru vacante, fie ele si exotice. Vrei sa-ti spun ce reactie au avut toti, mai putin prietenii aia dragi si foarte buni... rude sau prieteni, cind le-am spus ce ne-am dori sa facem la anul? Cuuuum? Nu aveti casa si ce minca (nu e chiar adevarat cum mincarea, ca ne cam rostogolim acum daca e sa spunem adevarul) si vreti sa va imprumutati sa plecati pe coclauri? Iti taie, zau, tot cheful de a mai spune ceva. Asta voiam sa spun... si fug sa vad ce Expresul!
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Selene_Bunny spune:
Fomalhauti, daca vrei sa vina la tine, sugestia mea este sa mergi pana in Lidl. Sa iti spun de ce:
Au acolo produsele lor, pungi de fursecuri cu vanilie, ciocolata, gem. Au si bomboane numai bune pentru ceva "tratatie". Chiar si pentru prietene din strainatate.
Spui ca ar trebui tratatii pentru 15 persoane? Pe D. l-a costat tratatia "de nume", pentru 30 de persoane, cam 50 de lei. Prajiturele, bomboane, suc.
Referitor la o tinuta mai adecvata primirii acasa: daca nu te deranjeaza SH-urile, cauta magazine Humana. Sau un SH care sa fie strict import Anglia.
Pantofii, intr-adevar, sunt o problema, m-am ciocnit de ea recent, descoperind ca... am trecut de la 37 la 38. Mi-am luat o pereche de sandale din piele, usoare, albe, cu barete, la 115 lei.
Din putin se face mult - ajutor umanitar!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
Lucrusoare de vanzare...
Selene_Bunny spune:
Fomalhauti, eu am fost in aceasta situatie. Eu am fost in situatia in care am avut frigiderul GOL, doar cu gheata din congelator, vreo saptamana.
Am fost in situatia in care, coplesita fiind de facturi, mi-am sters mucii dupa vreun ceas de plans si am cerut ajutor aici, pe forum. Nu pentru mine, pentru copilul meu - nu mai aveam nimic, nici lapte praf, nici scutece, nici nimic. Bani, ioc.
Si mi-am calcat pe mandria mea de forumista DC careia ii facea (si ii face) placere sa ajute si am scris un mesaj din disperare.
Si s-a rezolvat situatia, fetele s-au mobilizat urgent.
Cu datoriile... zilele astea am achitat datorii de 1.000 de lei. Trenau de cateva luni, ca o piatra de moara le simteam, ma sufocau deja.
Mi-am permis acum, dupa ani de zile, sa imi iau sandale noi. Celor vechi li se crapase talpa dupa cel putin 5 ani de purtat.
Din putin se face mult - ajutor umanitar!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
Lucrusoare de vanzare...