M-am hotarat.............adoptie(79)

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns analias spune:

BebeAnda, am tot povestit despre inceputuri. Daca 'sapi' ... vei gasi povestile :). Si la fetita mea se mentiona in raportul de la directia ca naturala avea 2 clase primare, intarziere mentala etc. Nu mai stiu cine mi-a spus ca multe naturale se declara cu ceva handicap ca sa primeasca nu stiu ce ajutoare. Ma rog, nu am retinut exact explicatia. Ideea este ca trebuie sa vezi tu personal copilul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_73 spune:

Citat:
citat din mesajul lui BebeAnda

Multumesc mult analias.Acum trebuie sa fac cererea in scris ptr vizitare.Problema nu e doar TBc-ul mai e si faptul ca mama avea un grad de handicap:"intarziere mentala usoara".Insa in urma testarii de catre psihologi s-a dovedit ca fetita este dezvoltata normal pentru varsta ei deci nu are nimic.Acum eu vreau sa ma conving personal de acel raport.Asa cred ca e mai bine...o sa ii cumpar un joc ceva ptr varsta ei si o sa ne jucam impreuna astfel incat sa ii pun minte la contributie sa vedem cum se descurca.Cred ca e cel mai bine asa...imi doresc tsare mult sa fie ok totul.In rest toate se rezolva.Mi-ar placea sa povestesti un pic despre "inceputurile" tale cu fetita.Multumesc inca o data!

Nu stiu ce sa inteleg prin grad de handicap:"intarziere mentala usoara", sa nu i se fi dat acest grad de handicap ca sa primeasca o pensie, ceva de genul acesta. Acum daca mama ei a trait intr-un sat uitat de lume, nu o fi avut posibilitate sa invete, nu a fost la scoala, eu zic ca acest handicap foarte usor l-a dobandit.
Este parerea mea.

Un copil este ca o samanta de floare...
Cat de frumos va creste, cat de frumos va rodi,
Depinde de gradinarul care o va ingriji,
De ce pamant si de cata lumina si apa are,
De cat e de ferita de frig, de furtuna si de soare prea tare.
E atat de plapanda...
Cum ai putea s-o rupi ori sa o calci in picioare
Cand e tot ce va mai ramane in urma ta.
(Irina Petrea)



simona

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabi_99 spune:

buna ziua fetelor!!! ma iau fiorii cind intru pe forum shi retraiesc emotziile ashteptarilor...pot zice ca ashteptarea este aproape uitata cind timpul itzi este ocupat cu treburile de mama
nu am reushit de mult sa mai intru pe net, cele doua minunitze ale noastre imi ocupa timpul 110% .
maria face acushica 3 anishori ( adoptzia e de un an finalizata)- o avem acasa de la 5 luni shi sebi are 1 an shi doua luni shi-l avem acasa de la doua luni ( e in plasament de 1 an).
ceea ce m-a facut sa ii las acum pe pitici sa intoarca iar casa pe dos shi io sa scriu este situatzia unei fete care a primit info ca biologica are o afectziune psihica dobindita...asha a fost shi cu fetitza noastra....biologica era incadrata in grad de handicap exact ptr a primi citziva leutzi ptr supravietzuire.....mergetzi pe ce va spune inima.....shi la copiii mici va putetzi da seama daca comportamentul este ok ptr virsta pe care o au....mergetzi pe feeling.
salut comunitatea DC de la aceasta tema care m-au suportat in perioada de angoase - cine a trecut prin asha ceva shtie sa "suporte" temerile shi manifestarile unei mame in devenire fara a o considera ridicola sau exagerata...aici putem sa ne manifestam....imi pare rau ca nu am disponibilitatea de a oferi suport mamelor aspirante asha cum eu la rindul meu am primit....fetelor, va doresc shteptare scurta catre implinirea familiilor voastra prin copii!!!va pup cu drag, pe mari shi pe pitici!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dacris77 spune:

cum, kenya? ai vazut un copil si te duci la a doua intalnire? poate ca ai spus si eu nu am retinut. inseamna ca prima intalnire a decurs bine? e minunat. manuelita, poate ca m-am contrazis, oricum sunt plina de contradictii. da, asa este, si eu m-am mirat ca acei doi frati sa fie despartiti. aveam de gand daca luam copilul sa pastrez legatura cu fratele lui. bebe anda, de la poza la realitate e o diferenta uriasa, am vazut pe pielea mea, dar la mine din pacate a fost invers, adica in poza mi-a placut iar in realitate nu am simtit nimic.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LittleAngel spune:

A doua fetita pe care am vazut-o eu,era din parinti rromi.Nu am observat,si nici nu mi-au zis,dar am vazut o poza prima data si nu am simtit nimic.Cand am vazut-o am placut-o imediat,era atat de finuta..:) 5 ani avea.Mai tarziu am aflat de o problema de sanatate din pacate de nerezolvat.Trebuia sa-i conving si pe ai mei sa accepte un copil rrom,si cu un handicap,am renuntat,nu m-a condamnat nimeni,in fine nu mai vreau sa-mi aduc aminte.Nu e o experienta placuta deloc.
Poza poate sa zica multe dar in unele cazuri,realitatea conteaza.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kenya77 spune:

Salutare tuturor. Ieri am avut a doua vizita si a fost totul in regula. Ne/am jucat, i/am facut baita, am sta 2 ore jumate. AMP /ul la care e baietelui NOSTRU este o doamna foarte de treaba si a zis ca putem merge oricand dorim. Ne/a povestit despre pustiulica tot ce am dorit sa aflam. E la ea de la 3 saptamani, nu a fost bolav niciodata si i/a tinut un jurnal cu toate momentele importante din viata lui de un anisor. Peste 4 zile de aniversarea lui. Abia astept sa o sarbatorim.Cel mai ciudat mi se pare la acest moment ca nu pot sa/i spun pe nume. Noi vrem sa/i dam alt nume decat cel pe care/l are acum dar nu pot inca sa/i spun nici pe cel ales de noi si nici pe cel pe care/l are. Nu stiu daca e normal dar asta simt acum. In rest mai am momente cand ma panichez din cauza schimbarilor ce ne asteapta dar eu sunt mai agitata de felul meu. Sotul meu s/a implicat mult mai repede ceea ce pentru mine e o surpriza extrem de placuta, el fiind mai retinut. Il simt ca abia asteapta sa/l aducem acasa si asta imi da si mie mai mult curaj. Sa nu ma intelegeti ca am indoieli in privinta alegerii doar ca ma gandesc daca voi stii sa fac fata provocarii si sa/i dau ceea ce are nevoie. Stiu ca nu ne nastem parinti si invatam alaturi de copiii nostri sa devenim iar eu sper sa fiu parintele potrivit pentru puiul meu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dpluhovici spune:

Dragele mele,

Dupa cum bine stiti pe data de 7 aprilie vor intra in vigoare modificarile legii adoptiei, modificari care va vor aduce mult mai repede catre copilul mult visat si asteptat.Poate vi se par cuvinte mari, dar sunt foarte increzatoare in ce va fii si aici ma gandesc la cei peste 60.000 de copii blocati in sistemul de protectie.
Drept urmare noi familiile adoptive, prin puterea exemplului nostru, vrem sa scoatem adoptia din zona de tabu, vrem sa avem o zi in care sa celebram copiii nascuti in inima noastra, a parintilor adoptivi!

Vrem o Zi Nationala a Adoptiei in Romania!

Daca si voi vreti, veniti sa semnati petitia

http://www.petitieonline.ro/petitie/2_iunie_ziua_nationala_a_adoptiei_in_romania-p40249046.html

Multumesc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_73 spune:

Buna dimineata, fetelor
Au mai ramas cateva zile pana intra in vigoare noua lege a adoptiilor, deci noi suntem din ce in ce mai aproape de copilasii nostri, visul nostru va deveni cat de curand realitate.

Semnati petitia

http://www.petitieonline.ro/petitie/2_iunie_ziua_nationala_a_adoptiei_in_romania-p40249046.html


Un copil este ca o samanta de floare...
Cat de frumos va creste, cat de frumos va rodi,
Depinde de gradinarul care o va ingriji,
De ce pamant si de cata lumina si apa are,
De cat e de ferita de frig, de furtuna si de soare prea tare.
E atat de plapanda...
Cum ai putea s-o rupi ori sa o calci in picioare
Cand e tot ce va mai ramane in urma ta.
(Irina Petrea)



simona

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns malex spune:

SIMO73....sa te auda DD ....abia astept sa ne povestim trairile, emotiile si bucuriile cu care ne intalnim copiii.
Simt ca nu mai am rabdare......cand citeam ce ne povesteste Kenya parca traiam si eu momentele alaturi de ea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_73 spune:

Citat:
citat din mesajul lui malex

SIMO73....sa te auda DD ....abia astept sa ne povestim trairile, emotiile si bucuriile cu care ne intalnim copiii.
Simt ca nu mai am rabdare......cand citeam ce ne povesteste Kenya parca traiam si eu momentele alaturi de ea.


asa sa dea Dumnezeu, abia astept sa imi vad visul implinit

Un copil este ca o samanta de floare...
Cat de frumos va creste, cat de frumos va rodi,
Depinde de gradinarul care o va ingriji,
De ce pamant si de cata lumina si apa are,
De cat e de ferita de frig, de furtuna si de soare prea tare.
E atat de plapanda...
Cum ai putea s-o rupi ori sa o calci in picioare
Cand e tot ce va mai ramane in urma ta.
(Irina Petrea)



simona

Mergi la inceput