Capusele ...pericol, actiune, tratament

marius spune:

NUAB are dreptate din punctul meu de vedere in ceea ce te priveste.
Ai postat un mesaj care induce un cititor in eroare pentru ca in mod voluntar ai sugestionat faptul ca afectiunea unui bolnav care are confirmare clinica oficiala ar avea diagnostic gresit. Ama marcat cu rosu cuvintele care iti apartin si care preced o stire dintr-un ziar avand la baza un gazetar nicidecum un medic.

Se mai intampla greseli si in sens invers:

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/LifeStar/227991/adevarata-afectiune-a-lui-serban-ionescu-are-o-boala-fara-leac.html

Pe de alta parte trebuie sa recunosc faptul ca NUAB scrie argumentat punand la dispozitie informatii de specialitate nu extrase ziaristice emanate de un gazetar. Este o diferenta cel putin conceptuala. No offence! Cu atat mai mult cu cat spui ca esti sau ai tangente cu domeniul acesta.

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

marius spune:

Pe de alta parte NUAB - ma pune pe ganduri de o buna bucata de vreme (cel putin) o intrebare:
Oare cum se face sau ce logica poate argumenta faptul ca cineva pe un site aduce sau poate sa furnizeze informatii de specialitate atat de directe si inteligibile atat ca si continut cat si ca si sursa(e) in timp ce specialisti in domeniu fac declaratii (socante) ce starnesc (la modul diplomatic discutand)un zambet cel mult dispretuitor pentru inconsistenta, superficialitatea dusa la extrem?
Poate fi considerata si o forma tragica a incapacitatii resursei umane de specialitate, o reminiscenta a unui sistem medical falimentar?
Ce ar trebui facut pentru a urni din loc un astfel de sistem anacronic?

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

NUAB spune:

adica asta:
scrie-le alora si spune-le ca-s idioti si ca tu te-ai "tratat" in 2 timpi si 3 miscari.

nu era nicidecum un atac virulent. specificam poate prea subtil ca a da link catre o stire ce il citeaza pe un jurnalist care se joaca de-a medicul e cam acelasi lucru cu a te considera tratat cat timp nu ai rezultatele care sa ateste absenta spirochetelor din organism sau in cazul in care sunt, ca nu-si fac de cap (RMN): 1. Western blot borrelia IGG/IGM (afzelii, garinii,spielmanii in calitate de specii cel mai des intalnite in europa, burgoferii in calitate de specie americana uneori intalnita pe batranul continent si eventuale alte tulpini specifice tarilor nordice (http://www.canlyme.com/sweden.html) - mai jos:
"Lyme Disease

A third of ticks in Sweden also carry bacteria that cause Lyme disease, which as many as 10,000 people get every year in Sweden. The disease is treatable with antibiotics such as doxycycline, Roche Holding AG's Rocephin or GlaxoSmithKline Plc's Ceftin. It can't be prevented with a vaccine."

2. Dark Field Microscopy
3. PCR
4. Testul de transformare limfocitara (LTT)

sau orice combinatie din ele (nu neaparat toate, ideal cat mai multe).


Later: marius, parerea mea e ca prostie a fost la inceputuri (anii 1990 - 2002 sa zicem) dar dupa 2002 din ce in ce mai multe studii si experimente s-au facut in sensul asta. experimente la care infectionistii se pare ca au ramas "imuni".
eu nu mai cred ca e vorba de prostie, cred ca e vorba de rea vointa si interese financiare ascunse (ca si in state).
ce se poate face? sa ne strangem cu totii in asociatii raspandite in toata tara care sa conlucreze. una e cand iti racesti degetele pe un forum incercand sa faci un pic de lumina sau macar sa produci discutii care sa duca la concluzii benefice si alta e cand poti da in judecata ministerul si grupuri intregi de "infectionisti" in numele unor asociatii care au in spate mii sau poate chiar zeci de mii de oameni.
daca vom sta sa suferim in tacere, nimeni nu ne va auzi, nici macar cel de langa noi, dar ministrul, prim ministrul, etc...

marius spune:

Exista un material video recent despre ideea infectarii cu bacterii despre tratament, despre sistemul de tratament (am riscat utilizand cuvantul sistem) pentru ca nu am vazut pe aici dezvoltat conceptul de sistem de tratament prin aceasta intelegand in afara de partea de antibiotic(e) si partea de pregatire a organismului anterioara administrarii antibitoicelor, de asemenea sistemul de sustinere a functiilor ce pot fi afectate, de asemenea de rolul extrem de important al alimentelor si/sau compusilor alimentari si aici ma refer la eliminarea totala a unor principii alimentare, diminuarea altora si majorarea altora ceea ce duce deja la schimbarea insasi a principiului de alimentatie a unui organism, rolul somnului, rolul miscarii, rolul psihic, rolul termic.... sunt extrem de multe informatii care aplicate care pot modifica fundamental efectele.
Si acum materialul:

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=qIRh4bq-f3s

As dori sa (re)precizez ceva ce am tot spus. Daca prin testarile Elisa, WB exista sau poate sa existe o doza de relativitate dat fiind
sistemul de aparare dezvoltat de aceste bacterii (modificare proteinelor specifice in timp scurt), in schimb prin (evidentierea depistarea) microscopie nu mai exista dubii privind existenta unei forme de viata parazitara in corpul gazda de unde s-a prelevat proba.
Ceea ce deja confera o certitudine esentiala a subiectului. Insa este abia inceputul. Greul de aici incolo vine.


www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

marius spune:

NUAB: categoric atunci cand ai de-a face cu aceasta ignoranta de sistem, nu exista nici un motiv contrar care sa sa impiedice pe cineva sa adopte orice forma posibil-legala in a sparge sistemul(mentalitatea). Ceea ce nu exclude nici aceste forme de mediatizare(informare).

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

NUAB spune:

evident ca si informarea online e importanta doar ca vezi tu, cand incerci sa aduci argumente, ti se respunde cu "escrocii" si "microscopie in camp intunecat care nu se face nicaieri in lume". adica nu poti lupta cu argumente impotriva ignorantei si prostiei. trebuie sa-ti schimbi armele.
nu stiu daca ai observat dar pe unde scrie dr. Bogdan Ion (escrocul care vindeca pe banda la constanta) alti "postaci" dintr-astia care zic ca lyme e o iluzie si microscopia e o frauda NU SCRIU. de ce? pentru ca le e frica. pentru ca au incercat sa faca asta o data si au ramas cu ultimul argument "pentru ca asa zic eu".
o sa vezi acesti postaci care saracii "au fost nedreptatiti si tratati total aiurea de medicii care trateaza borrelioza" ca posteaza doar la articole destinate publicului larg (ca cel cu mandruta) cititor de click si libertatea (ziarele unde au aparut stirile astea predominant). pai iti dai seama ca saracii cititori cu iq-ul sub 50 ai acestor fituici vor fi total nauciti si speriati de acesti monstri care nu lasa pacientii sa faca interferon pentru ca problema lor e de natura infectioasa.
Acelasi lucru se aplica pentru televiziuni. nu a exista o confruntare obiectiva pro si contra, au exista doar emisiuni in care niste doctori 'abarnisti raspundeau unor moderatori la fel de 'abarnisti.
si-atunci normal ca oftalmoloaga mihaela pop vine la realitatea si spune ca la constanta e o frauda ca nici macar nu se baga oxigen in camera hiperbara iar lumea inghite gogoasa.
intr-o tara civilizata, astfel de declaratii nesustinute cu dovezi si argumente stiintifice s-ar fi lasat cu dat in judecata si daune morale si materiale.
mama masii', mai e drum lung pana la capat.

marius spune:

Pentru doritori.

Exista un blog pe care l-am descoperit relativ recent ce mi-a atras atentia prin complexitatea informatiilor detinute atat ca si informatii de specialitate, cat si ca si trimiteri fundamentate pe surse si toate acestea impletite cu experiente concrete practice originale cum s-ar spune.

Am sa-mi permit sa extrag cate un material din cand in cand de pe acest blog aducand multumiri indirecte autorului pentru ceea ce reuseste sa faca acolo eu am sa mentionez sursa informatiilor pentru ca atat pot sa fac.

Ceea ce voi reda mai jos este relvant pentru o parte din ceea ce am scris mai sus:

---

Boala Lyme: Zgâriind suprafata

De Steven E Phillips a, Nick S Harris a, Richard Horowitz a, Lorraine Johnson a, Raphael B Stricker

Comentariul excelent al lui Ulrike Munderloh si al lui Kurtti descrie ciclul de viata complex al Bb, agentul spirochetal al bolii Lyme, asa cum circula de la capuse la mamiferele gazda. Acest comentariu evidentiaza o problema tot mai mare cu boala Lyme: în timp ce abordarea clinica ramâne relativ simplista si lipsita de informatii, cunostiintele de baza pe care le avem despre boala muscaturii de capusa devin din ce in ce mai complexe. Aceasta divergenta intre aspectul practic, clinic si cercetarile stiintifice, a produs o schisma între recunoasterea Bb ca una dintre bacteriile cele mai invazive si evazive cunoscute de om si perceptia clinica despre Lyme. Perceptie conform careia aceasta boala este “greu de depistat si usor de vindecat“.

Complexitatea bolii Lyme merge dincolo de caracteristicile descrise de Munderloh si Kurtti. Cu mai mult de 1500 de secvente de gene , B burgdorferi contine cel putin 132 de gene functionale, prin comparatie, agentul spirochetal al sifilisului, Treponema pallidum, contine doar 22 de astfel de gene. Mai mult, borrelia contine 21 de plasmide1 (n.t) (noua circulare si 12 liniare) . Acest lucru este de departe cel mai mare numar de plasmide gasite în orice bacterie cunoscuta, si tocmai acest numar mare de gene plasmide se presupune ca ofera o reactie rapida care permite spirochetei sa circule eficient intre capuse si mamifere. Schimbul de gene si de plasmide între tulpinile de borrelia poate creste, de asemenea, patogenitatea infectiei.

În mediul mamiferelor, B burgdorferi foloseste sistemul fibrinolitic al gazdei pentru a penetra bariera hemato-encefalica si pentru a obtine acces la sistemul nervos central. Boala Lyme contine un mecanism secretor pentru porin2 (n.t), adhesin3 (n.t) si proteine haemolysin4 (n.t), aceste produse secretate pot contribui la proprietatile invazive ale organismului strain. Spirochetele pot intra in celule cum ar fi fibroblastele, celulele sinoviale, celule endoteliale, precum si în macrofage. În aceste celule, aceasta devine rezistenta la tratament, partial ca urmare a proteinelor “camuflante” produse de ea sau absorbite din celula si partial din cauza modificarii morfologiei spirochetei într-o forma defensiva in care spirochetele nu se inmultesc: cyst. Strategia evaziva utilizata de B burgdorferi în fata sistemului imunar este similara cu strategiile utilizate de catre agentii microbacterieni care provoaca infectii cronice, cum ar fi tuberculoza sau lepra . Aceste organisme exista de asemenea sub forma de chisturi, care pot fi “resuscitate” de actiunea autocrina (autostimularea celulei producătoare) a citochinelor, dupa ce au stat latente luni de zile .

S-a aratat ca B. burgdorferi utilizeaza luxS, o gena folosita de alte bacterii, pentru a regla inmultirea. Este prima data când aceasta gena luxS a fost identificata la o spirocheta.

Astfel, combinatia genetica atât de complexa, localizarea intracelulara, evitarea sistemului imunitar si autoreglarea face din boala Lyme un formidabil agent infectios.

Prin contrast cu informatiile complexe despre Bb subliniate mai sus, o notiune des întilnita în mediul clinic este ca boala Lyme poate fi vindecata cu 2-4 saptamâni de antibiotice. Desi acest lucru ar putea fi adevarat în infectiile acute tratate prompt, în cazul infectiilor cronice, care permit mecanismelor fiziopatologice complexe ale borreliei sa se desfasoare si care pot duce la invazia tenace a tesuturilor, eradicarea este extrem de dificila.

Întelegerea complexitatii fiziopatologice a acestui organism ar trebui sa ajute la îmbunatatirea abordarii clinice a bolii Lyme.

Declaram ca nu avem nici un conflict de interese.

Sursa

Notele traducatorului

1. Plasmida (http://ro.wikipedia.org/wiki/Plasmid%C4%83)

2. Porin (http://en.wikipedia.org/wiki/Porin_%28protein%29)

3. Adhesin (http://en.wikipedia.org/wiki/Adhesin)

4. Haemolysin (http://en.wikipedia.org/wiki/Haemolysin)

---

Sursa articolului de mai sus:

Zgaraind suprafata



www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

marius spune:

...totul incepe de undeva. Orice este posibil.

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

mihaela_s spune:

Mda, tot nu am primit raspuns unde sa ma "interesez" de boala lui S. Ionescu in afara de presa scrisa, unde apar stiri ca ba e bonav de borelioza, ba nu e. Nu m-am convins de ce sufera.

Si pentru ca m-au mancat degetele in seara asta, demult nu am mai avut timp (si nici nu m-a mai interesat, am iesit din domeniul microbiologiei) iata ce am gasit in cateva articole stiintifice recente:

The current standard of treatment in stage I in adult patients is doxycycline 100 mg po bid or amoxicillin 500 mg po tid for two weeks (evidence level A) (17). While taking doxycycline, patients should avoid exposure to the sun, because phototoxic side effects are otherwise common. Children under 9 years old should not take tetracyclines, because these can cause yellowish discoloration of the teeth; amoxicillin is usually given instead. Alternatively, cefuroximaxetil or (in case of allergy to beta-lactam antibiotics) macrolides can be given instead, but the effectiveness of these drugs seems to be less reliable (17).

The choice of antibiotic

The choice of the antibiotic drug, its mode of administration, and the duration of treatment depend on the stage of the disease, the clinical manifestations, and the age of the patient.

In randomized studies involving patients with stage II neuroborreliosis, the following treatment regimes were found to be effective: penicillin 6 × 106 U IV tid-qid (evidence level A), cefotaxime 2 g tid (A), ceftriaxone 2 g IV qd for 14 days (A), and doxycycline 100 mg po bid–tid for 2 weeks (B) (14, e6). The third-generation cephalosporins are recommended despite their higher daily treatment costs because of their low MIC90 values. After the intravenous administration of 2 g of drug, equally high CSF concentrations of cefotaxime and ceftriaxone are achieved (19). Ceftriaxone 2 g IV qd for 14 days is the standard treatment because it needs to be given only once daily.

In stage III, ceftriaxone 2 g IV qd is given for 14 to 21 days (or for 14 to 28 days; for alternative treatments, see the table).

Prolongation of the treatment to more than 28 days is not indicated. On the contrary, this carries a high risk of side effects, including pseudomembranous colitis and the accumulation of ceftriaxone calcium salts in the gall bladder, which can also become symptomatic.

De aici: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2695290/

M-a surprins si pe mine sa citesc despre Sindromul post-Lyme:

Post-Lyme disease syndrome (PLDS)
If subjective complaints or symptoms (such as fatigue,
paraesthesias, di#64259;culty in sleeping, cognitive impairment, headache, arthralgia and myalgia) persist for
more than 6 months after standard treatment of LNB
or other clearly de#64257;ned Lyme disease manifestations,
the condition is often termed PLDS [112].
American trials have demonstrated that additional
prolonged antimicrobial treatment is ine#64256;ective in
PLDS [113–116]. A regimen of IV ceftriaxone for
30 days followed by 60 days of oral doxycycline was
not more bene#64257;cial than placebo on health-related
quality of life as measured by SF-36 [115] (class I) or
cognitive functioning [114] (class II) in 78 seropositive
and 51 seronegative PLDS patients. Of noteworthy,
placebo-treated patients had a 36% improvement on
SF-36 scores. Another class I study [116] of 55 patients
randomized to receive a 28-day course of IV ceftriaxone
or IV placebo showed a higher reduction in fatigue
score in the ceftriaxone group after 6-month follow-up,
but the groups did not di#64256;er in the other primary endpoint (mental speed) or in secondary end-points (such
as a scale for fatigue and pain, SF 36, self-reported
depression and various cognitive functions). Four
severe adverse events occurred, one case of anaphylaxis
(the ceftriaxone group) and three cases of sepsis (placebo group). The e#64256;ect on fatigue may have been a
result of placebo e#64256;ect, as more patients in the ceftriaxone group guessed their correct assignment. In the
most recent study [113] (class I), a small selection of
PLDS patients with objective memory impairment
(encephalopathy) were randomized to 10 weeks of IV
ceftriaxone (23 patients) or placebo (14 patients) and
compared with 18 healthy control patients. At week 12,
Guidelines on neuroborreliosis 15
 2009 The Author(s)
Journal compilation  2009 EFNS European Journal of Neurology 17, 8–16there was a moderate improvement on a calculated
aggregate of neuropsychological measures in favour of
the ceftriaxone-treated patients, but the e#64256;ect was not
sustained to week 24.
Recommendations
Antibiotic therapy has no impact on PLDS (level A).

De aici: http://www.efns.org/fileadmin/user_upload/guidline_papers/EFNS_guideline_2010_European_lyme_neuroborreliosis.pdf

Conclusions

The 2 existing placebo-controlled trials do not support the use of long-term antibiotics for the treatment of chronic subjective symptoms attributable to Lyme disease [36, 37]. Given the weight of this evidence, the burden of proof regarding human persistent B. burgdorferi infection, or the benefit of long-term antibiotic therapy must rest with those advocates who now use debatable theory and less robust data to argue their points. Protracted courses of antibiotics for post–Lyme disease syndrome do not result in the kind of efficacious benefit normally associated with the resolution of infection, and they may be injurious, with complications related to catheters, biliary disease, Clostridium difficile infection, and promotion of antibiotic resistance [60,61–62].

Unfortunately, prospective studies with other therapies have not been performed for patients with persisting symptoms after Lyme disease. Understanding why some patients continue with symptoms after receiving antibiotics for Lyme disease clearly deserves more study, to elucidate mechanisms and to develop beneficial therapies. For now, the best medical care should only rest on thorough exclusion other treatable disorders, use of individualized symptomatic treatment, and the foundation of an empathetic and trusting patient-physician relationship.

This highly vocal debate probably more reflects the unmet needs of many patients and the frustrations of our incomplete understanding of post–Lyme disease syndrome. Passions will likely run high until progress can assuage this uncertainty and provide proven, effective therapy for these patients.

De aici: http://cid.oxfordjournals.org/content/45/2/143.full

mihaela_s spune:

Poate e lume interesata, sau dati mai departe: e foarte simplu de facut un microscop in camp intunecat dintr-un microscop obisnuit folosit la preparatele pe lama:

http://www.microscope-detective.com/dark-field-microscope.html

la "How to Make a Dark Field Microscope".