Copil neobisnuit de agresiv

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ellej spune:

Citat:
citat din mesajul lui cristoiu

Androix, eu tot sper sa reusesc cumva sa ii transmit ce am de spus, cu diplomatie si finut, dar sa priceapa ca trebuie sa faca ceva. Si sper sa faca ceva, pentru ca in fond, fetitei o sa ii fie rau mai tirziu si pentru ca nu imi sunt indiferenti.

Da, cine ma intreba, eu cred ca intr-o mare masura educatia, sau lipsa ei e cauza agresivitatii copilului. Ca ea oglindeste modelele pe care le vede in casa - eu nu stiu cum soluntioneaza ei conflictele, dar cum am spus la el se recunosc niste tendinte agresive. Si prin faptul ca nu au impus consecinte, nu au fost consecventi, fetita asta a persistat in comportamentul negativ. Ea ii joaca pe degete oricum cam cu tot. Daca ea vrea sa manince numai biscuiti si ciocolata 3 zile la rind, pai numai asta maninca. Daca ea vrea nu stiu ce, face crize, se arunca pe jos si urla pina primeste. Si primeste, asta e problema. Chit ca ei rational realizeaza ca nu e ok.


Nu stiu cum sa ma exprim ca sa nu te supar . Nu vreau deloc sa fiu rautacioasa. Dar intentia ta de a sfatui parintii sa "faca ceva" cu copilul e ca sa-i fie bine mai tarziu fetei sau ca sa-ti fie bine tie acum? Inteleg ca e un copil rasfatat de niste parinti care, desi realizeaza asta, nu au chef sau pur si simplu nu se pricep sa-si schimbe atitudinea. Pentru ca scopul e important - sau cel putin pentru mine, daca as fi in tabara adversa, ar fi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Citat:
citat din mesajul lui BlackCat4evR

Citat:
citat din mesajul lui cristoiu

Citat:
citat din mesajul lui BlackCat4evR

Ergoterapia chiar e o chestie foarte interesanta. E super, o unealta completa a psihanalizei! Copilul s ejoaca cu obiecte, isi sporeste indemanarea, si, automat, stima de sine, si in acelasi timp, atribuind roluri obiectelor cu care se joaca, indica adevarata cauza a problemei.
Toate aceste sub aparenta naiva a unui joc... Super, nu?


In love with life.


Inteleg. Deci crezi ca ar ajuta. Bine, o sa ii spun azi.


Este important, totusi, ca, in cazul ei, terapeutul sa fie axat pe componenta psihologica a terapiei, nu pe cea kinetica.

In love with life.

Din cite stiu eu, in Germania mai axata pe partea psihologica este psiho-pedagogia (Heilpädagogik), dar desigur depinde si de fiecare terapeut in parte.
Pediatrul a recomandat ergoterapia pentru ca in Germania e considerata a fi inclusa in domeniul profesiilor medicale (orele de ergoterapie se prescriu pe reteta de catre medic).
Prietena ta poate obtine o parere competenta adresindu-se unei "Erziehungsberatungsstelle" (sper sa nu fie prea lung timpul de asteptare in Hannover pentru o consultatie). Acolo poate primi un "diagnostic" si citeva ore de consultanta si apoi (daca se considera a fi nevoie) va fi indrumata spre o forma adecvata de terapie (cum ar fi terapie prin joc de exemplu).


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cristoiu spune:

Citat:
citat din mesajul lui ellej
Nu stiu cum sa ma exprim ca sa nu te supar . Nu vreau deloc sa fiu rautacioasa. Dar intentia ta de a sfatui parintii sa "faca ceva" cu copilul e ca sa-i fie bine mai tarziu fetei sau ca sa-ti fie bine tie acum? Inteleg ca e un copil rasfatat de niste parinti care, desi realizeaza asta, nu au chef sau pur si simplu nu se pricep sa-si schimbe atitudinea. Pentru ca scopul e important - sau cel putin pentru mine, daca as fi in tabara adversa, ar fi.


Ellej, nu ma supar, pentru ca e o intrebare foarte buna. Si mi-e greu sa raspund la ea. Fiindca nu pot spune sincer ca imi pasa doar de mine si fata mea. Nu e alba - neagra. Imi pasa evident de a mea, dar pot sa ontinui sa stau cu ochii pe ea si eventual pot sa o trec chiar eu pe tusa pe Ema in viitor. Dar imi pasa si de Ema si as vrea sa se dezvolte frumos si armonios, pentru binele ei. Ea poate fi si extrem de generoasa si dulce daca vrea. Are si parti bune, caftitul e singura problema. Sincer mi-as dori sa creasca impreuna, o cunosc de cind s-a nascut, am fost in acelasi salon, a crescut pina acum impreuna cu a mea. Deci evident ca scopul e egoist, dar nu 100% de asta nici nu stiu cum sa o abordez.

Evident ca aveti dreptate, daca nu se schimba nimic, incet relatiile noastre se vor incheia.

Agnes, ea fusese la un moment dat pe lista de asteptare la o beratungstelle, se interesase cind se nascuse baiatul, deci cam acum un an si ceva. Dar nu a zis ca ar fi fost acolo, ca ar fi facut ceva. Am vrut sa vorbesc ieri cu ea, dar n-a fost chip, ea alerga non-stop dupa cei doi ca dupa iepuri, iar eu ma chinuiam sa imping caruciorul cu o mina si cu cealalta sa il sustin pe micul print care avea treaba cu un sin. Deci comunicare - 0.

Va multumesc pentru pareri. Ellej, daca mai ai de-astea dure, arunca-le spre mine, ca nu ma supar. Poate ma lamuresc totusi cum sa pun problema cu "adversarul".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ladyJ spune:

Cristoiu, eu nu as vorbi cu ea cand sunt copiii prin preajma.
Aveti timp sa beti si voi o cafea linistite, la o terasa ? Invita-o si stati de vorba ca doua femei, am impresia ca ea nici nu se poate concentra pe altceva cand sunt copiii in preajma, e prea prinsa in rolul de mama care nu mai stie in ce parte sa o apuce si are comportament haotic, fara niciun sens.

Cred ca o iesire cu tine ar mai linisti-o, s-ar relaxa un pic si ar putea privi cu alti ochi problemele. Sigur ca tu vei da dovada de diplomatie, acum nu stiu cate iti permiti tu cu ea si la ce nivel de intimitate vorbiti, dar nu vad alta solutie decat sa iei taurul de coarne. Pe langa faptul ca copila intampina greutati,(emotioanle si comportamentale) si ea ca mama are greutati, ca nu cred ca-i relaxata cand o vede pe cea mica agresiva. Doar ca nu stie de unde sa apuce problema si se afunda si mai si in groapa.

Poti incepe discutia pornind de la ea, in genul ´´mi s-a parut ca esti foarte stresata, vrei sa vorbesti despre asta?/ Stiu ca nu e usor/ toti avem probleme la un moment dat/te voi sprijini/te inteleg foarte bine/lucrurile se vor rezova pentru ca vrei sa le rezolvi/ma bucur ca ai incredere in mine/etc, ai inteels ideea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ellej spune:

Citat:
citat din mesajul lui cristoiu
Va multumesc pentru pareri. Ellej, daca mai ai de-astea dure, arunca-le spre mine, ca nu ma supar. Poate ma lamuresc totusi cum sa pun problema cu "adversarul".


Nu sunt prea dura de fel, asa ca nu stiu cat te pot ajuta :) Incerc sa ma pun pe mine in ambele situatii si sa-mi dau seama ce mi-ar conveni si ce nu (in situatia ta esti evident indreptatita sa-ti protejezi copilul).

Probabil prietena ta e depasita de situatie si e mai simplu sa-i dea fetei ce vrea cand vrea decat sa parlamenteze cu un mic monstrulet urlator (asta o spun din proprie experienta - uneori incerc sa ma impun in fata lui, alteori sunt prea obosita sa mai fac ce trebuie, desi imi dau seama ca nu procedez corect). Oricum, ideea e sa o abordezi asa cum ti-ar conveni sa fii tu abordata intr-o situatie similara.

Mergi la inceput