Colectia de toamna-iarna 2005 (36)
Raspunsuri - Pagina 5
lavi02 spune:
Acum am citit tot din urma.
Ina felicitari pt casa noua, s-o renovati si stapaniti cu mult drag si sa va mearga bine acolo!!!
Multumesc tuturor pt felicitari si gandurile bune. Inimioara lui zu e aproape OK, se audeun suflu intermitent. Au dus-o la Budimex la eco luni, are intr-adevar o stenoza pulmonara dar este usoara, gradientul a iesit 20, moderata e de la 50 in sus si severa e de la 80 in sus. Dupa alte surse am vazut ca sub 25 este "discreta", iar intre 25 si 50 este usoara. Deci nu e tragica situatia deloc, am primit recomandarea sa revenim peste 5 luni la control, dar noi vom mai merge saptamana viitoare si la medicul la care voiam sa mergem sa vedem cum o evaluaeaza si el.
Am fost un pic deprimant ca pe baza suspiciunii de la eco au internat-o la post ATI in loc de la bebelusi normoponderali cum era ea, au tinut-o pe monitorizare pana la eco (24 de ore), nu m-au lasat sa-i dau sa suga decat la 12 ore si atunci sub monitorizare. Dar Zu n-avea treaba, avea puls si saturatie de oxigen f bune. La fel, pt ca au fost multe nasteri duminica, abia pe la ora 15 a apucat neonatoloaga de garda sa-i faca un consult ca lumea si pana atunci nimeni nu-mi spunea nimic. (Ea fiind nascuta la 6 dimineata)
Ma duc la dus, sa nu mi se raceasca de tot ceaiul de galbenele pt epizio si poate apuc sa revin cu povestea nasterii, daca nu maine. Cu epiziotomia ma simt din ce in ce mai bine, ma mai tine putintel. mai rau e cu sanii.
Amaliuta doarme pe moment, ma astept sa se trezeasca si ea cu revendicari. Azi i-am facut prima baita 
, ieri n-am fost in stare de oboseala si nervi intinsi.
Lavi
lavi02 spune:
Noki, nici eu nu-s pentru scos amigdalele, lasa-le acolo ca au rolul lor. POate dupa ce pleaca din mediul gradinitesc nu va mai lua atat de des streptococul nenorocit. Gandeste-te si la ceva tratament de imunitate. Sarita!
Alinus ce simpatica ai fost cum te emotioneaza ideea de bb Amalia. Pe mine acum ma emotoineaza orice legat de mamicie, asa ca te inteleg perfect.
Fug!
lavi02 spune:
asa, sa revin acum cu povestea nasterii, pana e inca proaspata. Mentiune: la Silvia mi s-a rupt apa pe la 0:30, m-am internat pe la 5, contractii usoara incepand cu ora 7, la un moment dat perfuzie cu oxitocina si ultimele 2 ore - naspa, contractii lungi, pauze scurte, apoi expulzia, bb iesit la 16:10. La Nati rupt apa pe la 3, direct cu contractii usoare, internat tot pe la 5, pe la 9 perfuzie cu oxitocina, vreo jumatate de ora - o ora contractiile naspa de final + expulzia, bb2 iesit la 10:15.
Nasterea Amaliei-Stefania zisa si Zu
Acum vad ca sambata pe la ora 23:50 inca postam pe forum, imi facusem o serie de planuri pentru duminica. Dupa ce am inchis calculatorul m-am bagat in pat cu o carte in mana, somnul nu prea venea ca bausem ceva cola pe dupa masa si pe seara, si si-a facut efectul, eram dezobisnuita de cola. Noaptea de dinainte dormisem prost din cauza gandurilor despre nasterea declansata care ma astepta luni dimineata.
Cum citeam eu asa in pat langa Virgil care dormea bustean, pe la ora 1 incepe Zu sa miste puternic. M-am intrerupt din citit si mi-am pus mainile pe burta in stanga si dreapta sa-i simt miscarile. Am avut asa un moment frumos amandoua , pur si simplu tineam mainile pe ea, ma gandeam la ea si ma bucuram de sarcina. Chiar ma gandeam la asta, ce moment frumos, cu o zi inainte de declansare!
Incercam sa ma intorc si concentrez la citit dar dupa atatea miscari pac! o durere de "burto-spate", ca la ciclu. Era cam 1:17. Zic Ok, am mai avut din astea si luni si nimic, sa ma uit totusi la ceas. Trece repede, citesc, la 1:22, alta durere. Trecet si asta, la 1:27 alta. Zic poate or fi din cauza vezicii pline, sa merg eu la baie. Acolo, surpriza, ceva secretie roz-sangerie. Moment in care mi-am dat seama ca gata, nasc. (La sarcinile trecute apa se rupsese si era roz, credeam ca am si acum membranele fisurate dar nu era asa, era doar putina sangerare din col)
Intru in dormitor emotionata si precipitata: Virgil, gata, asta a fost! Virgil saracul, trezit din somn, ce, ce a fost? Eu: sarcina! Gata, s-a terminat, pana aici a fost, cred ca mi s-a rupt apa.
In urmatoara ora si ceva am intrat in priza: verificarea bagajului, pus ultimele lucruri. Dus. Apoi mi-am adus aminte ca nu scosesem rufele din masina, am zis ca daca lipsesc le gasesc putrede peste 3 zile. Intind rufe. Ud florile (sa nu le gasesc ofilite). Virgil intre timp mai browsa tolanit pe undeva. Gata, ma imbrac. Imbracata, ii zic ca plecam, ma piepten. Yuck, parul mi-e cam uns. Duminica dimineata trebuia sa mi-l spal. Ii zic: Virgil, cred ca ma spal totusi si pe cap. Virgil: tu chiar vrei sa nasti acasa? (intre timp il mai anuntam cand aveam cate o contractie iar el imi zicea intervalul). Ma spal repede pe cap. Observ ca nu-s chiar asa puternice contractiile, erau ele dese dar scurte si soft. Mi-am zis ca nu nasc eu prea repede asa ca m-am uscat frumos cu peria. 
Noroc ca Virgil era in alta camera si nu ma vedea ce fac exact.
Bun, pe la 3 si ceva in sfarsit plecam. Pe fete le-am lasat dormind, nicio problema, stiau ca daca se trezesc si nu ne gasesc asaca probabil am plecat la spital. In zona centrului vechi blocaj de taxiuri, pe Virgil il simteam cam agitat, eu eram calma, i-am zis sa nu se grabeasca prea tare, contractiile sunt usoare. Pe masina ma lua somnul, imi ziceam ca abia astept sa ajung la spital sa pun capul jos, desi problema e ca va trebui sa nasc, nu sa dorm. M-a apucat ingrijorarea ca nu voi face fata nasterii din cauza oboselii, ca probabil nu voi dormi toata noaptea. Si oarecum asa a fost.
Ajung la spital, merg la internari unde fusesem vineri la control, eroare, incepuse renovarea, nu mai aveau nici usi, era santier. Noroc cu bodygurad-ul, ne-a aratat unde se mutasera. O trezeste pe asistenta care cauta si rezidenta de garda, in fine, ora internarii 3:40 (trecuta apoi pe biletul de externare). Rezidenta ma vede pe masa, dilatatie 3-4, mai degraba 4. Membrane intacte, sangeram putin din col.
Merg in sala de travaliu. Erau 2 paciente internate, care stateau saracele linistite pe paturi, una avea sa nasca dupa mine, cealalta gravida cu gemeni 31 de saptamani, avea contractii si facuse tratament. Am completat fisa cu rezidenta, le-am spus de hemoragia pe care am avut-o la Silvia ca sa stie sa ia masuri de precautie, moasa a decis sa-mi monteze o branula just in case, mai ales avand in vedere antecedentele si-mi zice: dupa ce iti pun branula ramai in pat. Eu: what? In gandul meu: nasoala treaba, nu asta mi-era planul. In pat contractiile se simt mai nasol, te concentrezi doar asupra lor, in plus nici nu ajuti dilatatia. La celelalte 2 nasteri statusem in pat doar pe ultima faza, cu perfuzia si cand oricum aveam dureri mari. Pana la urma o imbunez pe moasa, eu ma plimb si ea sta la birou si intre timp vorbim. Rezidenta s-a dus sa se culce, infirmiera dormea, eu cu moasa povesteam. Am stat pe pat strict sa-mi verifice contractiile si sa-mi monitorizeze bb-ul, in rest plimbari si taca-taca. Contractii putin dureroase si scurte, imi ziceam ca asta e inceputul, sa profit de el ca mai incolo se va imputi treaba. Asta zicea si moasa, ca nu sunt prea eficiente contractiile mele scurte, sa vedem mai incolo poate imi rupe membraele. Intr-un final a zis ca pe la 5 imi verifica dilatatia, ca totusi e nasterea nr 3.
La 5:10 ma asez si eu in final in pat dupa a n-a excursie la toaleta, contractiile in continuare nu erau cine stie ce. Verifica moasa dilatatia: isi plimba mana in stanga, in dreapta, zice mda: dilatatie aproape completa. Daca ma enervam o faceam completa dar nu m-am enervat. Upsi!!!! La asta nu ma asteptam. Who? Me? Il suna urgent pe dr. Buna dimineata, domnul doctor! (Duminica ora 5:10) Aveti o tertipara, tralala. Intre timp mi-a zis sa mai stau in pat, Am mai stat un pic in pat apoi am purces iar la plimbari. La 5:30 suna doctorul, era deja in spital, se imbraca, voia sa vada cat de tare sa se grabeasca. La 5:35 a ajuns si m-a pus pe masa sa-mi rupa membranele . Pana acum n-am mai avut parte de distractia asta. Curge un lichid caaaald si moale... lichidul lui Zu. Le mai rupe o data, se rupsesera doar partial. Alta transa de lichid, iar gandul la Zuzilici, ca a avut ea totusi si ceva lichid. Ma mai scobeste prin col, eu contractii nu prea. Mai mult ma stresa sa stau in pozitia aia pe masa. Am inceput sa vorbesc si sa glumesc cu ei, imi ziceam sa ma relaxez, le raspundeam ca n-am cum sa ma relaxez cu 2 persoane care se uita in parile mele intime. Vorbeam, radeam, incercam si eu sa ma relaxez cumva ca nu ma simteam prea confortabil, contractii nu prea aveau. Dilatatie completa, mi-au zis sa imping, am incercat, n-am reusit ca nu venea impulsul. Nu aveam contractie suficient de puternica. Le-am si zis ca mai mult m-am prostit cu impinsul ca nu-mi vine. Bun, se iau masuri mai drastice, perfuzia cu oxiton, care oricum imi va prinde bine si dupa, sa nu se mai relaxeze uterul. Dupa perfuzie, fericire, am prins niste contractii mai lungi si puternice, am impins pe vreo 2-3, m-a ajutat si moasa impingand pe burta mea (cat eram eu de contra inainte, teoretic, dar atunci, pe moment, practic, mi-a prins tare bine ajutorul). Alea 2-3 contractii au fost intr-adevar dureroase, mi-am reamintit senzatia uitata de la nasterile trecute dar apoi gata, asta a fost tot! Cand am simtit ca-mi face epiziotomia nu mi-a venit sa cred, stiam ca o face pe contractia in care iese capul. Dar nu-mi iesea la socoteala. Si intradevar, pe prima impingere din contractie mi-a facut epizio, am mai impins de 2 ori pe aceeasi contractie si bebe a fost afara.
Per ansamblu mi s-a parut foarte ciudat, de-asta si radeam si vorbeam mult, ca la nasterile trecute a mers ca la carte: tranzitia f dureroasa cu contractii lungi, dureroase si pauze scurte, apoi expulzia ca o izbavire, cu contractii tot puternice dar pauza mai lungi. Acum mi-a lipsit tranzitia asa ca nu am putut intra in starea psihica necesara pentru expulzie. Parca eram desincronizata. In afara de ultimele 2-3, toate contractiile au fost slabe si scurte. Colul s-a dilatat parca de la sine.
Foarte intersanta experienta: cand a venit asistenta neonato sa preia copilul a salutat iar eu i-am raspuns frumos la salut de parca nu nasteam, la nasterile trecute nici n-am bagat de seama momentul. La fel, dupa ce mi-a rupt apa si ajunsesem la dilatatie completa cu copilul super-coborat dr a hotarat sa se imbrace "de nascut" si moasa sa "faca masa", eu m-am uitat la ei ce fac fiecare de parca eram la spectacol.
Si-asa la ora 6:00 a scos fatzuca la lumina rasaritului domnisoara Zu , 3330g si Algar 10, din mine a ajuns pe masa (ma uitam la ea cum statea acolo si nu-mi venea sa cred) unde a tras primul tipat, apoi s-a oprit cateva secunde in care moasa i-a zis: hai, plangi! si a pornit din nou nitel scandal cu glasul ei foarte foarte scump si dulce .
La 6:30 eram gata si de cusut, ma odihneam cu gheata pe burta si imi masam constiincioasa uterul si nu-mi venea sa cred ca totul s-a terminat asa de repede si usor.
Scuze ca am scris o poveste cu foarte multe amanunte, le-am scris si ca sa nu le uit pentru ca acum imi sunt proaspete.
Povestea a iesit lunga desi nasterea a fost scurta! 
Ina869 spune:
Laviiiiii !
Bine ati revenit acasa, sanatoase si vesele!
Ma bucur ca Zuzulina nu are probleme grave, Doamne-ajuta sa fie bine! 
VREM POZE , please !!!!!!!!!!! pliz, pliz, pliz, pliz!
Foarte frumoasa, emotionanta si rapida nasterea ! 
Ce bine ca nu ai suferit, era de asteptat ca Amalia sa vina repede, avind in vedere ca ai mai avut nasteri la activ si la cit de activa - plimbareata ai fost.
Ha, cind am citit despre temerea ta ca vei fi prea obosita pentru nastere mi-am si adus aminte de ziua cind am nascut-o pe Rachie, si eu eram franta, dupa o zi de tras la greu, m-am dus la spital si
le-am spus alora ca in cateva ore vreau sa nasc si sa dorm -:) ce vremuri frumoase!
si apoi mi-am adus aminte si de nastarea lui Bobby, cind mi-au rupt membranele si am simtit ceva caldut, d-rita mi-a spus ca " este prima lui baie" -:) ah, deja ma apuca nostalgia! ( asa ca pot intelege regretul tau ca nu o sa mai fi gravi, insa incearca sa-ti concentrezi atentia pe mandra ta pe care ai asteptat-o si dorit-o atit de mult, ca sa nu mai fie timp/loc de pareri de rau).
Am spus, oare, ca VREM POZE cu d-ra Zu?
( scuze, deocamdata tot asa imi vine a-i spune, si mie mi-e greu sa ma sincronizez )
Aducerea unui copil pe lume cred ca este cel mai incredibil,frumos, emotionant, moment din viata unei femei, pacat ca barbatii nu vor trai vreodata asemenea sentiment unic, sublim, care nu poate fi comparat cu nimic pe lumea aceasta.
Lavi, multumesc de urari; amindoua pornim la un nou drum de viata, insa in mod diferit 
( tu sa modelezi un om, eu sa sadesc un pom ).
Miha, Ile, acum este randul vostru!
si dupa ele, cine mai urmeaza?, se inscrie/incumeta cineva?
o dimineata placuta colectiei dragi!
crissy77 spune:
lavi,
Si da, VREM POZE
Ina, practic si tu esti proaspata "mamica". Ai casa noua pe care sa o ingrijesti. Sa o stapaniti sanatosi!
corap, La multi ani pt Anais!
crissy77 spune:
Noki, sanatate Sarei! Nu te pot ajuta cu niciun sfat, nu am nici macar vreo cunostinta care sa-si fi scos amigdalele. La noi racelile s-au tinut lant pana anul trecut, era luna si antibioticul, dar niciodata nu a facut amigdalita.
camelia_daniela spune:
Bine ai revenit Lavi!!! Bine ai venit Amalia Stefania!!!
Ma bucur ca ai spus povestea asa repede ... mi-ai trezit amintiri!
Subcriu la ce spunea Ina ... vrem poze!
Ina, felicitari pentru casa noua si spor la treaba !
Noki, sanatate multa Saralinei !!! 
Cami & Alexandra Daria 
(02.01.2006)
"There are no seven wonders of the world in the eyes of a child. There are seven million...” (Walt Streigtiff)
Pixy's Style - BIJUTERICILE MELE ...
Noki_Lara spune:
Lavi, tare emotionanta povestea! Si exact asa cum mi-o imaginam. Cam asa a fost la mine si Sarah. Stii ca ti-a povestit din nou cand ne-am prajit noi la primul soare de primavara.
Sarah a facut iar febra mare azi-noapte. Sper insa de azi sa fie mai bine. Am lasat-o cu mama azi.Ma dispera ca nu poate manca nimic si o doare stomacul rau de tot.
bb_alinus spune:
Laviiiii ce frumos!! Si rapid! Si m-ai emotionat, again! Abia astept sa vad poze!!!
Ce zic fetele?
Noki sanatate Sarariciului. Nici eu nu sunt pro scoatere amigdale.... Demult aveam in cap si motivul - explicat de un dr- dar nu mai stiu.
Ina spor la renovat!
Anda cum mai e poetul cu muscatura de caine?
Alina si missele Amalia 17.11.2005 si Alessia 02.11.2010
POZE ALESSIA
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=65487" target="_blank">Povestea nasterii Amaliei
Parfois on regarde les choses, telles qu'elles sont, en se demandant pourquoi.
Parfois on les regarde, telles qu'elles pourraient ętre, en se disant pourquoi pas.
maria_alexia spune:
yuhuu, Lavi, super povestea!
era cumva de asteptat ca nr 3 sa fie rapida, dar - vorba ta - parca a fost totul chiar prea pe neasteptate.
refacere buna si ... stii tu, mult laptic!
de-abia astept s-o vedem pe Zuzulina. vorba babelor - nu ne-ai spus deloc cu cine pare ca seamana
domnisoarele cum o mai alinta ?
(PS. fix in noaptea cu pricina am visat ca ma chinuiam sa compun un buchet din maci in jurul unui boboc de trandafir. nu reuseam deloc sa le impac si ma umplusem de ciuda, nu stiam ce-mi venise cu combinatia asta... cand am revazut postarile tale mi-am dat seama ca de la avatarul tau venea macul . a doua zi am vazut SMS-ul 
).
Noki, sanatate Sarahlinei! si eu citisem ca nu mai e cuser scoaterea amigdalelor, incepe sa se descopere si ceva-ceva rol al lor in corp.