ce ati face?(2)

Katya spune:

Almo (raspund ceva mai din urma), situindu-ne tot in cadrul lui "ce-ar fi daca" -din moment ce de-aici am plecat-de la cui am da copilul dac-am muri , sa zicem ca poate-ti da reconfort ideea ca-n iad (deci presupunem , da?) n-o sa fii singura si n-o sa te plictisesti,cum zici. Doar ca tb sa iti spun ca acolo-in ideea ca iadul e locul unde nu e Dumnezeu-nu va mai fi ca aici, pe pamint, unde da, se poate, zic unii, trai si fara Dumnezeu. Dincolo nu va mai fi acelasi lucru: aici, pe pamint, oamenii merg pe credinta, dincolo, va fi deja certitudine. Se pare ca toti vor avea revelatia, dupa moarte, ca Dumnezeu exista mult si bine si durerea de a fi despartiti de El ar putea fi cu adevarat iad.

Eu imi imaginez cam asa: sa zicem ca esti copil si ai de toate, in casa, in jurul casei, ai mincare-n frigider, haine, jucarii, carti, tv, prieteni in jur, tot ce vrei. Dar o astepti pe mama. Si ea nu mai vine. Si nu va mai veni niciodata. Spun mama pt ca-n plan uman, cind ne gindim la creatorii nostri umani, mama e prima evocata. Gindeste-te cum ar fi viata unui copil care se topeste de dorul mamei, la ce-i mai folosesc toate cite la are?

Asa si pe lumea ailalta. Poti sa fii cu prietenii tai cerebrali, dar probabil ca veti tinji de dorul lui Dumnezeu. Tot ce-am zis e doar asa cum vad eu bazindu-ma pe dorul dupa Dumnezeu intilnit la sfintii nostri. Sf Siluan de ex m-a impresionat in mod deosebit, Il cauta pe Domnul precum un copil pe mama lui,precum mielul pe oaie. Tinjea, aspira, intindea miinile si striga dupa El.

Ti-am facut aceasta comparatie ca sa stii ca dincolo poate nu va mai fi ca aici.Pamintul nu-i Imparatia Domnului, deci aici putem trai si fara El.Dar dincolo?

Ti-am spus nu ca sa te atrag sa crezi ca mine(noi), cit sa intelegi cam cum se vede dpdv crestin. Adica noi nu credem de frica sau pt ca sintem niste slabi ce avem nevoie de un drog sau o poveste, pt noi ar fi o mare sfisiere sa nu fim cu Domnul dincolo.

almo spune:

nu vreau sa fiu rea, Katya, dar daca Domnul easa asa cum il vad eu, egoist si nedrept, eu ma lipsesc sa fiu cu Domnul dincolo. pt ca in mintea mea nu e drept.
si nu stiu de unde esti tu asa de sigura cum o sa fie dupa ce mori, ca nu ai murit, si doar stii din ce ti se spune si tie de altii. eu cred ca nu te asteapta nimeni. sau daca totusi dupa moarte exista ceva, acel ceva cu siguranta nu e asa cum il vedeti voi, e ceva ce mintea noastra inca nu poate sa perceapa.

Katya spune:

N-am fost eu acolo, dar au fost altii, prin descoperire dumnezeiasca, sfinti pt care-mi bag mina-n foc ca spun adevarul, imi asum riscul sa merg pe mina lor, fie ce-o fi. Si-n afara de asta spune Domnul.

Plus ca nici tu n-ai fost acolo sa vezi.

Sper ca nu te-am suparat, eu am luat acest topic ca pe o cunoastere intre noi, sa stim cum gindim si cum credem unii si altii, nu e cu suparare cred pt nimeni.

greieras spune:

Pana acum cativa ani nu se stia nimic de DNA. Doar pentru ca nu a stiut lumea stiintifica de el inseamna ca nu exista??? Se vede cu ochiul liber?

Doar pentru ca tu nu crezi in Dumnezeu si in iad nu inseamna ca nu exista. O mare parte din populatia pamantului are o relatie zilnica cu Dumnezeu si depune marturie ca exista. Tu poate nu il vezi si nu il simti, dar noi il vedem in tot, iar stiinta nu face decat sa ne ajute si mai mult sa-i recunoastem existenta.

Daca stiinta avea raspunsurile pana acum, nu ar mai fi existat moarte. Uite ca moartea este o realitate pe care nu poate sa o opreasca nimeni, si despre care nimeni nu stie mai nimic. Sa explice stiinta asta. Stiinta este pe cat de limitata este mintea umana.

Noi oamenii suntem limitati in spatiu, timp, ... Ne holbam prin telescop la univers (de aici bineinteles) care este in expansiune, si ne dam cu parerea. Rade Dumnezeu de se strica. O furnica isi da cu parerea despre infinit. Noi nu stim ce este in interiorul propriei planete!

Credinta trebuie sa aveti si voi. Credinta ca aerul o sa existe si maine dimineata, credinta in dr. la care alergi dupa ajutor. Tot credinta e, numai ca obietul credintei este altul.




"In view of such harmony in the cosmos which I, with my limited human mind, am able to recognize, there are yet people who say there is no God. But what really makes me angry is that they quote me for the support of such views." Albert Einstein

pisigri spune:

Katya, multumesc pentru raspuns !
Eu nu contest existenta lui Dumnezeu - sau poate I-o contest, tocmai prin aceea ca nu sunt sigura ca e Dumnezeu al Bibliei si al preotilor, sau e o Forta Superioara, o Energie superioara etc.
Dar recunosc ca si eu cad in plasa ispitei de "a face chip cioplit", asa cum a fost definita cu citeva pagini in urma; si eu mi-L recreez pe Dumnezeu asa cum imi convine mie. Chiar daca eu nu sunt in stare sa Il vad mereu asa de...tolerant ca altii; eu chiar Il vad in stare sa ne pedepseasca pt unele greseli. Ca n-o face intinzind degetul si "comandand" o nenorocire, ca o face subtil, mai degraba prin intermediul legilor Sale, a principiului "actiunii si reactiunii" (ca sa nu spun karma), asta e alta discutie.

Nu reusesc totusi sa rezonez cu chestia cu bunatate versus confesiune, pt ca mi se pare ca Dumnezeu ar trebui sa fie mai presus de ...confesiuni.
Si nu reusesc sa rezonez cu explicatia data de greierash la exemplul lui almo, cel cu copilul bolnav.

Ok, copilul e bolnav; stiinta medicala, atita cita este ea, o "stim" tot pt ca Dumnezeu ne-a permis si ne-a daruit-o; apelam la medici care fac tot ce pot ei; copilul inca este bolnav, inca sufera.
De cele mai multe ori, in fata unei situatii disperate, parintii se intorc catre Dumnezeu; din nou, ce cainta si ce rugaciuni pot fi mai intense si mai curate si mai sincere decit cele ale unui parinte care isi vede copilul cum...se duce? Sa spui ca in acele clipe Dumnezeu nu intervine pt ca rugaciunile nu sunt sincere mi se pare un fel de... non-argument, nu stiu cum sa spun. Iar sa spui ca in acele clipe Dumnezeu nu intervine pentru ca rugaciunile pe ultima suta de metri nu au fost de ajuns, nu inseamna sa il faci pe Dumnezeu orgolios, vanitos, rautacios, neiertator si lipsit de emaptie...? (sincer ma apuca stringerile de inima sa scriu asta, dar chiar as vrea sa inteleg).

Dumnezeu i-a dat omului liberul arbitru. Totusi, nu se poate spune ca s-a retras cu totul din modul in care se desfasoara vietile oamenilor pe pamint, nu? de vreme ce eu, ca aspirant-credincios sa spunem, ma tem nu numai de lipsa de acces in Rai, ci si de pedeapsa care ar putea vei asupra mea si a copilului meu aici, pe pamint, daca fac timpenii prea grave. Atunci, pina unde merge liberul arbitru si de unde incepe Voia Domnului? Unde este punctul in care Dumnezeu intervine - oricit de subtil - ca sa ghideze/corecteze? De ce unii oameni mor in accidente absurde (bustenii neasigurati din tir strivesc soferul masinii din spate; soferul moare pt ca un altul a adormit la volan si a intra pe contrasens; in ambele cazuri pasagerii au scapat fara o fractura, fara o rana, doar cu niste vinatai, in timp ce soferii au murit pe loc; "intimplari", ok, dar de ce? duceau o viata atit de neplacuta Domnului? mi-e greu sa cred, atita timp cit criminalii in serie traiesc bine merci; aveau parintii lor de invatat o lectie de viata din asta? a fost asta pedeapsa pt cei apropiati lor? de ce??), iar altii se chinuie cu boli grave si dureroase ani de zile?

Ma opresc, ca incep sa amestec prea multe, fac un ghiveci, nici nu pot fi ajutata sa inteleg daca fac asa o varza...

Multumesc !



http://scrisoaredelamosul.blogspot.com/

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

ch_dana spune:

Katya, eu zic ca da - dar e interpretabil. Daca eu spun ca Allah, Buddha, Jehova, Dumnezeu sunt denumiri date de oameni aceluiasi Dumnezeu, se cheama ca de fapt am si alt Dumnezeu ? Eu as zice ca nu.

La fel si porunca 2 - ce inseamna "chip cioplit" ? Icoanele ortodoxe, picturile de pe pereti ? Sau picturile din Capela Sixtina si statuile catolice ?

P.S. Eu as mai completa poruncile cu inca doua :
"Sa nu barfesti" - tare mult rau se poate face semenilor astfel
" Nu stii, nu te baga" - mai ales in RO ar fi foarte utila...

Katya spune:

Pt Pisigri si Ch-dana-la o parte din intrebare:

Nu exista ca exista un singur Dumnezeu dar ca se cheama altfel. Nu exista asa ceva. Exista un singur Dumnezeu si Acela e Treimea. Daca esti crestin e imposibil sa sustii ca ar fi altfel. Cum sa fie un Dumnezeu una si-aceeasi cu cel al evreilor care-L asteapta si-acuma pe Mesia (Care Mesia a venit deja) sau cu cel al muslmanilor (si nu ma luati ca Allah se traduce tot prin Dumnezeu, nu despre asta e vorba) care sustin ca Dumnezeu n-are Fiu? Ce-are Buda (care-a fost un simplu om si nici macar n-a cerut sa fie divinizat) cu Dumnezeu? Ce au zeii hindusi cu Dumnezeu? Cum sa fie egalitate? Ce energii? Ce forte? Ca sa fiu sincera cu voi, pt un crestin (ortodox cel putin),fortele si energiile astea se cheama diavoli si nimic mai mult.

Nu mai fiti asa generosi cind e vorba de asta, ca sa stiti ca altii de alte credinte nu-s asa atunci cind cred, ei isi cunosc dumnezeul in care cred si n-ar zice ca unii dintre noi ca-i tot aia, ce mi-e Iisus, ce mi-e energie, forta sau ce-o fi. Dar nu-i asa, vedeti? Ca sa fii crestin tb sa fii convins ca Acela e Dumnezeu, Acela si numai Acela-Cel in Treime-.Si Acestuia ii apartine Imparatia cerurilor. Dac vrei acolo, trebuie sa-I urmezi Lui.

Cine nu e inca lamurit in cine crede, de aici sa inceapa, dar nu sa-si faca impresii si creatii, ca poate gresi.

Katya spune:

Ch-dana ,porunca 'sa nu birfesti' cm zici tu, as putea zice ca e deja inclusa in cea cu 'sa nu ucizi'-ucidere inseamna nu numai crima, ci a vorbi de rau poate insemna uneori si uciderea demnitatii cuiva zic Parintii, asa ca porunca aceasta exista deja.

Iar chipul cioplit e zeul sau idolul caruia i te poti inchina, asa cum facusera evreii cu un vitel de aur, poate fi ceva ce tu cultivi in mod special si cu rigurozitate, ceva caruia e ca si cum i te-ai inchina, din care-ti faci Dumnezeu, la asta se refera chipul cioplit.

Katya spune:

Pt Pisigri.

Boala copilului –aceasta e o discutie delicata si probabil raspunsul nu te va multumi. Ar fi putut fi totul bine si frumos, fara boli si rau in lume daca ar fi ascultat Adam si Eva. De atunci insa uite ca omul a decazut si raul si-a facut loc. In fiecare caz tb deci vazut unde-i si mina raului ( pe care a acceptat-o omul, cu care omul a colaborat) si unde-i intrerbare fara raspuns. Un copil nevinovat si bolnav e ceea ce-ti sfisie cel mai mult inima. Si stiu ca nu consoleaza pe nimeni ce spun, dar in ortodoxie se considera ca boala e data omului spre mintuire : un bolnav, prin aceea ca a suferit aici, va avea loc vesnic alaturi de Mintuitor. Stiu ca nimeni n-ar vrea garantia asta in schimbul suferintei, totusi tb sa ne incredem in Domnul ca tot ce ne da, ne da exact spre binele nostru. Chiar daca noi il vedem rau.

Un Parinte zicea ca, daca cineva face minuni cu ajutorul lui Dumnezeu, omul ii e dator lui Dumnezeu , dar ca, daca omul indura boala(sau o 'scirba' cum mai zice-n ortodoxie- suferinta, nedreptate etc), atunci Dumnezeu ii e dator omului .

Eu chiar m-am cutremurat de un ex aici pe Dc, la Umanitare daca cititi: e o fetita Andreea Georgiana cu ff multe pb de sanatate.Si parintii ei ce spun? Ca-I multumesc lui Dumnezeu ca le-a dat-o! N-am vazut la ei cirtire, suparare, revolta, ci multumire si acceptarea voii lui Dumnezeu.

kariguld spune:

almo, nu e cu subinteles ce spuneam legat de durere, era doar un exemplu ca multe altele. si in nici un caz nu m-am referit la tine cand am spus ca e rautacios, am spus la modul general ca e putin rautacios sa se spuna asa.

in milioanele de crestini din lumea intreaga, exista si cazuri care nu accepta medicul. dar astea sunt cazuri izolate, nu se poate spune ca toti cei ce cred in Dumnezeu sunt asa.

pe de alta parte, daca nu crezi ca exista Dumnezeu, de ce te lupti sa te/sau sa ne convingi ca nu exista? ptr tine nu exista si gata!
cred ca stii sau cel putin ai auzit, Dumnezeu este o axioma.

katya, greieras ptr ca aveti rabdare si/sau energie sa explicati asa frumos.