Ce luam in seama cuvintele sau faptele?

Atunci cand avem o cearta cu cineva cateodata suntem predispusi si la cuvinte sau acuzatii mai putin placute si la reprosuri care sigur celuilalt nu-i plac.Cu totii ne gandim ,,dar mi-a spus asa,, nu am cum sa uit.Dar faptele bune cu care te-a inconjurat acea persoana candva nu cantaresc mai mult decat cuvinte spuse la nervi?Punem stop unei relatii de orice gen fara a mai da o sansa desi am avut parte si de lucruri bune cu acea persoana?Sau cand spunem gata, e prea mult, nu conteaza ce ai facut pentru mine conteaza ca m-ai jignit cu ceva.

aiamoni spune:

Poate gresesc, dar ma gandesc ca depinde si de persoana care spune cuvintele. Daca e cineva care le cantareste de obicei cu atentie, cum sunt eu de exemplu, atunci un cuvant urat inseamna intr-adevar mare lucru. Nu-mi amintesc sa fi spus ceva vreodata la nervi care sa regret mai tarziu, sa nu fie cu adevarat ce cred. Deci cand spun ceva poti sa ma iei in serios. Altii arunca mult mai usor cuvintele la nervi, si dupa aia spun "doar stii cum exagerez eu cand ma enervez".
Prin urmare depinde ce fel de persoana iti spune cuvintele care nu-ti convin, dar acum sigur ca sunt si niste limite peste care eu una n-as trece. Pentru insulte nu pot gasi scuze.

angelique_19 spune:

La nervii poti spune cuvinte mai grele chiar mie mi s-a intamplat sa o fac si sa imi para rau.Dar care e limita la care spui stop nu mai vreau sa am de-a face cu tine cel care a jignit.Aud des cuvintele te-a jignit dar a facut atatea lucruri pentru tine,oare faptele nu mai conteaza?Ce e mai important cuvintele care se pierd in vant sau faptele care raman.Ce conteaza mai mult pentru voi?

natalia_nica spune:

Chestia asta cu "a facut atatea pentru tine" nu mi se pare valabila, pentru ca daca te gandesti bine la cele facute pentru tine, vei constata ca, de fapt, le-a facut tot pentru el/ea, adica ori a urmarit anumite interese ori pentru linistea lui/ei sufleteasca, putini oameni sunt altruisti cu adevarat... De aceea eu zic ca reprosurile nefondate, jignirile gratuite, insultele nu le-as putea ierta. Mai ales ca eu (si judec prin prisma mea), ca si Aiamoni, nu am aruncat niciodata cuvinte in vant, oricat as fi fost de nervoasa. Nu cred, asadar, ca un om nu se poate controla, decat poate daca nu-i pasa (nu mi se par valabile replicile de genul "asa sunt eu, nu ma stii la nervi?" sau "doar stii cum exagerez eu cand ma enervez")
Dar asta e doar parerea mea...

Ramonika spune:

nu stiu ce sa zic, depinde si de persoana. daca te cearta mama, normal ca te iubeste si furia ei e de moment.
pe de alta parte la nervi se mai spune si adevarul. la nervi si la betie.

Dorsilia spune:

nu stiu al cui o fi, eu l-am retinut si se potriveste topicului:

"Ai grija la gândurile tale, vor deveni cuvinte, la cuvintele tale, caci devin actiuni. Ai grija la actiunile tale, caci devin obiceiuri. Ai grija la obiceiurile tale, caci devin caracterul tau. Ai grija la caracterul tau, caci devine destinul tau."

In consecinta, da, este important ca chiar daca la nervi ne-au iesit pe gura vorbe grele, (ceea ce pana la urma e perfect uman) sa incercam ca (daca tot nu ne-am putut stapani temperamentul la furie), sa rezolvam dupa incident situatia, sa ne cerem scuze si sa ne promitem noua insine ca ne vom tine furia in frau pe viitor. Si vom si reusit din ce in ce mai bine.

Prea multele "iesiri in decor" in situatii critice dar mai ales pe motive de minima importanta nu fac decat sa submineze increderea celor dragi in noi, dar si stima de sine.

si oricum nu ajuta la rezolvarea mai rapida a situatiei

buflea spune:

Eu sunt genul foarte "acid" ... nu vorbesc urat, dar pentru ca in mod nativ stapanesc bine arta ironiilor, la nervi gasesc si exprim mesaje ironice care lovesc mai tare ca o plama ... au fost mai multi care au simtit "palmele" mele - parintii mei, barbata-meu, prieteni ... cei care ma cunosc au invatat sa se apere si sa nu puna la suflet - barbata-meu evita confruntarile periculoase si daca ma tin de el, pleaca de acasa , maica-mea nu mai vorbeste cu mine niste luni ...

Cand ma calmez mai mereu imi pare rau. In timp am invatat ca trebuie sa ma controlez, cateodata imi iese, de cele mai multe ori nu (spun cei apropiati ) - dar ce bine ma simt cand pot sa refulez frustrarea asa cum imi vine instinctiv.

Si asta nu inseamna ca iubesc mai putin, asa ca ma bucur ca exista oameni pe langa mine care ma tolereaza.

ioachim spune:

cred eu ca depinde atat de gravitatea celor spuse, cat si de frecventa, mai ales intr-o relatie apropiata.

daca cineva scoate o data pe an pe gura o prostie, cred ca e uman. daca se intampla insa sa fie jigniri urate de cateva ori pe saptamana, cred ca asta tinde catre un anumit tip de abuz.

Aqai spune:

Faptele vorbesc mai tare decat cuvintele. Insa si a rani pe cineva cu cuvinte e tot un fapt pana la urma.

Si atunci cand intri intr-un ciclu de cuvinte grele/ scuze cred ca pana la urma oricine isi da seama ca scuzele ales nu au nici o valoare. Si din punctul acesta de vedere prefer faptele. Pot sa traiesc foarte bine cu cineva care nu si-a cerut scuze pentru un anume comportament sau vorba, insa vad ca atutudinea persoanei s-a schimbat in bine - pentru mine, ma rog. Dar scuzele au ajuns sa ma lase rece. Si pe copii ii invat sa isi repare greselile cu fapte inainte de cuvinte.

Eu nu sunt maestra la ironii si nu imi place sa fac rau cu cuvinte. Daca am ajuns sa le spun, inseamna insa ca i mean it. Si cu o exceptie unica si irepetabila in viata mea le sustin si cu fapte.

Si trebuie sa fiu de acord cu natalia-nica: persoanele care te "omoara" din vorbe si apoi se scuza cu "faptele bune" facute pentru tine sunt false de la o posta. in general sunt fapte pe care persoanele respective le considera bune pentru tine fara sa tina cont de parerea ta si apoi esti tu considerat ingrat fiindca nu apreciezi gestul.



Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)

Alizee spune:

Uneori, o fapta buna este anulata de o vorba rea, care loveste in plin.



allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

angelique_19 spune:

Asa gandesc si eu, desi anumite persoane imi spun ca gresesc.Eu pot multumi unui om pentru faptele lui bune pe care le-a facut pentru mine dar si cand scoate pe gura ceva urat, ceva care doare tare si care nu este adevarat prefer sa rup orice legatura cu acea persoana.Pot sa iert de multe ori dar pana la un anumit punct.